În urma declaraţiilor preşedintelui Yellen, dolarul a cunoscut o depreciere puternică faţă de yen, dar şi faţă de euro, iar explicaţiile analiştilor cu privire la cauze ocupă un spectru larg, de la perspectiva dobânzilor negative, până la lipsa informaţiilor relevante din discursul conducătoarei Federal Reserve. Dincolo de întrebările referitoare la perspectivele politicii monetare, unul dintre membrii comisiei, Sean Duffy, a dorit să afle de ce banca centrală americană nu pune la dispoziţia Congresului o serie de materiale care să clarifice acuzaţiile de transmitere ilegală a unor informaţii către firme din mediul privat. Suspiciunea planează chiar asupra preşedintelui Federal Reserve, Janet Yellen, care atunci ocupa postul de vice-preşedinte al băncii centrale, conform informaţiilor apărute în Wall Street Journal, Financial Times şi la Bloomberg. Cereri în acest sens au fost transmise Fed-ului chiar de către preşedintele Comitetului de Servicii Financiare din Camera Reprezentanţilor, Jeb Hensarling, însă un răspuns clar se lasă aşteptat, oficialii Federal Reserve apelând la confidenţialitatea deciziilor de politică monetară şi exprimându-şi îngrijorarea cu privire la independenţa instituţiei. "Vom lua în considerare problema şi vă vom răspunde", a fost replica preşedintelui Federal Reserve, dar congresmanul Duffy a insistat, deoarece "nu este o problemă care priveşte politica monetară". Acesta este contextul în care "credincioşii în eficienţa băncilor centrale şi a programelor de relaxare cantitativă şi-au pierdut, într-un final, credinţa", după cum scrie Steen Jakobsen pe site-ul său de la Saxo Bank, în condiţiile în care "Yellen nu a făcut nimic în faţa Comisiei din Congres pentru a ajuta piaţa" şi "a părăsit rănită Dealul Capitoliului". După ce subliniază colapsul lichidităţii pe pieţele internaţionale, analistul american Martin Armstrong estimează că băncile centrale vor pierde, în curând, orice control asupra dobânzilor. Acestea, mai ales pentru maturităţile ridicate, se vor angaja pe o traiectorie susţinută de creştere, pe fondul accentuării crizei datoriilor suverane. "Jocul va continua cât timp va exista cerere pentru noile emisiuni de obligaţiuni guvernamentale", dar "acest fenomen nu poate continua pe termen nedefinit", mai scrie Armstrong.miercuri, 24 februarie 2016
În urma declaraţiilor preşedintelui Yellen, dolarul a cunoscut o depreciere puternică faţă de yen, dar şi faţă de euro, iar explicaţiile analiştilor cu privire la cauze ocupă un spectru larg, de la perspectiva dobânzilor negative, până la lipsa informaţiilor relevante din discursul conducătoarei Federal Reserve. Dincolo de întrebările referitoare la perspectivele politicii monetare, unul dintre membrii comisiei, Sean Duffy, a dorit să afle de ce banca centrală americană nu pune la dispoziţia Congresului o serie de materiale care să clarifice acuzaţiile de transmitere ilegală a unor informaţii către firme din mediul privat. Suspiciunea planează chiar asupra preşedintelui Federal Reserve, Janet Yellen, care atunci ocupa postul de vice-preşedinte al băncii centrale, conform informaţiilor apărute în Wall Street Journal, Financial Times şi la Bloomberg. Cereri în acest sens au fost transmise Fed-ului chiar de către preşedintele Comitetului de Servicii Financiare din Camera Reprezentanţilor, Jeb Hensarling, însă un răspuns clar se lasă aşteptat, oficialii Federal Reserve apelând la confidenţialitatea deciziilor de politică monetară şi exprimându-şi îngrijorarea cu privire la independenţa instituţiei. "Vom lua în considerare problema şi vă vom răspunde", a fost replica preşedintelui Federal Reserve, dar congresmanul Duffy a insistat, deoarece "nu este o problemă care priveşte politica monetară". Acesta este contextul în care "credincioşii în eficienţa băncilor centrale şi a programelor de relaxare cantitativă şi-au pierdut, într-un final, credinţa", după cum scrie Steen Jakobsen pe site-ul său de la Saxo Bank, în condiţiile în care "Yellen nu a făcut nimic în faţa Comisiei din Congres pentru a ajuta piaţa" şi "a părăsit rănită Dealul Capitoliului". După ce subliniază colapsul lichidităţii pe pieţele internaţionale, analistul american Martin Armstrong estimează că băncile centrale vor pierde, în curând, orice control asupra dobânzilor. Acestea, mai ales pentru maturităţile ridicate, se vor angaja pe o traiectorie susţinută de creştere, pe fondul accentuării crizei datoriilor suverane. "Jocul va continua cât timp va exista cerere pentru noile emisiuni de obligaţiuni guvernamentale", dar "acest fenomen nu poate continua pe termen nedefinit", mai scrie Armstrong.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu