• • Peste 210 milioane de euro, bani publici, au intrat in conturile unei companii romanesti cu actiuni la purtator, deci cu patroni ascunsi in spatele unei bucati de hartie.
• Firma Elcomex a castigat in ultimii 10 ani cel putin 84 de contracte publice. 42 dintre ele au venit de la Centrala Nucleara Cernavoda.
• 71 dintre contracte, insumand 140 milioane de euro, au fost atribuite fara licitatie. Centrala nucleara a cumparat servicii diverse, de la mentenanta instalatiilor pana la contabilitate - toate de la aceeasi firma.  Elcomex are un actionariat incert: 25 la suta din structura sa de proprietate a fost anonimizata.   Artificiul "ctiunilor la purtator", utilizat la scara planetara de politicieni corupti sau grupari de crima organizata, este accesibil si in Romania. Mai simplu chiar decat in paradisurile fiscal.  Peste 360 de companii au emis in Romania actiuni la purtator, care permit ca proprietatea unei companii sa se schimbe in orice secunda, fara brokeri, avocati sau notari.  RISE Project a analizat parcursul prin care au aparut actiunile la purtator in Romania inca din primul an al tranzitiei, in prima lege pentru infiintarea companiilor, cine au fost beneficiarii lor si ce bani publici au fost pompati in aceste afaceri.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a recunoscut miercuri, în Turcia, "nevoia de curățare" a instituțiilor din această țară după tentativa de lovitură de stat, relatează France Presse, citata deAgerpres.  Jagland este primul responsabil european care oferă astfel sprijin Ankarei pentru vasta epurare în curs, subliniază agenția de presă franceză. El a amintit totuși necesitatea de a se respecta statul de drept, în timp ce are loc urmărirea implacabilă a simpatizanților predicatorului Fethullah Gulen, în exil în SUA, acuzat că ar fi în spatele puciului eșuat.  Jagland este primul responsabil european care oferă astfel sprijin Ankarei pentru vasta epurare în curs, subliniază agenția de presă franceză. El a amintit totuși necesitatea de a se respecta statul de drept, în timp ce are loc urmărirea implacabilă a simpatizanților predicatorului Fethullah Gulen, în exil în SUA, acuzat că ar fi în spatele puciului eșuat.  "Aș vrea să spun că există prea puțină înțelegere din partea Europei cu privire la provocările pe care puciul eșuat le-a creat pentru instituțiile democratice și stat în Turcia", a spus secretarul general al Consiliului Europei după o întâlnire cu ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu. Critici numeroase au fost emise în Europa cu privire la amploarea acestor epurări care au afectat armata, justiția, învățământul și presa.  Potrivit ministrului de interne turc, Efkan Ala, 25.917 de persoane au fost reținute, dintre care 13.419 erau în continuare arestate miercuri pentru rolul lor în tentativa de puci. În total, peste 50.000 de concedieri au fost anunțate. "Recunosc bineînțeles că era necesar să se lupte împotriva celor care erau în spatele acestei lovituri de stat eșuate și de asemenea a rețelei secrete care a infiltrat instituțiile statului, armata și justiția", a spus Jagland cu privire la simpatizanții lui Gulen, potrivit AFP.  Noi fuseserăm informați despre rețelele lui Gulen de foarte mult timp. Deci, bineînțeles, vedem necesitatea de a se face această curățenie", a adăugat secretarul general al CE după o întâlnire cu președintele Recep Tayyip Erdogan, iar apoi cu premierul Binali Yildirim. Dar "este la fel de important ca aceasta să se facă în conformitate cu statul de drept și cu normele Convenției europene a drepturilor omului", a afirmat el.  Aceasta menționează "principii foarte importante potrivit cărora orice persoană este nevinovată atâta vreme cât vina sa nu a fost probată", a subliniat Jagland. Un oficial turc a indicat pentru AFP că serviciile de informații identificaseră aproape 56.000 de susținători ai lui Gulen, decriptând timp de mai mulți ani convorbiri prin aplicația pentru telefoane mobile ByLock. "Decriptarea continuă", a adăugat acesta.  Jagland și-a exprimat satisfacția pentru faptul că guvernul turc a acceptat "să lucreze cu experți ai Consiliului Europei pentru ca aceasta să se petreacă convenabil", referindu-se la perioada postpuci de trei luni în care Turcia se află sub incidența reglementărilor stării de urgență. Așa cum făcuse și Franța după atentatele din noiembrie 2015, Turcia anunțase că va renunța temporar la Convenția europeană a drepturilor omului, care protejează împotriva urmăririi penale între anumite limite.  Ea este membră din 1949 a Consiliului Europei, care reunește 47 de țări, și a cărei misiune principală este apărarea drepturilor omului și a statului de drept.

Într-o notă adresată clienţilor, analiştii de la 720 Global au analizat datele din raportul dezamăgitor privind PIB-ul, care a arătat că economia Statelor Unite a crescut cu doar 1,2% în al doilea trimestru din 2016 şi a crescut în medie cu 1,2% în ultimele 12 luni.  Pe baza datelor obţinute merge din 1948 până în prezent, există mai multe lucruri care în opinia specialiştilor de la 720 ar trebui să îngrijoreze investitorii sau cel puţin să-i încurajeze să ţină garda sus.  În raportul său, 720 remarcă:

 

1. Toate recesiunile din 1948 până acum au început cu o rată medie de creştere mai mare decât rata curentă de 1,20%

2. Au existat doar trei cazuri în care rata de creştere anuală a fost sub nivelul actual şi recesiunea nu a mai avut loc. În cele două cazuri mai recente - 2011 şi 2012, o creştere slabă a fost întâmpinată cu noi runde de stimulente în formă de relaxare cantitativă

3. Doar 18% dintre toate observaţiile care merg înapoi în 1948 sunt sub 1,2%.

4. Din cele 18%, 94 de procente au avut loc în timpul sau într-un sfert de recesiune.

Recuperarea din cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune a fost dezamăgitoare. Mai mult de 11 trilioane de dolari în datorii suverane la nivel mondial au un randament efectiv negativ. Băncile centrale din Europa şi Asia au dus ratele dobânzii de referinţă în teritoriul negativ. În acelaşi timp, indicele de consum din SUA, care reprezintă 70% din PIB-ul ţării, a avut una dintre cele mai bune trimestre din ultimii ani pe parcursul celor trei luni incheiate la 30 iunie. Dar, în cazul în care istoria este ca un ghid, atunci următoarea întâlnire a economiei SUA cu o recesiune ar putea fi veni mult mai repede decât crezi.

Angela Merkel a declarat că islamul este şi va continua să facă parte din cultura germană, atât timp cât este practicat într-un mod care să respecte constituţia statului. Peste un milion de imigranţi au ajuns în Germania în 2015 în încercarea de a evita războiul şi sărăcia din zonele de conflict din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.  Însă, în urma unor atacuri asupra civililor, dintre care trei fiind efectuate de imigranţi, felul în care aceştia sunt priviţi s-a deteriorat.  "Fenomenul terorismului islamist nu a apărut prin intermediul refugiaţilor, mai degrabă, îl deţinem şi îl aveam şi înainte aici", a declarat Angela Merkel în cadrul unei campanii electorale a Uniunii Creştin-Democrate.  "Activitatea forţelor de securitate germane este fundamentală. De aceea, aceştia trebuie să fie conectaţi internaţional, altfel nu putem lupta împotriva ameninţării terorismului", a adăugat aceasta.

Bohuslav Sobotka, premierul ceh, și-a exprimat joi din nou obiecțiile la solicitările Angelei Merkel ca țara sa să accepte sistemul de cote pentru împărțirea poverii în criza refugiaților, relatează DPA. "Nu putem susține un sistem care cere cote obligatorii pentru repartiția refugiaților", a spus Sobotka într-o conferință de presă comună cu Angela Merkel la Praga.

"Cred că rămânem în discuții", a spus la rândul ei dna Merkel.  Vizita cancelarului german la Praga are loc în contextul în care cancelarul german își intensifică eforturile de a elimina diferențele de opinie dintre statele UE înainte de summitul UE de luna viitoare. Cancelarul încearcă să stabilească o poziție comună după votul britanicilor pentru ieșirea din UE.

"Putem face față cu succes deciziei Marii Britanii, dar trebuie să depunem mari eforturi", a spus Merkel. Ea a adăugat că cei 27 de membri ai UE, fără Marea Britanie, au intrat într-o "perioadă de reflecție".  Până la sfârșitul săptămânii, Merkel va avea convorbiri cu 15 șefi de guvern ai unor state membre înainte de summitul UE de la Bratislava, la care Marea Britanie nu va participa.

Merkel a declarat la Praga că pe agenda summitului extraordinar de la Praga din septembrie se vor afla consolidarea economiei UE după Brexit, securitatea internă și externă a UE, dar și politica privind migrația, notează AFP.

În primele șapte luni ale anului, în UE au intrat cu 17% mai mulți solicitanți de azil decât anul trecut. Deocamdată, ei sunt absorbiți de țările de primire (Grecia și Italia), dar buboiul se poate sparge oricând. Acum un an, Europa dădea în clocot, de la Răsărit până la Apus. Sute de mii de imigranți luau cu asalt granițele, gardurile de sârmă ghimpată și polițiile de frontieră nu făceau față iureșului, politicienii de la guvernare se prăbușeau în sondaje. Astăzi, Ruta Balcanilor, pe care se înșirau spre Vest cortegii de imigranți, este goală. Singurele știri cu refugiați sunt cele despre atacurile teroriste (bombe la Bruxelles, un camion la Nisa, o canonadă la München, o beregată tăiată la Rouen etc.) sau despre violuri și hărțuiri sexuale. Tăcerea e de aur. Ai fi tentat să crezi că nici un refugiat nu mai intră în Europa...

Puterile Europei se duelează cu proiectele magistralelor gaziere în războiul geostrategic cu miză mare pentru securitatea energetică a continentului.Gazprom caută aliați pentru a avea o poziție și mai puternică în piața care funcționează și pe baza altor elemente decât cele comerciale.Conflictul cald cu Ucraina în Crimeea a avut anterior episoadele unui război rece al gazului între Kiev și Moscova care a arătat că Europa este vulnerabilă atunci când depinde de ruta ucraineană. Nord Stream și South Stream au fost răspunsuri la această problemă a echilibrului în care Vestul a jucat volei cu Gazprom peste țările din Est. Pentru ruta nordică lucrările nu au angajat prea mult poziția Estului, doar Polonia având reproșuri la adresa Germaniei care a tras conducta prin Baltica fără prea multe discuții.Ruta sudică, la care României i-a fost fluturat la un moment dat proiectul pe sub nas, a fost blocată de Uniunea Europeană. La Bruxelles s-a descoperit că rușii ar avea o poziție prea puternică, dacă prind Europa și prin Sud cu o magistrală. South Stream dădea Turciei, Bulgariei, Serbiei, Ungariei și Austriei roluri de tranzit spre principalul consumator –Italia. Decizia politică a nemulțumit economic țările de pe traseu dar a fost înghițită ca un sacrificiu. Lucrările la Nord Stream 2 sunt prezute să înceapă în 2018. Polonia este acum și mai supărată ; Gazprom vrea să redeschidă și Turc Stream iar Bulgaria negociază cu Rusia dezgroparea South Stream.

România nu a putut să impună proiectul Nabucco, prea complicat și rămas fără resurse de gaze, și s-a consolat cu AGRI- un interconector care ar lega Azerbaijan, Georgia și România pe o rută prin Marea Neagră. Discuțiile sunt mai mult diplomatice între țări care își caută un loc pe harta magistralelor gaziere.Tăcerea de la București nu este însă de aur. Bulgaria și Polonia nu au gaze dar ies din front cu gura pentru a primi ceva din tortul acestei piețe care acum își taie bucățile. Frișca e la ruși dar nu este clar cine ține cuțitul.

'24,1% din totalul populaţiei Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie şi excluziune socială în 2014. În România şi Bulgaria în jur de 40% din populaţie se află în această situaţie în 2014. În Cehia (14,8%), în Olanda (16,5%) şi Suedia (16,9%) se află la mai puţin de jumătate faţă de cele două ţări', se arată în document.  Potrivit acestuia, se observă diferenţe în 2014 faţă de 2008 între statele membre. 'Unele ţări au făcut un progres real în integrarea celor mai vulnerabili membri ai societăţii. Reducerea numărului de oameni în risc de sărăcie şi excluziune socială variază de la 0,1 puncte procentuale, la 5,8 puncte procentuale. Statele membre care au înregistrat cel mai mare progres sunt Polonia (reducere de 5,8 puncte procentuale la sub 25% n.r.), România (cu 0,4 puncte procentuale) şi Slovacia (cu 2,2 puncte procentuale, la sub 20%). Unele ţări au avut o creştere a numărului de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială. Ţările cu cea mai mare creştere sunt Grecia, Spania şi Estonia unde numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială a crescut între 4 şi 8 puncte procentuale', se mai arată în document.  Conform unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015.  Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% - energia electrică. De asemenea, pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni.  Anul trecut, 17% dintre gospodării şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% - înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 12,1% - cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% - cumpărarea de haine noi, 10,6% - vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% - cumpărarea de cărţi, ziare, reviste.

Conform aceleiaşi publicaţii satisfacerea nevoilor de bază de consum, impozitele şi contribuţiile de asigurări sociale au lăsat, anul trecut, prea puţine resurse de investiţii gospodăriilor din România.

Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) își extinde reprezentivitatea, având în vedere că Academia Oamenilor de Ştiinţă din România s-a alăturat Coaliţiei, anunță aid-romania.org. "Coaliţia este onorată să aibă în componenţă un membru valoros atât în România, cât şi în afara graniţelor", precizează CNMR. Academia de Ştiinţe din România, înfiinţată în 1935 şi integrată la 1948 în Academia Republicii Populare Române, constituită apoi în 1956 în Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOS), iar din 1996 primind titulatura de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), a avut ca prim obiectiv al activităţii reprezentarea oamenilor de ştiinţă, a tuturor cercetătorilor ştiinţifici români în organizaţiile internaţionale neguvernamentale (UNESCO, Mişcarea Pugwash, Federaţia Mondială a Oamenilor de Ştiinţă, etc). Astăzi, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este for naţional de consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţei. Principalele scopuri ale AOŞR sunt promovarea, dezvoltarea, sprijinirea, protejarea ştiinţei sub toate formele, acţiunile şi metodele directe, indirecte sau adiacente. În cadrul CNMR, un reprezentant al AOŞR va ocupa funcţia de vicepreşedinte al CNMR la nivel naţional pentru probleme specifice domeniului de activitate al Academiei.

Priorităţile şi planurile noului membru CNMR vor fi incluse în Planul Naţional pentru Modernizarea României, urmând să fie susţinute împreună şi duse la bun sfârşit în faţa tuturor factorilor responsabili.

Britanicii sunt mai puţin pesimişti în legătură cu impactul Brexitului asupra economiei. Faţă de luna trecută a scăzut semnificativ numărul celor care se aşteptau ca situaţia economică să se înrăutăţească pe parcursul anului viitor. Dacă luna trecută 57% dintre britanici aveau acest asentiment, acum procentul a scăzut la 43%, scrie Bloomberg, care citează un sondaj realizat de Ipsos Mori. Mai mult, a crescut, de la 23% la 28%, şi numărul celor care se aşteaptă ca economica să se îmbunătăţească. Cifrele oficiale publicate săptămâna trecută arată un impact redus al Brexitului asupra consumatorilor sau asupra pieţei muncii, deşi presiunile inflaţioniste create de o scădere a lirei au început să se adune. Totuşi, după votul din luna iunie pe piaţa muncii se resimt primele efecte. În sectoare precum vânzări, securitate sau menajul salariile au înregistrat deja scăderi. Resolution Foundation, o companie din Londra, estimează că salariile muncitorilor care lucrează în industriile cele mai afectate de Brexit din Marea Britanie vor creşte însă între 0,2% şi 0,6% până în 2018 dacă fluxul de migranţi va fi redus imediat la ţinta guvernamentală de 100.000 pe an, faţă de nivelul actual de 333.000.

Raiffeisen Bank a provizionat pierderi de de 42,5 milioane de euro in contul darii in plata. Mai mari decat profitul. Provizioanele constituite de Raiffeisen Bank pentru pierderi posibile ca urmare a intrarii in vigoare a legii darii in plata au fost mai mari decat profituil net al bancii in semetrul I 2016. Astfel, volumul provizioanelor constituite a fost de 42,5 milioane de euro, in timp ce profitul net a fost de 36 de milioane de euro Oficialii Raiffeisen Bank spun ca profitul net de 36 de milioane de euro din semestrul I 2016, in scadere fata de anul precedent, a fost afectat de provizioanele de 42,5 milioane de euro facute pentru pierderi posibile in urma intrarii in vigoare a legii darii in plata. Partea buna este ca din tranzactia Visa (achizitia Visa Europe Limited de catre Visa Inc) banca din Romania a castigat 21 de milioane de euro. ￢Eliminand efectele acestor evenimente, profitul net a avut o evolutie pozitiva, +13% fata de anul precedent", spune un comunicat al bancii. Activele totale au crescut cu 6% fata de prima jumatate a anului 2015, de la 6,48 miliarde euro pana la 6,89 miliarde euro in 2016. Calitatea portofoliului de credite s-a imbunatatit: rata creditelor neperformante a scazut de la 7,2% in iunie 2015, pana la 6,9% in 2016. Capitalizarea bancii a continuat sa fie solida: rata de adecvare a capitalului de 19,45%, cu mult peste cerintele regulatorii, in crestere cu 118 puncte de baza fata de anul precedent. Rentabilitatea capitalurilor proprii a fost de 10%, in ciuda mediului legislativ si de piata dificil, informeaza Economica.

Dacă  întrebam într-o staţie de metrou, să zicem, o mie de trecători, nu numai în România, ci chiar în Germania, dacă ştiu cine este doamna Dorothea Sauer nu sunt sigur că am să primesc măcar unul-două răspunsuri exacte. Cancelarul Germaniei, doamna Merkel, nu mai este de mult soţia domnului Merkel, cam de prin 1982! Cu toate acestea, după divorţ i-a păstrat numele, iar la căsătoria cu distinsul profesor chimist Joachim Sauer, în 1998, nu a luat nici numele acestuia, nici nu a revenit la numele ei de familie, ci l-a păstrat în continuare pe al domnului Merkel!!! Cît despre Dorothea, al doilea nume de botez al doamnei Cancelar, el nu se potriveşte nici cu Merkel, nici cu Sauer, în schimb se lipeşte de minune cu numele de familie, Kasner, germanizare a numelui polonez, la care a recurs bunicul Ludwig Kazmierczak, după stabilirea în Germania.

Numărul de locuinţe a depăşit oficial numărul de familii din România, situaţie descrisă într-un document oficial al guvernului ca fiind „foarte neobişnuită“ pentu o ţară cu venituri medii superioare. România are circa 8 milioane de locuinţe la 7,2 milioane de familii, potrivit Strategiei Naţionale a Locuirii

În acest moment 1,28 de milioane de locuinţe din ţară sunt goale, potrivit statisticilor oficiale ale României. Procentul locuinţelor vacante, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume.

În paralel, România este una dintre ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populaţiei din lume, cu o scădere a populaţiei preconizată de peste 15% până în 2050, conform documentului citat. Cu alte cuvinte, până în 2050 se estimează că România va mai avea doar 17 milioane de locuitori.

„Migrarea unor populaţii extinse înseamnă că multe zone urbane pierd populaţie, ceea ce conduce la un dezechilibru al cererii şi ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane şi o incidenţă ridicată a locuinţelor neocupate în altele“, arată autorii strategiei guvernamentale. Statistic, indicatorul condiţiilor de locuire din România raportat la venitul pe cap de locuitor arată că românii ar trebui să beneficieze de locuinţe mai bune având în vedere nivelul veniturilor lor, însă acest lucru nu se reflectă şi în situaţia reală, ceea ce denotă o direcţie greşit a politicilor de locuire din ţară.

Din frustrările create de criza imigranţilor îşi trage energie un nou li­der politic german, o figură tânără şi zâm­bitoare care vorbeşte deschis despre împuşcarea noilor veniţi şi aduce o alternativă periculoasă pentru curentele politice tradiţionale: populismul şi ideile de dreapta.  Angela Merkel conduce Germania de un deceniu, cu pragmatism, adesea ghidându-se prudent în funcţie de ce spune poporul, iar realizările econo­mice, cel puţin pe hârtie, nu-i pot fi puse la îndoială: creştere economică, şomaj la nivel minim, rezerve record, datorii noi aproape zero. Merkel este şi liderul politic de necontestat al zonei euro şi cel mai puternic politician din Europa. Însă puţini politicieni europeni au rezistat atât de mult la putere, chiar şi în vremuri liniştite, iar acum în Germania numai linişte nu este. Criza refugiaţilor este pe cale să creeze o furtună politică, iar din aceste turbulenţe îşi trage energie Frauke Petry, noul lider al unui partid tânăr, Alternativa pentru Germania (AfD).  Duminică s-au auzit primele tunete: voturile locale din trei landuri, unul din est şi celelalte din vest, alegeri ce reprezintă punctul culminat al unui interval de şapte luni care a început euforic, cu Merkel deschizând larg por­ţile imigranţilor din regiuni devastate de războaie. Euforia s-a transformat în frustrare şi isterie pe măsură ce numărul imigranţilor veniţi în Germania a crescut la câteva sute de mii. Marşurile antirefugiaţi şi atacurile asupra cen-trelor de cazare pentru imigranţi au devenit ceva obişnuit. Presa germană a descris alegerile de ieri ca un refe­rendum despre criza refugiaţilor. (sursa ZF.ro)

Conform planurilor actuale, vârsta de pensionare în Germania urmează să fie majorată treptat la 67 de ani până în 2030. Însă Bundesbank este de părere că această majorare nu va fi suficientă pentru a permite guvernului german să menţină valoarea pensiei la nivelul pe care şi l-a propus, cel puţin 43% din venitul mediu, începând din 2050 ca urmare a creşterii speranţei de viaţă. Pentru a evita creşterea contribuţiilor sau scăderea valorii pensiilor, guvernul german ar trebui să ia în considerare majorarea vârstei de pensionare la 69 de ani până în 2060, susţine Bundesbank.  "Noi modificări sunt inevitabile pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii de stat...Vârsta de pensionare trebuie ajustată" se arată în raportul Bundesbank.

Cu toate acestea, propunerea Bundesbank nu are şanse să fie discutată înaintea alegerilor din 2017.

"Acest guvern susţine pensionarea la 67 de ani. Această măsură este una rezonabilă şi necesară având în vedere evoluţiile demografice din Germania. De acea o vom implementa aşa cum am convent, pas cu pas", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert.

La rândul său, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble a fost criticat în luna aprilie de partenerii social-democraţi din coaliţia la guvernare după ce a propus legarea vârstei de pensionare de speranţa de viaţă.  Conform calculelor incluse în raportul publicat luni de Bundesbank, creşterea vârstei de pensionare ar permite guvernului german să facă faţă unor randamente sub aşteptări de pe urma banilor investiţi de sistemul de pensii, o aluzie la politica dobânzilor extrem de reduse practicată în prezent de Banca Centrală Europeană. În timp ce guvernul de la Berlin mizează pe un randament de 4% pe an de pe urma investiţiilor sale, obligaţiunile sale pe 20 de ani oferă un randament de doar 0,2%.

Sursa: Agerpres

“Proiectul viermele de gheaţă” a fost conceput de americani din cauza ameninţărilor fierbinţi ale Războiului Rece, undeva sub calota glaciară din Groenlanda. Scopul acestuia era construcţia unor tunele speciale, de unde, la nevoie, puteau fi lansate rachete nucleare spre Uniunea Sovietică.

Din fericire, baza construită în perioada anilor 1960 nu fost folosită niciodată pentru misiunea pentru care fusese gândită. Soarta ei a fost decisă în timp de natură. Din cauza efectelor schimbărilor climatice, americanii au fost nevoiţi s-o abandoneze. Mişcarea gheţarilor afectaţi de încălzirea globală a fisurat structura bazei, astfel încât riscul ca deşeurile radioactive, dar şi alte substanţe chimice foarte periculoase să contamineze apele, a crescut odată cu scurgerea anilor şi cu topirea gheţii...Un raport recent publicat de Geophysical Research Letters, despre locul cunoscut ca Baza Secolului (n.r. - Camp Century), a estimat că în mai puţin de 75 de ani, se poate declanşa dezastrul pentru ecosistemul zonei. Tone de resturi radioactive pot ajunge în ape când oraşul aflat sub gheaţă va fi cucerit de natură. Din punct de vedere legal, baza a fost construită cu aprobarea administraţiilor din Statele Unite ale Americii şi Danemarca, aşa că teoretic, problema curăţării zonei revine în sarcina acestor guverne. În afară de cantitatea enormă de material radioactiv uzat, sub cei 36 de metri de gheaţă se mai află diverşi combustibili şi apa de răcit folosită la reactorul mutat din bază încă de la abandonarea ei.

Poliția a adecis evacuarea unui terminal al aeroportului internațional John F. Kennedy din New York, în noaptea de duminică spre luni, după ce s-au auzit mai multe focuri de armă
CNN precizează că, potrivit unui purtător de cuvânt al aerportului, evacuarea privește terminalul nr. 8, unde s-ar fi auzit focuri de armă în zona de îmbarcare. Autoritățile spun că, deocamdată, cu excepția apelului de la 911, la fața locului nu au fost descoperite urme ale împușcăturilor. De asemenea, nicio persoană nu a fost rănită. ”Până în acest moment nu s-au identificat elemente care să confirme cele reclamante telefonic iar evacuarea aeroportului a fost decisă din motive de prudență”, a precizat într-un comunicat Autoritatea Aeronautică din New York și New Jersey.

Agenția Xinhua anunță că toate zborurile de pe aeroport au fost anulate.

 

"Statele Uniunii Europene au decis să anuleze amenda pentru Spania şi Portugalia şi au stabilit noi termene pentru aducerea deficitului bugetar sub ţinta din Pactul de Stabilitate", se arată într-o ştire Reuters. Decizia din Consiliul UE a venit în urma propunerilor înaintate de Comisia Europeană. Noul termen pentru Spania este 2018, iar ambele ţări trebuie să prezinte planuri de acţiune până la mijlocul lunii octombrie 2016. După vacanţă, Comisia Europeană va decide dacă va suspenda acordarea unor fonduri europene Spaniei şi Portugaliei în 2017, după cum mai arată Reuters.   În condiţiile în care economia Spaniei se "bate" cu a României pentru primele locuri în clasamentul european al creşterii şi criza politică pare să se îndrepte către o soluţie de compromis, viitorul arată bine. Financial Times a scris recent că "bancherii şi oficialii financiari din Spania se bucură de o vară liniştită", pe fondul rezultatelor mulţumitoare obţinute la ultimul test de stres al Autorităţii Bancare Europene şi a progresului înregistrat în ceea ce priveşte restructurarea sistemului bancar.  Mai mult, "băncile noastre se află acum în poziţia de a finanţa redresarea economică fără nicio problemă", după cum a declarat Jose Maria Roldan, preşedintele Asociaţiei Băncilor Spaniole, pentru FT. Dar este justificat acest optimism al bancherilor şi autorităţilor spaniole? Nu cumva liniştea despre care scrie Financial Times este, de fapt, doar calmul dinaintea furtunii? Din păcate pentru Spania, "performanţa" economică din ultimii ani se poate dovedi iluzorie, în condiţiile în care gradul de îndatorare al sectorului privat este încă deosebit de ridicat, iar datoria publică a cunoscut o creştere explozivă. Reformele structurale încă se lasă aşteptate. În clasamentul datornicilor de la Eurostat, Spania ocupă locul 6, cu o datorie publică de 100,5% din PIB în T1 2016, după Grecia (176,3%), Italia (135,4%), Portugalia (128,9%), Cipru (109,3%) şi Belgia (109,2%). Toate aceste estimări se calculează pe baza Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), însă aici se apelează la "ajustări" statistice ale componentelor datoriei publice. Ajustările exclud anumite datorii ale administraţiei centrale, administraţiilor regionale sau ale companiilor de stat din totalul datoriei publice, iar rezultatul este raportat la Eurostat.  Cotidianul El Economista a scris recent că datoria publică "reală" a Spaniei a depăşit 1,5 trilioane de euro în T1 2016 şi reprezintă 140,5% din PIB, în condiţiile în care datoria "oficială" este de 1,095 trilioane de euro, adică de 100,5% din PIB.

Șefi ai armatei americane au denaturat rapoartele serviciilor de informații pentru a crea o imagine mai roz decât în realitate a luptei Statelor Unite cu ISIS, arată un raport realizat de un grup de lucru republican din Camera Reprezentanților. „De la jumătatea lui 2014 până la jumătatea lui 2015, responsabilii comandamentului forțelor americane din Orientul Mijlociu (CENTCOM) au manipulat producerea de informații pentru a minimaliza amenințareea reprezentată de gruparea ISIS în Irak”, se arată într-un comunicat al congressmanului republican Mark Pompeo, membru al grupului de lucru. Acesta adaugă:  „Rezultatul: cei care foloseau aceste informații au avut în mod constant o viziune puțin prea roz a succeselor operaționale americane împotriva ISIS.”

Autorii raportului au discutat cu zeci de analiști ai CENTCOM, dintre care mulți au afirmat că au suferit presiuni la vremea respectivă, pentru a cosmetiza informațiile:  „Peste 40% dintre analiști au răspuns că au fost supuși la presiuni pentru a deforma sau suprima informații, anul trecut.”

Pe de altă parte, CENTCOM a difuzat comunicate de presă și declarații în care situația era prezentată „semnificativ mai bună” decât în realitate, au descoperit investigatorii.

China General Nuclear Power Corporation este acuzată de guvernul SUA de spionaj nuclear, potrivit departamentului de justiţie al SUA, citat de The Guardian.   Potrivit actului de punere sub acuzare de 17 pagini, inginerul din domeniul nuclear Allen Ho, angajat al China General Nuclear Power Corporation şi această companie au conspirat în mod ilegal pentru a dezvolta material nuclear în China fără aprobarea SUA, "cu intenţia de a asigura un avantaj pentru Republica Populară China".  Procurorul general adjunct al SUA, John P. Carlin a spus că "Allen Ho, la indicaţiile unei companii chineze de energie nucleară deţinută de stat ar fi abordat şi recrutat experţi nucleari rezidenţi în SUA pentru a furniza asistenţa integrală pentru dezvoltarea şi producerea de material nuclear special în China".  "El a făcut acest lucru fără să se înregistreze la Departamentul de Justiţie ca agent al unei naţiuni străine şi fără autorizaţie din partea Departamentului SUA pentru Energie", a explicat procurorul general adjunct. "Punerea sub acuzare a celor care încearcă să eludeze legile SUA prin obţinerea de tehnologie nucleară importantă, pentru ţări străine, este o prioritate a Diviziei de Securitate Naţională", a adăugat Carlin.  Ho ar fi lucrat ilegal pentru China din 1997 până în aprilie 2016, se spune în actul de acuzare.  Pedeapsa maximă pentru conspiraţii pentru angajarea şi participarea ilegală în dezvoltarea de material nuclear în afara SUA este de închisoare pe viaţă şi amendă de 250.000 de dolari, conform sursei citate. 

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an şi pentru 2017, aceasta urmând să rămână în teritoriu negativ până la finalul anului în curs, a anunţat astăzi Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, într-un briefing de presă.  "Scenariul de bază relevă o traiectorie proiectată a ratei anuale a inflaţiei semnificativ mai joasă decât cea previzionată anterior, în contextul persistenţei la nivel global şi regional a unui nivel scăzut al inflaţiei, de natură să afecteze comportamentul inflaţiei de bază, dinamica preţurilor volatile, dar şi cea a preţurilor administrate. Noua prognoză păstrează profilul ascendent, în condiţiile presiunilor inflaţioniste exercitate de excedentul de cerere agregată şi de costurile unitare cu forţa de muncă. Astfel, traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei înregistrează valori negative până la finele anului 2016, revine apoi în interiorul intervalului ţintei pe parcursul anului 2017, rămânând la finalul acestuia sub punctul central al ţintei", a precizat Mugur Isărescu. Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, astăzi, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul BNR-ului.  De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, conform aceloraşi surse. 

În ultimele zile ale lunii iunie, Gu­vernul păstorit de Dacian Cioloş, a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/28 iunie 2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care, practic, România este repusă pe harta roşie a maşinilor furate din străinătate şi din ţară. Chiar dacă s-a renunţat la anumite atribuţii ale Ministerului Transporturilor, prin RAR, ordonanţa adoptată de Guvernul Cioloş nu a fost avizată de fostul ministrul al Transporturilor, Dan Costescu. Potrivit noilor reglementări cuprinse în Ordonanţa 41, dovada certificării autenticităţii unui vehicul de către Registrul Auto Român se face de către instituţiile care se ocupă de operaţiuni de înmatriculare pentru o maşină utilizată, dobândită din străinătate. Potrivit noilor reglementări, pentru un vehicul înmatriculat în România, în momentul vânzării/cumpărării sale nu mai este necesar certificatul de autenticitate. Înainte de intrarea în vigoare a acestui document, Ordonanţa de nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, prin articolul 11, alineatul (5), impunea celor care vor să înmatriculeze o maşină din străinătate să facă dovada certificării autenticităţii vehiculului de Registrul Auto Român. „Certificarea autenticităţii vehicului este dovada faptului că maşina nu figurează în baza de date a Uniunii Europene ca fiind furată. Înainte de sfârşitul lunii iunie, cine vroia să înmatriculeze o maşină era obligat să depună la dosar certificatul de autenticitate al vehiculului. Cel mai important document al maşinii era eliberat de RAR până la sfârşitul lunii iunie. Începând cu luna iulie, numai cei care au achiziţionat maşina second-hand din străinătate sunt obligaţi să depună la dosar certificatul de autenticitate al autovehiculului. Pentru autovehiculele vechi, înmatriculate deja în România, dacă se vând, instituţia care se ocupă de înmatriculări nu mai solicită certificatul de autenticitate a vehiculului de la Registrul Auto Român. Cine verifică seria de carosierie şi alte elemente de identificare după aplicarea noi legi? Acum nu mai sunt obligaţi să verifice seriile“, ne-au explicat specialiştii din domeniu.

In Bucureşti au fost identificate un număr de 2.563 de clădiri care au nevoie de consolidări structurale, fiind vulnerabile în caz de cutremur. Cele mai multe locuinţe vulnerabile la un seism sunt cele construite înainte de 1960.  Ministerul Dezvoltării vrea ca prin noua Lege a Locuinţei să fie interzisă locuirea în clădiri nesigure. Evacuare din apartamentele care stau să cadă la primul cutremur major se va face în baza legii, cu o clauză prin care se doreşte asigurarea unei locuinţe temporare sau acordarea unor vouchere/subvenţii prin care familiile să poată locui cu chirie până la finalizarea lucrărilor de consolidare.  "În cazul în care mutarea proprietarilor din locuințele nesigure (care reprezintă pericol pentru viața proprietarilor/locatarilor) nu este posibilă datorită refuzului proprietarilor, se propune instituirea unui mecanism de expropriere și consolidare a respectivelor locuințe", se arată în Strategia Naţională de Locuire. Mare parte din valoarea consolidării unui imobil va veni de la bugetul de state şi de la cele locale, însă şi proprietarii vor contribui cu sume, în funcţie de venituri. Familiile cu venituri mici nu vor contribui cu mai mult de 10% din venitul întreg al familiei. Cei cu venituri mai mari vor acoperi integral cota parte din valoarea lucrărilor de reabilitare

Un fost ofiţer al Biroului Central de Investigaţii din Polonia susţine că „Europa de Vest este moartă”, cauza fiind politica stabilită de Angela Merkel în domeniul migraţiei. Jacek Wrona a criticat răspunsul guvernului german la atacurile teroriste, comparând situaţia cu cea de la căderea Imperiului Roman: „Europa se află la sfârşitul existenţei sale. Aceşti oameni trăiesc într-un vid, fără idei”. De asemenea, el consideră că Europa suferă din cauza corectitudinii politice: „Cea mai gravă problemă a serviciilor este corectitudinea politică. Avem nevoie de o hotărâre dură”, a declarat Wrona, care a făcut aceste observaţii alături de istoricul militar Dr. Rafal Brzeski pe un chat polonez. Comentariile au apărut în contextul celor cinci incidente separate care au avut loc în Germania între 18 iulie şi 26 iulie.  Două dintre acestea, care au fost revendicatre de statul islamic, a dus la zeci de răniţi şi au distrus iluziile conform cărora ţara este imună la atrocităţile teroriste. Dr. Brzeski a acuzat Germania de autocenzură atunci când se raportează la atacurile terorist, afirmând că „nu este nimic mai rău decât autocenzura în jurnalism”. Cea mai sângeroasă scenă a fost cea a atacurilor germane, la 22 iulie, în care un adolescent de 18 ani a ucis nouă persoane.

Firmele mici si mijlocii romanesti din agrcultura vor putea accesa mai usor credite bancare, printr-un imprumut de 15 milioane de euro acordat de banca Europeana pentru Investitii unei instituti financiare din Romania, primul de acest fel in cadrul Planului Juncker, sectiunea pentru IMM-uri, a informat, luni, Reprezentanta Comisiei Europene in Romania. BEI a oferit vineri, 29 iulie, un imprumut de 15 milioane de euro companiei Agricover Credit IFN pentru a finanta proiectele de dimensiuni reduse implementate de inreprinderile mici si mijlocii din domeniul agricol. Acesta este primul acord incheiat in Romania in cadrul Fondului european pentru investitii strategice (FEIS), pilonul central al Planului de investitii pentru Europa, lansat de Comisia Juncker  - a precizat sursa citata.  "Anuntul facut de BEI, de a furniza finantarea de tip capital de stat (seed finance) pentru IMM-urile romanesti din agricultura, ofera un binevenit impuls investitiilor, crearii de locuri de munca si cresterii economice in zonele rurale. Acest proiect ar trebui sa functioneze drept model de baza pentru cele similare, in asteptare, in intreaga Europa rurala", a declarat comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala Phil Hogan. Agricover Credit IFN este, in prezent, singura institutie financiara din Romania axata in mod exclusiv pe finantarea agricultorilor si a proiectelor lor. Imprumutul de la BEI va ajuta la gasirea de solutii pentru lipsa finantarilor necesare IMM-urilor agricole din Romania si va contribui, astfel, la mai buna utilizare a potentialului agriculturii romanesti.

Banca Angliei pare pregătită să taie dobânda cheie în această săptămână, pentru prima oară după 2009, încercând să stopeze efectele negative asupra economiei ale votului prin care britanicii au decis să părăsească Uniunea Europeană (Brexit), conform traderilor. Reuniunea de politică monetară a Băncii Angliei este programată în 4 august, iar traderii anticipează că instituţia va decide să reducă dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, la 0,25%. Conform Bloomberg, probabilitatea ca Banca Angliei să micşoreze dobânda săptămâna aceasta este de 96%.  Amintim că, luna trecută, economistul şef al Băncii Angliei, Andrew Haldane, declara că banca centrală britanică trebuie să acţioneze "prompt şi consistent" ca să stimuleze economia şi să crească încrederea. În primul său discurs public după ce Marea Britanie a votat pentru Brexit, Haldane a apreciat că Banca Angliei trebuie să vină cu un "pachet de măsuri complementare de relaxare a politicii monetare" la şedinţa de politică din 4 august. "Acest răspuns monetar, dacă vrea să consolideze aşteptările şi încrederea, trebuie să fie livrat prompt şi consistent. Prin prompt vreau să spun luna viitoare", a subliniat economistul şef al Băncii Angliei.

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, trage un semnal de alarmă cu privire la acţiunile clasei politice.  Expertul BNR se referă la strategia „România Competitivă”, elaborată de specialişti ai BNR, Guvernului şi Academiei, al cărei principal obiectiv este să ducă România spre o creştere economică sustenabilă de 5%. Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, spune că actuala creştere economică este una provenită dintr-o economie „dopată cu stimulente” şi care va genera dezechilibre, potrivit Digi24.

Cum se obţine o creştere economică sănătoasă?

„Până acum, prin eliminare, s-a ajuns la formula cea mai simplă: relaxări fiscale şi creşteri salariale. Aceste tipuri de stimulente durează un timp limitat şi provoacă dezechilibre. Strategia se concentrează asupra factorilor de producţie: forţa de muncă, investiţiile şi productivitatea muncii”, a spus Lazea.

 Sascha Steffen, de la Institutul german ZEW, Viral Acharya, de la Universitatea NewYork şi Diane Pierret, de la Universitatea din Lausanne, autorii studiului, arată că "ris¬curile reale nu sunt reflectate în exerciţiul UE" (n.a. analiza "Capital Shortfalls of European Banks since the Start of the Banking Union" se găseşte la adresa http://pages.stern.nyu.edu/~sternfin/vacharya/). Metodologia de calcul este similară celei utilizate de Center for Risk Management din cadrul Universităţii Lausanne, a cărei ipoteză principală este declinul burselor globale cu 40% într-un interval de şase luni. Pentru cele 51 de bănci evaluate de EBA, necesarul de capital suplimentar ar fi de 882 de miliarde de euro pentru a se asigura o rată de adecvare a capitalului CET1 de 5,5%. În contrast semnificativ cu rezultatele prezentate de EBA, autorii studiului arată că băncile mari din Franţa se află pe primul loc în topul necesarului de capital, estimat la 248 de miliarde de euro, urmate de cele patru bănci din Marea Britanie (185,3 miliarde), cele şase bănci din Spania (116,4 miliarde), două dintre băncile din Germania (114,4 miliarde) şi cele cinci bănci din Italia (96,6 miliarde). Pentru băncile din Austria, necesarul de capital suplimentar a fost estimat la 7,17 miliarde de euro.  Profesorul Steffen a mai precizat pentru Financial Times că deficitul de capital este aşa de mare încât multe dintre băncile incluse în testul de stres al EBA ar avea nevoie de susţinere guvernamentală chiar şi în condiţiile aplicării procedurii de bail-in. De exemplu, în cazul Germaniei, deficitul de capital reprezintă 250% din valoarea cumulată a datoriilor subordonate şi capitalurilor sociale ale băncilor, în Franţa este de 162%, iar în Italia puţin peste 100%, conform articolului din FT.  Unul dintre cititorii FT nu a fost convins de metodologia autorilor şi a remarcat faptul că "o cădere a burselor nu implică şi creşterea pierderilor din creditare pentru bănci". Profesorul Viral Acharya a răs¬puns că o capitalizare de piaţă aproape de zero a unei instituţii financiare conduce automat la imposibilitatea finanţării acesteia de pe piaţa interbancară, iar "o bancă se prăbuşeşte când îngheaţă piaţa finanţării". În ziua publicării testelor de stres, Jeffrey Gundlach, directorul executiv al fondului de hedging DoubleLine Capital, a declarat că "investitorii au intrat într-o lume a extremei automulţumiri", după cum scrie Reuters, şi par a fi "hipnotizaţi să creadă că nimic nu poate merge greşit". Gundlach recomandă vânzarea tuturor activelor financiare, fiind convins că urmează o cădere masivă a burselor international.

Locuitorii din emisfera nordică se vor bucura să vadă pe parcursul lunilor iulie şi august ale acestui an un curent de meteori Perseide.  Pentru a observa fenomenul astronomic, nu vom avea nevoie de echipamente speciale, ci trebuie doar să ne îndreptăm atenţia spre zona de nord-est a orizontului şi să avem puţină răbdare.

 

Evenimentul va atinge apogeul în data de 12 august.

 

,În acest an, nu vom vedea doar 80 de Perseide într-o oră, ci 150 sau chiar 200, în acelaşi interval de timp", a explicat astronomul american Bill Cooke pentru Space.com.

Perseidele vor putea fi văzute în perioada 17 iulie - 24 august, iar punctul culminant al întregului fenomen se va produce în data de 12 august. Mai mult decât atât, astronomii îi sfătuiesc pe cei cu adevărat pasionaţi de astfel de evenimente să nu rateze nici alinierea planetelor Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn, preconizată pentru data de 21 august.

Testele EBA au analizat modul în care pot face faţă băncile unei presupuse perioade de trei ani de şoc economic, iar conform rezultatelor, Monte dei Paschi ar avea o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de minus 2,23% în 2018, într-un asemenea scenariu. "Banca Monte dei Paschi" este afectată de credite neperformante de miliarde de euro. Conform EBA, banca italiană va avea probleme să-şi atingă pe deplin nivelul de capital Tier 1 (CET1), care arată capacitatea unei bănci de a face faţă şocurilor. Pe lista EBA cuprinzând instituţiile cu risc pentru industria financiară a UE, din cauza semnelor de întrebare cu privire la capitalul CET1 se mai numără: Raiffeisen Landesbanken Austria (capital CET1 de 6,12%), Banco Popular Spania (7,01%), UniCredit Italia (7,12%), Barclays Marea Britanie (7,30%), Allied Irish Banks Irlanda (7,39%), Commerzbank Germania (7,42%), Bank of Ireland (7,69%), Deutsche Bank Germania (7,8%), Societe Generale Franţa (8,03%), RBS (8,08%). În cazul, Erste Group Austria, nivelul CET1 este de 8,19%, iar al Banco Santander Spania - de 8,69%. Testele de stres actuale se deosebesc de cele anterioare derulate de autoritatea bancară, pe care o instituţie de credit "le trecea" sau "pica". Rezultatele testelor urmează să fie transmise de EBA autorităţilor naţionale de reglementare. Conducerea EBA mai atrage atenţia că nivelul creditelor neperformante din Europa a devenit o temă majoră de îngrijorare pentru investitori.  "Avem credite neperformante de 1.000 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o cifră mare", a declarat, înaintea publicării rezultatelor testelor de stres, Andrea Enria, preşedintele EBA, citat de CNBC. Oficialul EBA a adăugat: "Acest nivel a început să crească în toate ţările. Problema este ajustarea nivelului - îl ajustăm suficient de rapid? Nu trebuie ajustat prea rapid pentru că putem ajunge la un impas masiv în privinţa capitalului, dar nici prea încet, întrucât băncile nu vor mai putea credita şi astfel rămân neprofitabile pe perioade lungi de timp".