Modificări de la 1 ianuarie

- Salariul minim pe economie se majorează la 975 lei, iar pensiile vor fi majorate cu 5%, potrivit ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb.

- Preţul mediu de vânzare a energiei electrice la tarifele reglementate creşte cu 0,26%, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

- Nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură, utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Piaţa gazelor se liberalizează pentru IMM-uri.

- Salariile angajaţilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială vor creşte cu 100 de lei brut, de la 1 ianuarie 2015, bugetul pentru plata integrală a drepturilor salariale pentru luna decembrie 2014 fiind asigurat, potrivit declaraţiilor preşedintelui Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu.

- Operatorii economici vor putea beneficia de simplificarea birocraţiei prin extinderea aşa numitei contabilităţi simplificate până la o cifră de afaceri de 700.000 de euro, faţă de 35.000 de euro, valoarea prevăzută până la această dată.

- România aplică, de la această dată, un sistem de evaluare a performanţei funcţionarilor implicaţi în sistemul de gestionare a fondurilor europene.

- Societăţile de asigurări din România introduc standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), care devin obligatorii pentru toate societăţile de asigurări/reasigurări autorizate în România şi pentru cele care activează în baza dreptului de liberă stabilire. IFRS reprezintă un set de standarde contabile care vizează întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare într-un mod transparent, care să permită comparabilitatea informaţiilor la nivel internaţional.

- Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu mai permite companiilor de asigurare să modifice tarifele de primă pentru asigurările de răspundere civilă auto (RCA) mai devreme de 12 luni de la ultima schimbare notificată, precum şi acoperirea pierderilor pe RCA din alte forme de asigurare.

- Începând cu această dată, voucherele de vacanţă pot fi emise numai în sistem on-line de către Autoritatea Naţională pentru Turism, conform unei Ordonanţe de Guvern publicată în Monitorul Oficial din 5 august 2014, a informat Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism (DIMMMAT).

- CFR Călători lansează oferta de călătorie ''Trenurile Zăpezii 2015'', prin care călătorii vor beneficia, în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2015, de reduceri tarifare la trenurile care circulă spre şi dinspre cele mai căutate staţiuni montane pentru schi, cum sunt cele de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroşani - pentru staţiunile Parâng şi Straja.

- Acciza pentru pălincă va fi eliminată, începând din 2015, potrivit unui proiect de Lege care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015.

- De la această dată, cetăţenii din România şi Republica Moldova pot să transfere bani prin intermediul unui nou produs financiar, lansat în colaborare de Compania Naţională ''Poşta Română'' (CNPR) şi Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei.

- Lituania intră în uniunea monetară a UE, devenind al 19-lea stat membru al zonei euro.
1 ian 2015 Budapesta - Data de la care operatorul ungar al reţelei de gazoducte, FGSZ Ltd, va asigura din nou livrările de gaze Ucrainei.

Alte modificări din primul trimestru al anului

5 ian Bucureşti - Categoriile Premium şi Standard înlocuiesc categoriile I, II şi III de pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

6 ian Bucureşti - BRD Groupe Societe Generale elimină comisionarea pe tranşe a plăţilor şi încasărilor inter şi intrabancare în lei, precum şi spezele SWIFT aferente plăţilor interbancare în valută.

7 ian Bucureşti - Şedinţa Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României pe probleme de politică monetară.

9 ian Kiev - Începerea vizitei unei echipe de experţi de la Fondul Monetar Internaţional pentru noi discuţii cu privire la implementarea programului de reforme economice în Ucraina.

22 ian Berna - Intrarea în vigoarea a unei noi măsuri excepţionale adoptate de Banca Naţională a Elveţiei (BNS) în încercarea de a evita o altă apreciere a francului, prin introducerea unei dobânzi negative de 0,25% pentru depozitele constituite de băncile comerciale la banca centrală.

25 feb Bucureşti - Data lansării noii pieţe de acţiuni dedicată IMM-urilor, intitulată AeRO, potrivit anunţului Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Sursa: Agerpres

Analiştii Erste Group Bank se aşteaptă ca Banca Naţională a României să procedeze la o reducere cu 25 de puncte de bază a dobânzii de politică monetară, în ianuarie 2015, în timp ce băncile centrale din Polonia şi Ungaria ar putea începe să se gândească la tăieri ale dobânzii cheie doar dacă inflaţia se va menţine la niveluri foarte mici, iar sentimentul pieţei este favorabil.
Pe de altă parte, analiştii consideră că un mix optim între revigorarea creşterii interne şi o majorare a investiţiilor va putea fi locomotiva de creştere a economiilor Europei Centrale şi de Est în 2015, transmite Agerpres.   Consumul domestic a urcat cu peste 2% în România, Cehia şi Polonia, în trimestrul trei din 2014, iar investiţiile au contribuit la creştere în medie cu 1,4 puncte procentuale. Acordul cu FMI "trebuie dus până la capăt şi nu mai trebuie continuat". O spune într-un interviu la RFI ministrul de Finanţe, Darius Vâlcov. El mai declară că "nu sunt semne că ar urma anul viitor o criză", dar pentru această situaţie România are pregătită o soluţie de avarie, "faimosul buffer de cinci miliarde, care între timp a ajuns la aproape 9,2 miliarde".  Întrebat dacă există riscul ca România să se împrumute mai scump de pe pieţe, fără un acord cu FMI, Darius Vâlcov a răspuns: "Eu nu cred că acest risc este real. Sunt păreri şi păreri. Sunt unii specialişti care susţin încheierea unui nou acord cu FMI şi Comisia Europeană, bine, am cam rămâne ultimii din Europa care am face acest lucru şi sunt alţii care susţin părerea mea şi anume că nu mai trebuie continuat, trebuie dus până la capăt acest acord şi nu mai trebuie continuat". 

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, a respins ca inadmisibil , in 18 decembrie, un proiect de acord inaintat de Comisia Europeana, privind aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), dupa care functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg. In timp ce CJUE are jurisdictie doar asupra celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, conventia CEDO se aplica asupra a 47 de state, membre ale Consiliului Europei, printre care tarile UE, precum si state ca Rusia, Turcia, Azerbaidjan.   Decizia CJUE adanceste falia dintre institutiile Uniunii Europene si cele ale sistemului Consiliului Europei, in pofida faptului ca statele membre UE sunt membre si ale Consiliului Europei. Practic, statele UE se vor supune atat dreptului Uniunii Europene cat si jursprudentei CEDO.  Mergand mai departe, cetatenii statelor UE, inclusiv romanii, vor putea sa atace in contiuare deciziile instantelor romanesti si legislatia romaneasca la CEDO, dar si sa sesizeze CJUE (cu intrebari preliminare prin intermediul instantelor nationale). In schimb, cetatenii statelor membre UE (inclusiv romanii) nu vor putea reclama institiutiile Uniunii Europene si functionarea legislatiei comunitare la CEDO.  Cu toate acestea, in raport atat cu statele membre UE cat si cu institiutiile Umniunii Europene, cetatenii din statele membre UE au mai departe de partea lor un alt document care le apara drepturile: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.   In anul 2000, Uniunea Europeana (prin Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia a adoptat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In 2009, Tratatul de la Lisabona i-a oferit acestei carte valoare juridica de tratat, fiind obligatorie pe intregul cuprins al UE.
Potrivit unor experti consultati de HotNews, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera cetatenilor drepturi mai mari decat conventia CEDO. Carta UE este, de asemenea, mai restructiva decat conventia CEDO pentru statele membre UE.
Avizul negativ dat de CJUE procesului de aderare a UE la CEDO pecetluieste, insa, rivalitatea intre instanta de la Luxemburg si cea de la Strasbourg. Consecinta principala asupra cetateanului european rezida in refuzul constituirii unei cai de atac in plus impotriva institutiilor UE.

 Banca Italiei nu se va opune unei preluări străine a "Banca Monte dei Paschi di Siena" - cea mai veche instituţie de credit din ţară, care are probeme financiare.

Viceguvernatorul băncii centrale de la Roma, Fabio Panetta, a declarat că preluările băncilor locale de către investitori străini au fost de succes, după cum arată experienţa din trecut.  "Orice rezerve cu privire la naţionalitatea grupurilor care ar putea fi interesate de o fuziune cu Monte dei Paschi ar fi anacronică şi contraproductivă", a afirmat Panetta, citat de cotidianul Il Messaggero.  "Monte Paschi" trebuie să obţină de la investitori, în 2015, până la 2,5 miliarde de euro, conform deficitului de capital identificat de autoritatea de reglementare europeană în cadrul testelor de stres. Operaţiunea ar putea atrage un cumpărător străin pentru banca italiană.   "Singura condiţie relevantă în evaluarea unei posibile fuziuni este capacitatea de a asigura un management solid al băncii, care să îi permită creditarea către persoane fizice şi companii", a menţionat Panetta.

Indicele care măsoară evoluţia dolarului faţă de alte valute majore a urcat ieri, pe pieţele externe, până la nivelul maxim al ultimilor cinci ani, după ce autorităţile americane au anunţat că, în trimestrul al treilea din acest an, expansiunea economiei SUA a fost cea mai rapidă din ultimul deceniu.  În aceste condiţii, investitorii anticipează că banca centrală a SUA (Federal Reserve - Fed) va majora dobânzile anul viitor. Traderii văd 70% şanse ca Fed să ridice costul împrumuturilor până la finele lui 2015. Indicele Bloomberg Dollar Spot, care măsoară dinamica dolarului faţă de zece valute majore, printre care şi euro, a crescut cu 0,4% la ora 10:10, la New York, atingând 1.132,25 puncte - cel mai ridicat nivel din martie 2009 până în prezent.  Faţă de moneda unică europeană, dolarul a urcat cu 0,5% la ora 10:06, ajungând la 1,2170 unităţi/euro.  În opinia analiştilor, informaţiile economice sunt pozitive pentru dolar, dat fiind că ele arată redresarea.  Departamentul pentru Comerţ din SUA a anunţat, ieri, că economia Statelor Unite a înregistrat o creştere de 5% în trimestrul al treilea din 2014, acesta fiind cel mai rapid avans din ultimii 11 ani, datorat cheltuielilor de consum şi investiţiilor companiilor.  Oficialii de la Washington estimau, iniţial, o creştere de 3,9%, iar analiştii anticipau revizuirea acestei previziuni la numai 4,3%.   Datele referitoare la creşterea cheltuielilor de consum, care reprezintă 70% din economia americană, au fost îmbunătăţite de autorităţi la un avans de 3,2%, de la 2,2% anterior. 

Romania isi produce marea majoritate a gazului pe care il consuma, neimportind decat mai putin de 20 % din Rusia. In conditiile in care increderea in partenerul rus este pusa sub semnul intrebarii in fiecare zi, noi zacaminte offshore s-ar putea dovedi vitale. Profesorul Silviu Negut crede ca Romania are vocatia de a deveni un hub energetic a Uniunii Europena. Ramane un singur obstacol de depasit: "actiunea agresiva a Rusiei pentru a controla toata energia din regiunea Marii Negre ... Cred ca UE ar trebui sa actioneze ca un bloc regional unit. Aici este solutia, nicaieri in alta parte".

Rusia a anuntat ca abandoneaza proiectul South Stream. UE sustine un traseu alternativ de gazoduct prin Turcia care sa garanteze aprovizionarea Europei centrale si de est si doreste sa intensifice traficul gazeifer intre Georgia si Romania.  Romania trebuie sa-si imbunatateasca si sa finalizeze conexiunile retelei sale de gazoducte cu cele din Bulgaria, Ungaria si Moldova. Comisia Europeana insista asupra necesitatii de a se dota cu gazoducte dublu sens, pentru a proteja Europa de capriciile Rusiei. Daca Moscova inchide azi robinetul, Romania nu ar putea sa-si aprovizioneze vecinii decat in mica masura. Reteaua sa nu este inca total echipata cu sisteme de inversare a fluxului si conexiunile transnationale se confrunta cu diferente de norme si obstacole politice.

EuroNews noteaza ca Romania a fost una dintre primele tari europene unde a fost descoperit si exploatat la scara mare petrol. Primele foraje comerciale dateaza din 1857. Dar 90% din puturile romanesti sunt "mature" iar productia lor se reduce cu 10 % pe an. Cele 700 de milioane de barili de rezerve sigure le garanteaza 10 ani suplimentari de viata, dar longevitatea lor ar putea fi sporita prin folosirea de noi tehnici precum injectia de vapori.  Ziaristii de la EuroNews noteaza si revolutia verde din Romania: izolarea cladirilor finantata in principal din fonduri europene, dar si investitiile masive in energiile regenerabile.  "Bucurestiul a inteles bine: doar o tranzitie a aurului negru spre aurul verde va garanta securitatea energetica a tarii pe termen lung",

Marc Dugain, fostul director al companiei Proteus Airlines, apreciază că Statele Unite au atacat avionul de pasageri pentru că se temeau că aparatul ar fi putut fi folosit pentru comiterea unui atac la baza americană Diego Garcia, situată în Oceanul Indian.

Într-un articol publicat în revista Paris Match, Dugain afirmă că fragmentele avionului de pasageri sunt în Oceanul Indian, în apropierea bazei americane de pe teritoriul britanic Diego Garcia.

"Aceasta este o bază aeriană extrem de puternică. Este surprinzător că experţii americani afirmă că nu cunosc unde s-a prăbuşit avionul. Fără a intra în teorii ale conspiraţiei, există posibilitatea ca americanii să fi oprit acest avion", afirmă Dugain.   Teritoriul britanic Diego Garcia este situat în centrul Oceanului Indian, găzduind din anii 1970 o bază aeriană americană strategică.  Cursa MH370, operată de un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, a dispărut pe 8 martie 2014, în timp ce zbura de la Kuala Lumpur (Malaysia) spre Beijing, având la bord 239 de persoane.

 

 

Autoritățile din Japonia au încercat să ascundă adevărul în legătur cu dezastrul nuclear de la Fukushima, - Cantitatea de cesiu-137 radioactiv ce a fost eliberat în aer în urma dezastrului nuclear de la Fukushima este egală cu cea a 168 de bombe atomice de tipul celeia ce a fost folosită la Hiroshima, susţin estimările realizate de guvernul japonez.

Agenţia pentru Securitate Nucleară şi Industrială din Japonia a declarat că evenimentul de la Fukushima, considerat cea mai gravă criză nucleară din ultimii 25 de ani, a eliberat în aer 15% din radiaţia care a pătruns în atmosferă în urma accidentului din 1986 de la Cernobîl.

Spre deosebire de Cernobîl, unde reactoarele avariate au fost "îmbrăcate" într-un sarcofag de beton, la Fukushima fundaţia este fisurată, apa de răcire a combustibilului nuclear infiltrându-se în pânza freatică şi mai departe ajungând în ocean. Cantintatea estimată este de aproximativ 300 de tone. Riscul este ca în viitor cantitatea de apă să crească şi sa mai existe alte posibilităţi nedescoperite încă de poluare radioactivă a mediului.

În acest moment ne aflăm la mijlocul unei bule care ar putea exploda în 2016,susţine Roubini într-un interviu acordat pentru Yahoo Finance. Acesta a subliniat faptul că această bulă este mai mare decât cea din 2008.   Creşterile economice mici, inflaţia scăzută în mai toate ţările din lume, şi lichiditatea, sunt factori care duc la inflaţia activelor, a mai spus economistul.  "Cred că această fierbere pe care am văzut-o pe pieţele financiare o să continue probabil, de la acţiuni până la credite şi imobiliare, iar în câţiva ani, cel mai probabil, această inflaţie va tinde să devină o agitaţie activă, o bula a creditelor şi orice bulă va sfârşi printr-o explozie şi un faliment", a explicat Roubini, care susţine că vârful acestei crize va fi atins în 2017.  În opinia economistului, investitori ar trebui să-şi facă griji pentru acţiunile subevaluate din SUA în anul viitor ca o creştere a valorii stocurilor, în special în biotehnica, tehnologie şi sectoarele sociale de media... Declinul abrupt vine după anunțul că alegerile prezidențiale din Grecia au fost amânate pentru 17 decembrie.  Președintele Greciei este ales de parlamentul grec, nu de populație. Dar guvernul are nevoie de o super-majoritate pentru a instala un președinte, și nu o are în acest moment.  Programat iniţial pentru anul viitor, primul tur al alegerii, de către Parlament, a succesorului actualului şef al statului, Karolos Papoulias, va avea loc în data de 17 decembrie. Având în vedere numărul de mandate de care se bucură coaliţia la putere este aproape imposibilă alegerea preşedintelui în primul sau al doilea tur al acestui sufragiu indirect care necesită o majoritate calificată de două treimi.  Prin urmare, al treilea tur este foarte probabil, în cursul căruia este nevoie de votul favorabil din partea a trei cincimi dintre membrii adunării, un scor pe care majoritatea nu l-a putut obţine la niciun scrutin recent. Fără preşedinte al ţării ales după cel de-al treilea tur de scrutin, Parlamentul va fi dizolvat în termen de zece zile şi vor fi organizate alegeri anticipate.  În prezent, Coaliția radicală a Stângii SYRIZA este lider în sondaje.  Incertitudinea vine, de asemenea, de la randamentul pentru obligaţiunile guvernamentale greceşti pe 10 ani, care a crescut cu 29 de puncte bază până la 7,63%. Acţiunile băncilor greceşti au fost cele mai afectate, titlurile National Bank of Greece înregistrând o scădere de aproximativ 15%, acţiunile Piraeus Bank erau în scădere cu 17% iar acţiunile Attica bank erau în cădere cu 26%.  Randamentul pe termen de 10 ani este o măsură comună utilizată pentru a arăta cât de scump este pentru guvernele să-și finanțeze datoria.  Randamentele au avut un vârf chiar sub 9% în luna octombrie, când partid de extremă stânga anti-austeritate Syriza a luat un avans de în opţiunile electoratului, iar guvernul a planificare să se salveye mai devreme decât era programat.  Jim Reid de la Deutsche Bank explică situația astfel: „Eșecul actualului parlamentul grec de a alege un președinte ar duce la alegeri generale în termen de 3-4 săptămâni, cu actualul partid de opoziție SYRIZA, lider în sondajele de opinie. Deci, incertitudine electorală foarte mare și lipsa unui calendar oficial de finanţare duce la o perioadă semnificativă de incertitudini pentru Grecia, de acum înainte. În tururile 1 și 2, în 17 și respectiv 22 decembrie, Guvernul are nevoie de 200 din 300 de deputați, ceea ce este extrem de improbabil. În runda finală, din 29 decembrie, este nevoie de 180 de voturi.”  Scăderea bursei reflectă îngrijorările investitorilor referitoare la posibilitatea ca principalul partid de stânga, Syriza, să câştige alegerile legislative anticipate. Syriza a promis deja că va revoca majoritatea măsurilor de austeritate impuse Greciei de troika creditorilor internaţionali.  George Saravelos de la Deutsche Bank spune, de asemenea, că  este o șansă de 60/40 în favoarea alegerilor parlamentare. Cu SYRIZA în în top, este un mare risc pentru deținătorii de obligațiuni. Partidul insurgent vrea ca acei creditori ai Greciei să adopte să-şi reducă drastic valoarea investiției lor, iar actualele programe de salvare existente, să fie anulate.”  Ministrii de Finanţe din zona euro au anunţat că sunt dispuşi să prelungească, pentru două luni, programul de asistenţă convenit cu Grecia, care conform calendarului iniţial va expira la data de 31 decembrie 2014. Atât Grecia, cât şi creditorii internaţionali vor ca actualul program de asistenţă să fie urmat de o linie de credit preventivă, în cazul în care apariţia unor probleme economice îi vor descuraja pe investitorii privaţi să împrumute bani Greciei.

În următorii cinci ani, China intenţionează să dubleze schimburile comerciale cu Europa Centrală şi de Est, şi iar acest sens va crea un nou fond, în valoare de trei miliarde de dolari, destinat special investiţiilor în regiune, a declarat marţi premierul chinez, Li Keqiang, transmite Reuters, potrivit Agerpres.     Această promisiune se adaugă celor 10 miliarde de dolari alocate de Beijing în 2012 pentru investiţii, în mai multe proiecte din regiunea CEE, ce cuprinde atât unele din noile state membre ale Uniunii Europene, cât şi alte state din Balcani, care nu sunt încă parte din blocul comunitar, dar care încearcă să devină.   China consideră Europa Centrală şi de Est drept o piaţă potenţial lucrativă şi, totodată, ca un cap de pod spre Uniunea Europeană, atrasă de salariile relativ scăzute, forţa de muncă educată şi potenţialul de dezvoltare la marginea UE.  În prezent, investiţiile chineze în regiune vin sub forma creditelor finanţate de băncile chineze de stat pentru proiectele derulate de companiile chineze, în special în sectoarele infrastructurii şi energiei. Cu toate acestea, la summitul de la Belgrad al liderilor din cele 16 state din Europa Centrală şi de Est, premierul Li Keqiang a anunţat că ţara este "deschisă la noi modele de finanţare şi investiţii".    "Din partea noastră, putem crea un nou fond de investiţii cu o valoare totală de trei miliarde de dolari. Ne aşteptăm la noi modalităţi de cooperare, prin parteneriate public-privat, diferite aranjamente de leasing, care să facă cooperarea noastră mai eficientă şi mai productivă", a declarat Li Keqiang.  Schimburile comerciale dintre China şi statele din Europa Centrală şi de Est sunt în creştere, până la 48 de miliarde de euro în 2014, cu 3,9 miliarde de euro mai mult decât în 2013. 

Justitia europeana i-a reamintit joi Marii Britanii necesitatea de a respecta regulile de libera circulatie in cadrul Uniunii Europene, apreciind ca sistemul de vize britanic pentru membrii familiei este ilegal, relateaza agentiile internationale de presa, citate de Agerpres. Libera circulatie reprezinta unul dintre "merele discordiei" la ora actuala dintre Londra si Bruxelles, in conditiile in care guvernul britanic nu ezita sa isi afiseze determinarea de a stavili afluxul de imigranti de pe teritoriul UE catre Marea Britanie.  Curtea Europeana de Justitie i-a dat dreptate unei cetatene columbiene, care traia in Spania cu sotul sau - care avea dubla cetatenie britanica si irlandeza - fiind detinatoarea unui "permis de sedere pentru membri ai familiei unui cetatean din Uniunea Europeana" eliberat de autoritatile iberice.  Femeia a contestat in 2012 dispozitiile britanice in materie de imigratie ce impuneau titularului unui astfel de permis, care dorea sa poata calatori in Marea Britanie, sa "solicite un permis de intrare valabil pentru o durata de sase luni". Un permis ce putea fi reinnoit "cu conditia ca titularul sa se deplaseze personal la misiunea diplomatica a Marii Britanii", a subliniat Curtea intr-un comunicat.  "Directiva cu privire la libera circulatie a cetatenilor Uniunii nu admite masuri care sa impiedice, cu un scop de prevenire generala, membrii familiei sa intre fara viza pe teritoriul unui stat membru", a estimat Curtea.  Statele membre nu pot adopta masuri "care sa vizeze refuzarea, anularea sau retragerea unui drept conferit" prin directiva "decat in urma unei examinari individuale a fiecarui caz". "Drept urmare, autoritatile nationale sunt obligate sa recunoasca un permis de sedere emis (...) de un alt stat membru in vederea intrarii fara viza pe teritoriul sau, atat timp cat autenticitatea respectivului permis si exactitatea datelor sale nu sunt puse la indoiala de elemente concrete", conform aceleiasi surse.

Autoritatea de management POSDRU de la Ministerul Fondurilor Europene a reinceput sa ceara Comisiei Europene sa-i ramburseze din cheltuielile efectuate in Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.  Reluarea transmiterii de declaratii de cheltuieli la Bruxelles pentru POSDRU are loc dupa ce in primele 10 luni ale anului 2014 tara nu a mai luat aproape niciun ban in POSDRU. Romania s-a abtinut sa mai transmita la Bruxelles cereri de rambursare de bani europeni in baza cheltuielilor efectuate in cadrul Programului Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), pana la clarificarea unor facturi anterioare, au declarat, in 22 septembrie, pentru HotNews.ro, oficiali ai Directiei Generale Ocuparea Fortei de Munca (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene.  In noiembrie, AM POSDRU a cerut Comisiei Europene sa-i ramburseze peste 150 de milioane de euro in baza cheltuielilor efectuate. Astfel, in perioada 2007-30 noiembrie 2014, POSDRU ajunge la o rata de absorbtie de 33,19%, ca bani ceruti de la Bruxelles, adica 1.153.799.930 de euro. Din aceasta suma, prin POSDRU, Romania a primit efectiv 999.452.445 euro, stagnand la o rata efectiva de absorbtie de 28,75%.

 

• In luna noiembrie 2014, Programul Operational Regional (POR), gestionat de AM de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, nu a mai avansat deloc, stagnand la 55,13% - rata de absorbtie ca bani ceruti de la Bruxelles, si 52,4% - rata efectiva de absrobtie, ca bani intrati in tara. Totusi, din 2007 pana in 30 noiembrie 2014, POR a adus Romaniei cei mai multi bani europeni dintre toate cele 7 programe operationale pentru fondurile structurale si de coeziune: 2.186.427.676 euro - declaratii de cheltuieli transmise la Bruxelles si 2.078.371.775 euro - ca rambursari efective de la Comisie.
• Nici POS Transport, de la Ministerul Transporturilor, a avut progres zero in noiembrie 2014: a ramas la 46,37% (2.052.121.483 euro) - declaratii de cheltuieli, si la 36,99% (1.637.035.929 euro) rata de absorbtie efectiva.
• Luna alegerilor nu a adus progres la declaratiile de cheltuieli nici la POS Cresterea Competitivitatii Economice, preluat, anul acesta, de Ministerul Fondurilor Europene (de la Economie). Rata de absortie, ca declaratii de cheltuieli transmise la Bruxelles, a ramas la 47,36% (1.209.588.349 euro). Insa rata efectiva de absortie a crescut in noiembrie destul de mult, de la 36,4% la 41,63%, ceea ce inseamna peste 140 de milioane de euro intrati in tara in luna alegerilor, numai prin acest program. din 2007 pana in 30 noiembrie 2014, prin POSCCE au venit in Romania circa 1,06 miliarde de euro, in urma cheltuielilor efectuate in proiecte europene.

Comisia Europeană şi FMI vor ca bugetul de anul viitor să se încheie cu un deficit de cel mult 2% din PIB. Astfel, execuţia ar urma să se închidă cu un deficit chiar mai mare decât ţinta convenită prin Tratatul Fiscal agreat la nivel european (mai precis Medium Term Objective) de 1,4% din PIB. Însă, din cauza scăderii CAS cu 5 puncte procentuale şi a majorărilor de cheltuieli din 2014 decise de guvern, instituţiile partenere se tem că ar putea avea loc alte abateri de la o politică fiscală precaută şi atunci solicită ca în proiectul iniţial de buget să se prevadă o ţintă sub 1,4% din PIB care să absoarbă eventualele derapaje din execuţia bugetară de pe parcursul anului.

Atingerea unei ţinte de deficit mai mică de 1,4% din PIB în proiectul de buget este aproape imposibilă, în condiţiile în care Victor Ponta şi-a asumat decizia politică de a majora o serie de cheltuieli sociale şi de a menţine taxele la nivelul actual.

Consecinţa cea mai drastică ar putea fi ruperea acordului stand-by, aşa cum a avertizat de ieri preşedintele Traian Băsescu. Impactul va fi negativ din cauza mesajului pe care România îl transmite investitorilor. Fiiind preventiv, acest acord nu implică finanţare pentru statul român, spre deosebire de acordul din 2009. Totuşi, semnalul dat de FMI va afecta credibilitatea României.

Pentru a reduce deficitul bugetar de la 2,2% din PIB - cât este în 2014 - la 1,4% din PIB sunt necesare 5 miliarde de lei în plus. La acestea se adaugă angajamentele luate de guvern, de circa 15 miliarde lei, provenite din scăderea CAS, creşterea pensiilor, ajutoarelor sociale şi indemnizaţiilor, creşterea cheltuielilor de apărare şi a cofinanţării fondurilor europene.

Presedintele Traian Basescu a criticat dur  Fondul Monetar International si Comisia Europeana, pe care le acuza ca au asistat fara nicio reactie la "aventurile fiscale" care au avut loc in ultimele opt luni in Romania, inaintea alegerilor prezidentiale.
Aceasta a explicat, intr-o declaratie de presa sustinuta la Palatul Cotroceni, ca exista probleme majore in alcatuirea bugetului si nu ar vrea sa vada ca aceste probleme se vor rezolva prin ruperea acordului cu FMI, care ar echivala cu o revenire la "perioada de trista amintire de la finele anilor '90".  Insa o intrerupere a acordului cu Fondul ar reprezenta "o mare bila neagra" si pentru FMI, si pentru Comisia Europeana, si pentru Banca Mondiala, deoarece ar fi pentru prima oara cand "o tara iese mai slabita din punct de vedere al consolidarii fiscale decat a intrat".  "Asta e si responsabilitatea FMI, a Comisiei Europene si a Bancii Mondiale. Romania a intrat intr-o conditie buna in cel de-al treilea acord consecutiv si ar fi o mare parte pentru FMI si Comisia Europeana daca Romania iese mai putin stabila decat la intrarea", a subliniat seful statului, acuzand FMI si Comisia Europeana ca "au stat si au privit de la distanta aventurile fiscale din ultimele 8 luni din Romania, in perspectiva alegerilor prezidentiale". ..  Basescu trebuie sa ramana in viata publica, indiferent cat de toxic, urat, chel, marinar, slab vorbitor de engleza, sustinator de Elena Udrea este.  Este nevoie de vocea sa in continuare, iar in seara asta tocmai s-a incheiat ciclul inceput prin propunerea lui ponta viorel ca prim ministru.  Gata, joaca s-a terminat, Base a dat cu pacaliciul de pamant si indiferent cat de mult se auto pacaleste viorel ca a sa cariera politica poate continua, nu, nu poate continua, cel putin nu din pozitia de premier. Te intorci frumos in Camera Deputatilor si ridici acolo mana in functie de cum ti se va cere de catre viitorul sef al PSD.  Pozitia de premier a fost cea mai inalta pe care o vei avea vreodata. Fii multumit totusi, noi restul nu vom fi niciodata prim ministri la 40 de ani.  Ponta, demisionezi? Ar fi un gest frumos la adresa celor 5,2 milioae de votanti de care iti bati joc in fiecare zi.

Abureala de "varza fiarta"... la Bruxelles

Fiecare stat membru al Uniunii Europene a trimis o listă cu posibile proiecte de investiţii. Intenţia Comisiei Europene este ca, până în luna iunie 2015, primele proiecte să fie selectate şi să fie gata să atragă finanţare privată.   'Aproape 2.000 de proiecte au fost identificate cu investiţii totale de 1.300 miliarde de euro dintre care 500 de miliarde de euro ar urma să fie realizate în următorii trei ani', potrivit unui document consultat de Reuters, care urmează să fie discutat marţi de miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană. Printre proiectele incluse pe listă, care, potrivit oficialilor europeni, nu este una definitivă, se numără noul terminal la aeroportul din Helsinki, un sistem de apărare împotriva inundaţiilor în Marea Britanie, un proiect de reabilitare termică a locuinţelor din Olanda, un nou port în Irlanda şi construcţia unei conexiuni feroviare între Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Aproximativ o treime dintre proiectele de pe listă au legătură cu energia, o altă treime sunt concentrate pe transporturi, iar restul vizează inovaţia, mediul înconjurător şi locuinţele, susţine Reuters. Separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, Marianne Kothé, a anunţat, luni, că Executivul german a pus la punct o listă de 58 de proiecte, reprezentând investiţii în valoare de 89 de miliarde de euro, în cadrul planului UE pentru stimularea investiţiilor.   'Această primă listă nu înseamnă că toate proiectele vor fi realizate, ci este vorba de propuneri făcute Bruxelles-ului', a precizat purtătorul de cuvânt.   La finele lunii trecute, Jean-Claude Juncker a prezentat iniţiativa Executivului comunitar privind crearea unui Fond European pentru Investiţii Strategice (FEIS) în scopul mobilizării, în final, a 315 miliarde de euro într-o perioadă de trei ani. Proiectul Bruxelles-ului se va baza pe o parte a bugetului european şi pe Banca Europeană de Investiţii (BEI), care trebuie să asigure 21 de miliarde de euro în garanţii pentru a atrage investitorii private.

Premierul Italiei, socialistul Matteo Renzi, riscă să devină una dintre marile dezamăgiri politice ale ultimilor ani dacă eșuează să livreze reformele ambițioase promise la preluarea mandatului, în februarie anul acesta. La pândă stă Silvio Berlusconi, controversatul politician italian care, deși aparent izolat, nu a părăsit nicio clipă coridoarele puterii.

Matteo Renzi, un apropiat al lui Victor Ponta și singurul lider socialist care l-a vizitat între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, a devenit în februarie anul acesta cel mai tânăr premier din Uniunea Europeană. El l-a înlocuit la șefia Executivului italian pe tehnocratul Enrico Letta. Socialistul a propus un program anti-austeritate, cu măsuri menite să ajute la redresarea economică a Italiei, măcinată de recesiune și austeritatea adoptată de fostul premier Mario Monti.

 

 

În aprilie, guvernul Renzi a adoptat un decret de reducere a taxelor cu 80 de euro pe lună pentru cei care câștigă între 8.000 și 26.000 de euro pe an. Inițiativa guvernului de stânga de a reduce taxele pentru 10 milioane de italieni, cu scopul de a crește consumul după doi ani de austeritate, a fost privită cu scepticism de unii analiși politici.

Pentru bugetul pe 2015, Renzi vorbea despre "cea mai mare reducere a taxelor din istoria Republicii": 18 miliarde de euro. Anunțul nu a fost bine primit de liderii locali, care au amenințat că vor impune noi taxe pentru a acoperi gaura bugetară. În aceste condiții, guvernul italian trebuie să respecte regulile bugetare ale Uniunii Europene. Bruxellesul a făcut deja o concesie luna trecută, când a oferit Franței, Italiei și Belgiei trei luni în plus pentru a-și construi bugetul în limitele legale.

Ministrul spaniol de Finanţe, Cristobal Montoro, a avertizat recent că datoria publică a ţării va ajunge la sfârşitul anului viitor la 100,3% din PIB, de la 97,6% din PIB la finalul acestui an. Anterior, Guvernul estimase că se aşteaptă la o datorie de 101,7% din PIB în 2015 şi de 99,5% în 2014, depăşind semnificativ plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.  Trezoreria va emite anul viitor obligaţiuni de 243 miliarde de euro (308 miliarde de dolari), a explicat Cristobal Montoro. Acesta a adăugat că în 2016 nivelul datoriei va ajunge la 101,5% din PIB, urmând să scadă la 98,5% din PIB până în 2017. Datele se bazează pe estimările Guvernului spaniol privind o creştere a economiei de 1,3% în acest an şi de 2% anul viitor, după un declin de 1,2% anul trecut.

Criza financiară internaţională a condus la creşterea semnificativă a datoriei publice a Spaniei, de la 36,3% din PIB în 2007 la 98,5% din PIB în luna iunie 2014. Spania, a patra economie din zona euro, a ieşit din recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar în al doilea trimestru al acestui an a înregistrat un avans de 0,5%, conform datelor Institutul Naţional de Statistică (INE).

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, economia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea, faţă de 1,3% în cel de-al doilea.

Cartelul țărilor producătoare de țiței, OPEC, practic nu mai există, iar prețul barilului de țiței va ajunge în lunile următoare la de 50 de dolari, avertizează Bank of America. Schimbările revoluționare care zguduie din temelii industria energetică vor avea ca efect, între altele, scăderea prețului la gazul natural lichefiat, conform The Daily Telegraph. Unul dintre șefii Bank of America, Francisco Blanch, susține că Organizația Țărilor Producătoare de Țiței (OPEC) a fost "efectiv dizolvată" după ce nu a reușit să stabilizeze prețul țițeiului la ultima întâlnire. "Consecințele sunt profunde și de durată", spune el. Concret, Bank of America susține că, odată ce OPEC a eșuat să acționeze, prețurile vor fi reglementate de însăși piața liberă. Membrii OPEC, Algeria, Angola, Ecuador, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela s-au întâlnit la 27 noiembrie pentru a analiza starea pieței, după o scădere accelerată a prețurilor la țiței. OPEC a concluzionat însă că producția nu trebuie redusă pentru a stabiliza prețurile. Deznodământul reuniunii i-a surprins pe unii analiști, dar le-a dat apă la moară adepților teoriei conspirației, care cred că prăbușirea prețurilor rănește Rusia și boom-ul petrolului de șist american. Prețul global al petrolului va fi stabilit de piața liberă, situație care va conduce la o fluctuație impredictibilă a prețurilor și un comerț instabil, de pe urma cărora vor beneficia doar petrostatele din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită. Membrii perificerici ai OPEC, precum Venezuela sau Nigeria, vor întâmpina mari probleme. Bank of America spune că producătorii petrolului de șist din SUA resimt din plin degringolada de pe piața țițeiului și multe companii riscă falimentul dacă prețul va scădea sub 55 de dollars.

Compania germană de energie E.ON, prezentă și pe piața locală, , şi-a vândut operaţiunile din Spania şi Portugalia investitorului australian Macquarie, pentru 2,5 miliarde euro, scrie agenţia EFE, citată de Agerpres.  - E - ON a înregistrat anul acesta pierderi semnificative și a anunțat duminică că vrea să renunţe la activitatea de generare de energie electrică convențională.  De asemenea, compania vrea să renunțe la afacerile pe pieţele angro şi la producţie şi explorare, pe care le va scoate la bursă, în 2016.  Macquarie va menţine şi va dezvolta activităţile de generare a energiei convenţionale şi regenerabile în Spania şi Portugalia şi va deveni partener în partea de distribuţie şi vânzare, în cele două ţări.    În 2008, după o ofertă publică, la care a participat şi compania italiană Enel, E.ON a achiziţionat o parte din operaţiunile Endesa, din Spania, şi ale Viesgo, pentru 11,5 miliarde euro.  E.ON a trebuit să revizuiască de mai multe ori, începând din 2009, în scădere, valoarea activelor cumpărate în Spania, Franţa şi Italia, cu 11 miliarde euro, inclusiv cu deprecierea anunţată duminică.   Compania germană estimează un profit net profit înainte de taxe, dobânzi şi depreciere de 1,5-1,9 miliarde euro, pentru 2014.   Totodată, E.ON analizează vânzarea operaţiunilor din Italia, precum şi a celor de explorare şi producţie din Marea Nordului.   Tranzacţia, care se estimează că va fi finalizată în primul trimestru din 2015, trebuie aprobată de autorităţile de concurenţă din Uniunea Europeană.

Toti Europenii suntem satui de UE si de Euro...

De la Liege până la Ostende, nicio regiune nu ar urma să fie scutită de aceste proteste care vor fi organizate în comun de cele trei mari confederaţii sindicale din Belgia, FGTB (socialist), CSC (creştin) şi CGSLB (liberal), faţă de planurile premierului Charles Michel de a realiza economii de 11 miliarde de euro în decurs de cinci ani, scrie AFP.  Transporturile ar urma să fie primele afectate.   Începând de duminică de la ora locală 22.00 (21.00 GMT), traficul aerian ar urma să se oprească în totalitate în Belgia, întrucât controlorii aerieni au decis să se alăture grevei naţionale de luni, ceea ce înseamnă că organizaţia care gestionează traficul aerian belgian nu va putea asigura decolarea sau aterizarea avioanelor timp de 24 de ore.  Celelalte mijloace de transport ar urma să fie, de asemenea, total paralizate, întrucât ar trebui să nu circule nici un tren, atât pe reţeaua naţională, cât şi pe legăturile externe, de duminică seară, de la ora 22.00.  Şcolile, închisorile, administraţia publică şi chiar şi tribunalele ar urma să fie în grevă. De asemenea, programele radio ar urma să fie înlocuite de muzică, iar sectorul industrial şi distribuţia, precum şi poşta ar urma să funcţioneze la ralanti sau chiar să fie oprite.Organizaţiile sindicale, care au strâns 120.000 de persoane cu prilejul unor proteste organizate luna trecută la Bruxelles, continuă să denunţe programul de reforme al premierului Charles Michel, 38 de ani, cel mai tânăr premier din istoria Belgiei.  Printre măsurile vizate de premier se numără majorarea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani precum şi reducerea cheltuielilor în serviciile publice, cultură şi transporturi, totul în ideea de a realiza economii de 11 miliarde de euro în decurs de cinci ani.  Ultima grevă naţională în Belgia a avut loc în 2012, împotriva guvernului condus de premierul socialist Elio di Rupo.

Un raport alarmant pregătit de Direcția Generală a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse (GRU) care a circulat astăzi la Kremlin arată că reuniunea de urgență care a avut loc sâmbătă dimineața la Moscova între președintele Putin și președintele francez François Hollande a fost determinată de descoperirea Direcției Generale pentru Securitate Externă a Franței (DGSE) a unei "La terreur spectaculaire" planificată de către regimul Obama. Redam in continuare indicii din acest raport, care ne-a atras atentia prin rigurozitatea documentarii.  Conform acestui raport, în dimineața zilei de sâmbătă 6 decembrie, președintele Hollande se întorcea din vizita oficială de stat în Kazahstan, atunci când avionul său a solicitat de urgență o deviere a traiectoriei de zbor către Aeroportul Internațional Vnukovo (Moscova), liderul francez "solicitând" să fie întâmpinat de președintele Putin după ce va ateriza.  Raportul continuă: după aterizare, Președintele Hollande a fost escortat împreună cu aparatul său de securitate către Terminalul 2 Guvernamental, în "camera de siguranță" care asigură protecția împotriva supravegherii electronice.   După "sosirea grabnică" a lui Putin și întâlnirea sa cu omologul francez, analiștii raportului GRU spun că Președintele Hollande, "vizibil marcat", a detaliat modul în care regimul Obama pune la cale organizarea unui steag-fals de proporții, un masiv atac terorist în care vina ar fi atribuită Rusiei, conform informațiilor oferite de DGSE.   În continuare, Președintele Hollande a prezentat îngrijorarea că Rusia ar fi obligată să răspundă SUA dar și-a exprimat și temerea că Franța ar putea fi afectată într-un mod catastrofal de un astfel de conflict, drept urmare întâlnirea sa cu Putin având scopul de a se asigura că nu s-ar întâmpla așa ceva.  Deși acest raport nu prezintă răspunsul și asigurările președintelui Putin, este de semnalat faptul că el a cerut desfășurarea imediată a sistemelor S-400 "Triumf", a rachetelor sol-aer Panțîr-S1 precum și a stației radar Kasta din centrul Moscovei, în această dimineață.  La fel de alarmant, mai precizează acest raport, este faptul că avertizarea președintelui Hollande a venit la o zi după ce Congresul SUA a adoptat ceea ce este, în esență, o declarație de război împotriva Federației Ruse.  Această declarație de război împotriva Federației Ruse a regimului Obama, cunoscută sub numele de "Rezoluția Camerei nr. 758" (și confirmată de GRU), a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare, la 5 decembrie, fără cunoștința și/sau consimțământul populației din America. Acest fapt șocant este descris de către Profesorul de Economie de la Universitatea din Ottawa, Michel Chossudovsky, care a declarat: "Acest vot istoric care ar putea afecta viețile a sute de milioane de oameni din întreaga lume nu a primit practic nicio atenție din partea mass-media. Predomină o tăcere totală a mass-media."  Raportul GRU mai arată ca fostul Congressman Ron Paul critică această declarație de război: "Ieri, Congresul a adoptat ceea ce eu consider a fi unul dintre cele mai grave acte legislative adoptate vreodată. Rezoluția H. Res. 758 care "condamnă ferm acțiunile Federației Ruse, sub președintele Vladimir Putin, care desfășoară o politică de agresiune împotriva țărilor vecine vizând dominația politică și economică." De fapt, este un proiect de lege pe 16 de pagini de propagandă de război care i-ar fi făcut chiar și pe neoconservatori să roșească, dacă aceștia ar fi fost în stare de așa ceva. De aceea, eu cred că sunt foarte aproape de a obține ceea ce-și doresc, de data aceasta cu o miză mult mai mare: să provoace un război cu Rusia, război care ar putea duce la o distrugere totală."  În ceea ce privește motivul pentru care regimul Obama intenționează să atace Federația Rusă, acest aspect a fost prezentat astăzi de adjunctul Ministrului de Externe din Rusia, Serghei Riabkov: "Secretul este că scopul sancțiunilor este acela de a crea condițiile sociale și economice pentru a avea loc o schimbare de putere în Rusia". Acesta a avertizat în continuare: "Nu va fi nici ușor și nici rapid".  GRU avertizează: modul în care regimul Obama se pregătește pentru acest război poate fi văzut în acțiunile sale de desfășurări masive de arme și trupe în Uniunea Europeană despre care chiar experții NATO au precizat că se intensifică: "Am impulsionat deja prezența noastră în zona estică a teritoriului Alianței. Avem de cinci ori mai multe avioane în aer. Forțele noastre încep un exercițiu la fiecare două zile. Am crescut și numărul de nave prezente în Marea Baltică și Marea Neagră."  Deși marea majoritate a americanilor nu are nicio idee despre catastrofa care va urma războiului pe care regimul Obama este gata să-l declare Rusiei, nu același lucru se poate spune despre cei peste 120 de militari de rang înalt, figuri politice și diplomatice din întreaga lume care au avertizat săptămâna trecută la Conferința de la Viena asupra efectelor de coșmar, la nivelul întregii omeniri, ale unui război nuclear pe cale de declanșare.  În urma unui război nuclear, soarta americanilor de condiție medie va fi sumbră... asta nu este însă valabil și pentru elite. Conform unui raport detaliat prezentat în această săptămână, se prezintă dovezile existenței masivelor buncăre subterane pentru protecția elitelor.  Sursa:   Sorcha Faal (8 decembrie 2014)

Curtea Constituţională a decis în 13 noiembrie, cu unanimitate de voturi, că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.  "Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea a constatat că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică", arată Curtea Constituţională (CC) în motivarea deciziei.  Judecătorii constituţionali subliniază că preşedintele răspunde, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice. Excepţia de neconstituţionalitate soluţionată de CC a vizat dispoziţiile articolului 312 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană".  "Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente şi în cazul urmăririi penale declanşate împotriva persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situaţie de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituţie referitor la imunitatea Preşedintelui României", potrivit deciziei CC. In critica de neconstituţionalitate au fost invocate prevederile constituţionale din articolul 1 alineatul 5 - care consacră principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor, articolul 16, alineatele 1 şi 2 - privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, articolul 84, alineatul 2, coroborat cu articolul 72, alineatul 1 - referitor la imunitatea Preşedintelui României şi articolul 142 alineatul 1 - privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei.  Decizia Plenului CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanţei care a sesizat Curtea, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  In 20 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful statului.

Ulterior, în 24 iulie, ICCJ a respins, ca inadmisibila, plângerea formulata de Gabriela Firea referitoare la decizia procurorilor de suspendare a urmăririi penale a preşedintelui, din motive de imunitate. Decizia instanţei supreme, pronunţată în cameră de consiliu, este definitivă.

Plângerea de la ICCJ a fost depusă în 28 mai, de avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaş, după ce Parchetul instanţei supreme a decis suspendarea anchetării preşedintelui Traian Băsescu "pentru calomnie". Avocatul a arătat în cerere că imunitatea preşedintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.

Parchetul ICCJ anunţa, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.  Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că "preşedintele României se bucură de imunitate".  Scandalul Băsescu - Firea a început după ce preşedintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este "o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist". "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a spus şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este "o şantajistă de profesie".  "Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix", a spus Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe "senatoarea şantajistă" Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest "act flagrant de intimidare a unui senator".

Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, "un mesaj fără niciun echivoc" legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.  "Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!", scria Gabriela Firea, pe Facebook.  Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea "mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului".

Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele preşedintelui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. In plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva preşedintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme. Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu. (mediafax)

Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi a intrării ţării în incapacitate de plată au determinat la sfârşitul lui 2009 transferarea unor mari sume de bani peste hotare, proces care a durat până în iunie 2012, când a început restabilirea încrederii în Grecia.  Din cele 115 miliarde de euro, aproximativ 50 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen, arată studiul Băncii centrale, care indică că pierderea netă de capitală pentru bănci se ridică la 56,8 miliarde de euro.  In condiţiile în care suma necesară pentru acoperirea necesităţilor de finanţare ale persoanelor fizice şi juridice se ridică la 24,3 miliarde de euro, conform calculelor publicaţiei Kathimerini, aproximativ site-32,5 miliarde de euro au fost transferaţi peste hotare şi încă 19 miliarde de euro, aparţinând unor cetăţeni străini, au fost scoși din băncile elene în timpul perioadei de vârf a crizei datoriilor.  Banii din băncile elene au fost transferaţi în Marea Britanie 10-15 miliarde de euro, Germania  - opt miliarde de euro, Olanda 6-10 miliarde de euro şi Elveţia 2-4 miliarde de euro. Alte şapte miliarde de euro au fost transferate în Cipru, dar au rămas acolo doar 1,5 - 2 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei.  National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, care împreună controlează aproximativ 90% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.  Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece, acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank, fostă Mindbank.... viziunea lui Draghi, a cărei îndeplinire presupune călcarea în picioare a tratatelor europene, este tot mai puţin împărtăşită de ceilalţi membri ai conducerii executive a BCE.  Cu o lună în urmă, Reuters scria că "Mario Draghi este criticat pentru stilul său de conducere autoritar şi deficienţele în comunicarea cu ceilalţi membri ai conducerii BCE", iar "deciziile importante se iau doar la nivelul unui cabinet restrâns", din care fac parte Peter Praet, economistul şef al instituţiei, şi Benoît Coeuré.  Până la ultima şedinţă de politică monetară, de săptămâna trecută, se pare că opiniile unor membri ai Consiliului Executiv, format din şase persoane, s-au schimbat radical.  Să fie de vină ceea ce Financial Times numeşte "întărirea promisiunilor în preanunţarea deciziilor de politică monetară (n.a. "forward guidance")", prin declararea explicită a intenţiilor de expansiune a bilanţului BCE până la 3 trilioane de euro, în locul unor "aşteptări" de atingere a ţintei?  Sau, pur şi simplu, colegii săi din Consiliul Executiv au realizat că achiziţia titlurilor de stat prin tipărire nu poate schimba ecuaţia bunăstării europene?    "Este iluzoriu să credem că băncile centrale pot creşte potenţialul economic pentru o perioadă îndelungată", a declarat Jens Weidmann, preşedinte al Bundesbank şi membru în Consiliul Guvernatorilor al BCE, la sfârşitul lunii trecute, după cum scrie Reuters.

Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei în 2014, 2015 şi 2016, din cauza redresării lente a zonei euro şi a nivelului scăzut al inflaţiei, transmite Bloomberg.  Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Deşi cea mai mare economie europeană beneficiază de nivelul record scăzut al şomajului şi de majorarea cheltuielilor de consum, rămâne afectată de redresarea fragilă şi inegală a zonei euro.

'Există motive să sperăm că actuala fază de încetinire a economiei germane va fi de scurtă durată', a afirmat guvernatorul Bundesbank, Jens Weidmann.

Produsul Intern Brut al Germaniei a crescut cu 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni, ceea ce înseamnă că prima economie europeană a evitat la limită intrarea în recesiune, arată cifrele preliminare publicate recent de Oficiul Federal de Statistică (Destatis).  În schimb, Destatis a revizuit în jos cifrele pentru trimestrul al doilea, când PIB-ul Germaniei a înregistrat o contracţie de 0,2%, în loc de o contracţie de 0,1%, cât s-a anunţat iniţial. Un nou recul în perioada iulie - septembrie ar fi însemnat că Germania a intrat în recesiune tehnică, definită drept două trimestre consecutive de încetinire a economiei.   Produsul Intern Brut al Germaniei ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 1,4% (faţă de 1,9% prognozat anterior), o expansiune de 1% în 2015 (faţă de 2% anunţată anterior) şi de 1,6% în 2016, a previzionat vineri Bundesbank.  Inflaţia ar urma să ajungă la 0,9% în 2014, de la 1,1% estimat în iunie. În 2015 şi 2016 preţurile de consum ar urma să crească la 1,1% şi, respectiv, 1,8% .

Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Italiei asupra faptului că vineri, 12 decembrie 2014, va avea loc o grevă generală a angajaților din sectorul public (transport public, salubrizare) și privat (construcții) din principalele orașe italiene, conform unui comunicat de presă al MAE.

În ceea ce privește transportul public local, intervalele orare în care este asigurată continuitatea serviciului diferă de la un oraș la altul:

• Roma - Vor fi afectate autobuzele, tramvaiele și metroul între orele 9-17.

• Milano - Vor fi afectate autobuzele, tramvaiele și metroul de la ora 19 până la sfârșitul zilei. În restul zilei serviciul va funcționa normal.

• Florența - În provincia Toscana greva va fi de opt ore: ATAF în intervalul orar 15.15-23.15 și LINEA între 9.30-17.00.

• Napoli - Liniile urbane vor fi oprite în intervalul 9-17, în timp ce liniile extraurbane Eav vor fi oprite întreaga zi. Vor fi asigurate servicii în intervalele orare protejate, fără a se preciza care sunt acestea.

• Torino - Va fi afectat întreg serviciul de transport public în intervalele orare 9-12, respectiv 15-20.

În sectorul aerian, greva se va desfășura în intervalul 10.00-18.00 (personalul Enav care monitorizează traficul doar între 13.00-17.00), în sectorul feroviar în intervalul 9.00-17.00, cel maritim prevede întârzierea plecării curselor cu 8 ore. Companiile feroviare private Italo și NTV vor declanșa greva în zilele de sâmbătă, 13 decembrie 2014, respectiv duminică, 14 decembrie 2014.

Pentru a evita situaţiile neplăcute, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se informeze în prealabil la companiile de transport aerian, maritim și terestru, cu privire la posibile modificări sau întârzieri ce pot interveni în perioadele menționate.

Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetăţenilor români să consulte atât site-ul www.mae.ro, cât şi site-urile de specialitate, pentru informaţii actualizate, înainte de a se deplasa în străinătate.

După ce a descoperit în anul 2012 un imens zăcământ de gaze naturale în platoul continental românesc al Mării Negre, fiind identificat recent şi un zăcământ de petrol tot în platoul continental, dar mai aproape de litoralul românesc, iar aceste descoperiri ar putea redesena harta energetică a Europei, se arată într-un reportaj difuzat vineri de Euronews.
Prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, România ar putea să nu mai aibă nevoie de importuri, iar în eventualitatea în care zăcămintele vor fi mai semnificative decât se estimează în prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte din nevoile europene, potrivit Euronews.  România obţine din resurse proprii cea mai mare parte a gazelor naturale de care are nevoie, astfel că importă din Rusia mai puţin de 20% din necesar, iar în condiţiile în care încrederea în partenerul rus scade tot mai mult, noile zăcăminte offshore s-ar putea dovedi vitale, notează Euronews.  În opinia profesorului Silviu Neguţ, unul dintre cei mai apreciaţi experţi români în geopolitică, România poate deveni nodul energetic al Uniunii Europene, cu condiţia depăşirii unui obstacol, şi anume 'acţiunea agresivă a Rusiei pentru a controla toată energia în regiunea Mării Negre'. 'Cred că Uniunea Europeană trebuie să reacţioneze ca un bloc regional unit. Aceasta este singura soluţie', punctează profesorul Neguţ, citat de postul european de ştiri.
Pe de altă parte, Euronews notează că România a înţeles că o modalitate de a obţine independenţa energetică este reducerea consumului de energie, dând exemplul programelor deja demarate, precum reabilitarea termică a blocurilor din Bucureşti sau 'revoluţia verde' ilustrată de investiţiile masive în producţia de biogaz şi energie eoliană.

Negocierile maraton din ultimele zile, prelungite până după miezul nopţii, dintre experţii FMI şi partea română nu au dus la nici un rezultat. Cele două tabere nu au căzut de acord cu privire la deficitul bugetar pe anul viitor. Reprezentanţii FMI ar fi introdus în discuţie “un element nou”, – potrivit ministrului Bugetului Darius Vâlcov - solicitând autorităţilor un deficit mult mai mic, de doar 0,9% din PIB, faţă de 1,4%, negociat iniţial. În bani, aproape 3,5 miliarde de lei pe care Executivul ar trebui să îi taie din cheltuieli anul viitor. Asta în condiţiile în care, înaintea vizitei reprezentanţilor finanţatorilor internaţionali, Guvernul de la Bucureşti plănuia să scoată, în timpul negocierilor, un acord pentru un deficit înspre 2%. În vreme ce premierul şi ministrul Bugetului susţin că pretenţia FMI este inacceptabilă, fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, spune că solicitarea Fondului şi a Comisiei Europene este justificată de vreme ce înţelegerea iniţială prevedea un deficit de 1,4% doar dacă plăţile pentru titlurile executorii, onorate la ultima rectificare, ar fi fost făcute anul viitor. ei (guvernul n.n.) vor să introducă alte cheltuieli în 2015, iar FMI le cere să spună care sunt acele cheltuieli. „Ei au crezut că o să îi păcălească pe cei de la FMI”, a comentat Ialomiţianu. Pe de altă parte, un deficit mai mare ar fi justificat pentru investiţii, însă în ultimul an acest capitol bugetar a fost tăiat drastic în favoarea cheltuielilor, unele electorale, ale căror costuri se vor vedea şi anul viitor, Consiliul Fiscal atrăgând atenţia că Guvernul trebuie să acopere un gol bugetar de nu mai puţin de 15 miliarde de lei.

 

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat vineri că banca este pregătită să intensifice eforturile pentru sprijinirea economiilor din zona euro dacă inflaţia nu se înscrie pe o pantă ascendentă în perioda următoare, inclusiv prin extinderea programelor de cumpărare de active.  "Vom continua să ne achităm de reponsabilităţile pe care le avem şi vom face tot ceea ce este necesar pentru accelerarea inflaţiei şi pentru a creşte aşteptările inflaţioniste. Dacă politica noastră curentă se dovedeşte insuficientă, sau dacă se vor materializa noi riscuri privind perspectiva inflaţiei, atunci vom intensifica presiunea şi vom lărgi şi mai mult canalele de intervenţie, modificând volumul, ritmul şi structura achiziţiilor," a spus Draghi la o conferinţă pe teme bancare, citat de MarketWatch.  Comentariile şefului BCE au generat reacţii imediate pe pieţele financiare. Euro s-a depreciat cu 0,7% faţă de dolar, în timp ce randamentul obligaţiunilor Italiei pe 10 ani a coborât la un nivel record, de 2,25% pe an.  De asemenea, indicele Stoxx Europe 600, care reflectă evoluţia principalelor burse din Europa, a urcat cu 0,9%, investitorii anticipând măsuri mai agresive din partea BCE pentru stimularea zonei euro. La ora transmiterii ştirii, Stoxx Europe 600 îşi extinsese avansul la 1,4%, ca urmare a deciziei băncii centrale din China să reducă dobânzile ratelor de politică monetară.  Inflaţia anuală din zona euro a accelerat nesemnificativ la 0,4% în octombrie, de la 0,3% în luna precedentă, fiind cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de 2%. Un nivel prea scăzut al inflaţiei crează dificultăţi populaţiei, companiilor şi guvernelor în finanţarea datoriilor.  "Este vital să aducem inflaţia pe traiectoria ţintită şi asta fără întârziere. Indicatorii pe termen scurt privind inflaţia au coborât la un nivel extreme de scăzut", a declarat Draghi.

 Doar patru bănci din sistemul românesc au respectat recomandarea Băncii Naţionale de a proviziona în proporţie de 90% din expunerile pe companiile aflate în insolvenţă, până la data de 30 septembrie, iar celelalte au termen 30 noiembrie să se conformeze, altfel riscând interzicerea atragerii de depozite, a declarat sâmbătă directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, în cadrul seminarului EU-COFILE organizat de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank.  "Sunt bănci care au acoperit până la 86% (din expunerile pe societăţile intrate în insolvenţă, cu provizioane - n.r.), dar altele - 33%. Nici nu îmi venea să cred. Am crezut că nu au înţeles mesajul. Primele patru bănci nu au nicio problemă, cu un plus pentru BCR şi BRD care au mers şnur. Cu celelalte au început discuţiile...uşurinţa cu care îşi prezentau nerealizarea m-a făcut să mă gândesc că unii nu realizează ce problemă au. Să vii cu grad de acoperire cu provizioane la firme în insolvenţă de 33% e jignitor la adresa autorităţii de supraveghere. Au primit termen 30 noiembrie. Dacă nu se rezolvă şi nu ne confirmă până marţi că şi-au rezolvat problema, de marţi începând se va sista dreptul de a atrage depozite", a spus Cinteză, citat de Agerpres.  El a spus că se poate accepta şi un grad mai mic de provizionare pentru expunerile pe firme în insolvenţă, însă doar în două situaţii: dacă banca reuşeşte să facă dovada, cu date istorice, pe o perioadă de trei ani în urmă, că, în cazuri similare, a fost atât de bună în recuperare încât a recuperat mai mult de 10% (din creditul respectiv) sau dacă firma creditată prezintă un plan de reorganizare aprobat de judecător şi însuşit de creditor cu precizarea că, la primul pas greşit, toată suma se provizionează. Înseamnă că planul nu e viabil", a subliniat oficialul BNR.   El a precizat că recomandarea către bănci de a proviziona în proporţie de 90% creditele acordate companiilor în insolvenţă a venit după nenumărate discuţii cu Asociaţia Română a Băncilor, în care reprezentanţii băncilor susţineau că una din şapte firme intră în insolvenţă şi doar 2% dintre acestea reuşesc să se redreseze, iar restul intră în faliment. "Într-o statistică pe care a făcut-o un departament din BNR, s-a concluzionat că, din expunerile pe care le au pe firme intrate în insolvenţă, băncile nu reuşesc să recupereze decât undeva între 6% şi 7%", a explicat Cinteză.   Oficialul BNR a mai spus că a solicitat băncilor, din aprilie, să raporteze legăturile cu firmele aflate în insolvenţă şi din datele respective s-a constatat că 56,8% reprezintă expuneri neperformante. "Curiozitatea ne-a împins puţin mai departe şi am vrut să aflăm cât din neperformanţa respectivă este acoperită cu provizioane. Ce am constatat a fost un dezastru, în sensul că doar 68,01% a fost acoperită cu provizioane, cererea noastră fiind de minim 90%", a subliniat Nicolae Cinteză.    El a mai spus că, din aprilie până în septembrie 2014, creditele neperformante au scăzut de la 22,3% la 15,3%, dar încă nu s-a ajuns la nivelul la care trebuia să se ajungă. "Dacă se operau corect cele trei recomandări din aprilie, trebuia să fie 9,3% - 9,6%. Nu s-au putut scoate în afara bilanţului sumele aşa cum am recomandat din cauza faptului că modificările de soft sunt costisitoare şi cer timp", a explicat Cinteză.     Şeful supravegherii BNR a adăugat că s-a optat pentru scoaterea din bilanţ a creditelor neperformante şi nu pentru ştergerea acestora (write off) pentru ca băncile să nu renunţe definitiv la datoria pe care o au de recuperat. "Softurile de la trecerea la IFRS nu au avut în vedere păstrarea dreptului băncii de a recupera ceva în viitor. În plus, menţinerea în afara bilanţului presupune şi calcul de dobândă. Deci clientul rămâne dator şi i se calculează şi dobânzi. (...) Am acceptat ideea de menţinere cu condiţia provizionării sumelor respective", a mai spus Cinteză.