Sascha Steffen, de la Institutul german ZEW, Viral Acharya, de la Universitatea NewYork şi Diane Pierret, de la Universitatea din Lausanne, autorii studiului, arată că "ris¬curile reale nu sunt reflectate în exerciţiul UE" (n.a. analiza "Capital Shortfalls of European Banks since the Start of the Banking Union" se găseşte la adresa http://pages.stern.nyu.edu/~sternfin/vacharya/). Metodologia de calcul este similară celei utilizate de Center for Risk Management din cadrul Universităţii Lausanne, a cărei ipoteză principală este declinul burselor globale cu 40% într-un interval de şase luni. Pentru cele 51 de bănci evaluate de EBA, necesarul de capital suplimentar ar fi de 882 de miliarde de euro pentru a se asigura o rată de adecvare a capitalului CET1 de 5,5%. În contrast semnificativ cu rezultatele prezentate de EBA, autorii studiului arată că băncile mari din Franţa se află pe primul loc în topul necesarului de capital, estimat la 248 de miliarde de euro, urmate de cele patru bănci din Marea Britanie (185,3 miliarde), cele şase bănci din Spania (116,4 miliarde), două dintre băncile din Germania (114,4 miliarde) şi cele cinci bănci din Italia (96,6 miliarde). Pentru băncile din Austria, necesarul de capital suplimentar a fost estimat la 7,17 miliarde de euro. Profesorul Steffen a mai precizat pentru Financial Times că deficitul de capital este aşa de mare încât multe dintre băncile incluse în testul de stres al EBA ar avea nevoie de susţinere guvernamentală chiar şi în condiţiile aplicării procedurii de bail-in. De exemplu, în cazul Germaniei, deficitul de capital reprezintă 250% din valoarea cumulată a datoriilor subordonate şi capitalurilor sociale ale băncilor, în Franţa este de 162%, iar în Italia puţin peste 100%, conform articolului din FT. Unul dintre cititorii FT nu a fost convins de metodologia autorilor şi a remarcat faptul că "o cădere a burselor nu implică şi creşterea pierderilor din creditare pentru bănci". Profesorul Viral Acharya a răs¬puns că o capitalizare de piaţă aproape de zero a unei instituţii financiare conduce automat la imposibilitatea finanţării acesteia de pe piaţa interbancară, iar "o bancă se prăbuşeşte când îngheaţă piaţa finanţării". În ziua publicării testelor de stres, Jeffrey Gundlach, directorul executiv al fondului de hedging DoubleLine Capital, a declarat că "investitorii au intrat într-o lume a extremei automulţumiri", după cum scrie Reuters, şi par a fi "hipnotizaţi să creadă că nimic nu poate merge greşit". Gundlach recomandă vânzarea tuturor activelor financiare, fiind convins că urmează o cădere masivă a burselor international.miercuri, 3 august 2016
Sascha Steffen, de la Institutul german ZEW, Viral Acharya, de la Universitatea NewYork şi Diane Pierret, de la Universitatea din Lausanne, autorii studiului, arată că "ris¬curile reale nu sunt reflectate în exerciţiul UE" (n.a. analiza "Capital Shortfalls of European Banks since the Start of the Banking Union" se găseşte la adresa http://pages.stern.nyu.edu/~sternfin/vacharya/). Metodologia de calcul este similară celei utilizate de Center for Risk Management din cadrul Universităţii Lausanne, a cărei ipoteză principală este declinul burselor globale cu 40% într-un interval de şase luni. Pentru cele 51 de bănci evaluate de EBA, necesarul de capital suplimentar ar fi de 882 de miliarde de euro pentru a se asigura o rată de adecvare a capitalului CET1 de 5,5%. În contrast semnificativ cu rezultatele prezentate de EBA, autorii studiului arată că băncile mari din Franţa se află pe primul loc în topul necesarului de capital, estimat la 248 de miliarde de euro, urmate de cele patru bănci din Marea Britanie (185,3 miliarde), cele şase bănci din Spania (116,4 miliarde), două dintre băncile din Germania (114,4 miliarde) şi cele cinci bănci din Italia (96,6 miliarde). Pentru băncile din Austria, necesarul de capital suplimentar a fost estimat la 7,17 miliarde de euro. Profesorul Steffen a mai precizat pentru Financial Times că deficitul de capital este aşa de mare încât multe dintre băncile incluse în testul de stres al EBA ar avea nevoie de susţinere guvernamentală chiar şi în condiţiile aplicării procedurii de bail-in. De exemplu, în cazul Germaniei, deficitul de capital reprezintă 250% din valoarea cumulată a datoriilor subordonate şi capitalurilor sociale ale băncilor, în Franţa este de 162%, iar în Italia puţin peste 100%, conform articolului din FT. Unul dintre cititorii FT nu a fost convins de metodologia autorilor şi a remarcat faptul că "o cădere a burselor nu implică şi creşterea pierderilor din creditare pentru bănci". Profesorul Viral Acharya a răs¬puns că o capitalizare de piaţă aproape de zero a unei instituţii financiare conduce automat la imposibilitatea finanţării acesteia de pe piaţa interbancară, iar "o bancă se prăbuşeşte când îngheaţă piaţa finanţării". În ziua publicării testelor de stres, Jeffrey Gundlach, directorul executiv al fondului de hedging DoubleLine Capital, a declarat că "investitorii au intrat într-o lume a extremei automulţumiri", după cum scrie Reuters, şi par a fi "hipnotizaţi să creadă că nimic nu poate merge greşit". Gundlach recomandă vânzarea tuturor activelor financiare, fiind convins că urmează o cădere masivă a burselor international.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu