duminică, 7 februarie 2016

Din nefericire pentru BCE, tot mai multe voci cu autoritate, dar şi mari instituţii financiare internaţionale, pun la îndoială eficienţa instrumentelor monetare rămase la dispoziţia sa. "Efectele secundare ale medicamentului devin tot mai puternice, în timp ce efectele sale curative sunt tot mai slabe", a declarat Axel Weber, fost preşedinte al Bundesbank şi actualul preşedinte al Consiliului Directorilor de la UBS. La Davos, Weber a mai precizat că există o limită clară a obiectivelor care pot fi atinse de BCE prin intermediul relaxării cantitative, după cum scrie Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph, iar "volatilitatea actuală a pieţelor reprezintă prima etapă a mahmurelii, dovadă a preţului pe care trebuie să îl plătim".  Una dintre cele mai dure critici vine, însă, de la banca de investiţii Natixis, al cărui portofoliu de active financiare administrate a fost de 776 miliarde de euro la sfârşitul T3 2015. Analistul Patrick Artus evaluează programele QE din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia şi zona euro şi arată că rezultatele lor sunt negative. În cazul Statelor Unite s-a observat o redresare a creditării la nivelul companiilor, însă noile împrumuturi au fost utilizate mai mult pentru răscumpărarea acţiunilor şi nu pentru creşterea investiţiilor. Este amintită, de asemenea, consecinţa aşa-numitului efect de bunăstare, care a dat naştere unor noi bule speculative pe piaţa obligaţiunilor şi cea imobiliară. În aceste condiţii, băncile centrale se confruntă cu fenomenul ireversibilităţii politicilor monetare ultrarelaxate, după cum mai arată Artus, deşi au existat numeroase promisiuni oficiale de revenire la normalitate odată cu redresarea creşterii economice.

Niciun comentariu: