luni, 14 septembrie 2015

Băncile europene se vor confrunta, probabil, cu un deficit de capital de până la 26 de miliarde de euro dacă autorităţile de reglementare vor reuşi să impună până la finele lui 2018 noile cerinţe privind rezervele de capital, conform "JPMorgan Chase & Co".  Amintim că Europa introduce noi reglementări de capital, acceptate la nivel global, ca să evite o repetare a crizei financiare. "JPMorgan" atrage atenţia că este posibil ca 13 dintre cele 35 de bănci pe care le-a analizat să nu îndeplinească cerinţele minime de capital. Cel mai ridicat deficit va fi înregistrat, conform analizei, de "Raiffeisen Bank" Austria, "Credit Agricole", "Natixis" şi "Société Générale" Franţa, "UniCredit" Italia şi "Banco Santander" Spania.  Reglementările privind capitalul, care vor fi introduse până în 2019, nu vor mai permite excepţiile acceptate acum de unele autorităţi naţionale, iar pentru investitori vor face mai dificilă comparaţia situaţiei băncilor. Impactul asupra rezervelor de capital în urma armonizării legislaţiei se va ridica, probabil, la 137 miliarde de euro pentru băncile europene, cu un deficit de 26 miliarde de euro pentru indicele de adecvare a capitalului Tier 1, notează "JPMorgan". 

duminică, 13 septembrie 2015

Ministrul german al Transporturilor, Alexander Dobrindt, a denunțat eșecul complet al Uniunii Europene de a asigura securitatea frontierelor sale externe, cerând adoptarea unor măsuri eficiente pentru a stopa fluxul de imigrați, relatează i24news.tv.  „În prezent sunt necesare măsuri eficiente pentru a stopa afluxul (de refugiaţi) în faţa eşecului complet al UE, a cărei protecţie a frontierelor externe nu mai funcţionează”, a subliniat într-un comunicat de presă oficialul german.  Acesta a mai precizat că Germania a ajuns la limitele capacității de a primi refugiațiîn contextul în care în urmă cu o zi alți 12.200 de refugiați au ajuns la Munchen. Acest semnal trebuie să fie înţeles în mod clar de celelalte state europene.  ''Germania ajută în privinţa refugiaţilor de luni de zile şi cu o amploare mult mai mare decât toate celelalte state europene'', a subliniat ministrul german.  Autoritățile se așteaptă ca 800.000 de refugiați să ajungă în Germania în cursul acestui an.  Declarația lui Dobrindt a venit la doar câteva zile după ce vice-președintele CSU - Peter Friedrich Hans a numit decizia cancelarului german Angela Merkel de a primi refugiați "o eroare politică fără precedent", care ar putea avea "consecințe catastrofale".
Creşterea economiei mondiale este posibil să fie mai slabă decât se preconiza anterior, a declarat marţi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, care a evocat o revenire mai lentă a economiilor dezvoltate, precum şi o nouă încetinire în statele emergente, transmite Reuters, potrivit Agerpres.  Cu ocazia unei vizite în Indonezia, Christine Lagarde a avertizat economiile emergente să fie atente la repercursiunile provocate de încetinirea economiei chineze, de înăsprirea condiţiilor pe pieţele financiare globale, precum şi de perspectiva unei majorări de dobândă de către Rezerva Federală americană.   "Pe ansamblu, ne aşteptăm ca avansul economiei mondiale să rămână moderat şi, probabil, mai slab decât anticipam în luna iulie", a declarat Christine Lagarde.    În luna iulie a acestui an, FMI prognoza că în 2015 economia mondială va înregistra o creştere de 3,3%, uşor mai mică faţă de avansul de 3,4% înregistrat anul trecut.   Referindu-se la situaţia economiei chineze, Christine Lagarde a declarat că a doua economie mondială încetineşte, chiar dacă nu în mod brusc sau neaşteptat, în contextul ajustării la un nou model de creştere. "Tranziţia spre o economie orientată mai mult spre piaţă şi eliminarea riscurilor acumulate în ultimii ani este un proces complex şi în consecinţă ar putea apărea unele turbulenţe. Aceasta fiind zise, autorităţile dispun de instrumente politice şi amortizoare financiare care le permit să gestioneze această tranziţie", a apreciat directorul general al FMI.   În cazul României, Fondul Monetar Internaţional mizează pe o creştere de 2,7% în acest an, urmată de un avans de 2,9% anul viitor.

sâmbătă, 12 septembrie 2015

Sorin Oprescu, inventatorul termenului de pulime pentru noi, românii, este la bulău...o ce veste așteptată...Oprescu, pupilul lui Ion Iliescu, a fost lansat în politică pe moartea lui Coposu, agonia sa exploatată mediatic cu un cinism fără margini de beizadeaua de general de Securitate, dintre cei sosiți cu tancurile lui Anna Pauker în București, direct pe Bulevardul Primăverii.
Tatăl lui Sorin Oprescu a fost unul dintre torţionarii deţinuţilor politici din Regimul Gheorghiu-Dej, în cadrul Brigăzii Mobile conduse de colonelul NKVD (Securitatea evreiească a URSS) Alexandru Nikolschi, care vâna luptătorii anticomunişti, pe "bandiții" gen Ion Gavrilă Ogoranu. În 1951, Oprescu senior ajunge locotenent-colonel al Serviciului Special de Informaţii din cadrul Direcţiei Generale a Securităţii, conduse de Alexandru Drăghici.  Așa cum tăticul era rivuliționar și Doctoru’ Oprescu are certificat de ”rivoluționar”, obținut de la Ion Iliescu, cu doi martori, dintre care unul este celebrul Bebe Ivanovici, traficant a peste 30 000 de certificate, armata de ”ilegaliștii” a lui Ilici.
Acum parcă văd că iese Alexandru Florian cu scandal la adresa DNA, pe motiv că procurorii ar fi vinovați de antisemitism latent...sursa - curentul...
Titeiul Brent la aproximativ 50 de dolari barilul loveşte dur Norvegia. Dar, din fericire, factorii de decizie politică de la Oslo deţin ceva ce mulți dintre omologii lor internaționali nu au: un adevărat arsenal de instrumente pentru a-i ajuta să iasă dintr-o eventuală recesiune, scrie Bloomberg.  În timp ce șomajul a depășit nivelurile observate în timpul crizei financiare globale, 4,5% este o cotă încă scăzută în comparație cu situaţia din ţările învecinate. De fapt, gradul de ocupare al forței de muncă este în continuă creștere.  Cei care și-au pierdut joburile sunt susținuţi de un sistem de bunăstare generos, care le oferă beneficii în plăţi reprezentând peste 62% din venitul brut din ultimii doi ani.  Ei sunt, de asemenea, sprijiniţi de o rată de economisire mare per gospodărie. Acesta înseamnă că, în timp ce Norvegia se confruntă cu preţuri mici ale petrolului, gospodăriile au un marjă de siguranţă, astfel încât să poată facă plățile ipotecare.  Spre deosebire de Federal Reserve, Banca Centrală Europeană sau de Riksbank din ţara vecină Suedia, Norvegia are un drum lung de parcurs cu ratele dobânzilor înainte ca orice politică monetară neconvențională să intre în joc. Ratele sunt în prezent de 1% și chiar cei mai pesimişti analişti nu văd ratele coborând mai jos de 0,75%.  Guvernatorul băncii centrale, Oeystein Olsen a anunţat în Februarie că o monedă slabă este cheia pentru a face Norvegia mai puțin dependentă de petrol. În conformitate cu indicele Bloomberg Correlation Weighted, declinul de aproape 14% al Coroanei norvegiene în ultimele 12 luni este cea mai slabă performanţă dintre cele 10 monede urmărite în această perioadă.  Sunt veşti bune pentru industriile non-petroliere ale naţiunii, cum ar fi producția de hârtie și cea de fructe de mare.  În timp ce inflația este în prezent foarte aproape de ținta băncii centrale, 2,5%, guvernatorul Norges Bank, Oeystein Olsen a spus că va fi bine cu inflația plus minus 0,5 puncte procentuale. Asta înseamnă că este încă un pic de loc pentru ca banca centrală să susțină economia, înainte ca prețurile să accelereze într-un ritm inacceptabil.

vineri, 11 septembrie 2015

BASF = fostul IG Farben Industrie... Business as usual pentru gigantul german din industria chimica BASF. Compania tocmai a incheiat o afacere de miliarde cu Gazprom prin care isi asigura exploatarea unor campuri de gaze din Siberia. La schimb, Gazprom primeste active de importanta strategica in Germania.  BASF a dat publicitatii un comunicat de presa in care anunta ca pana la sfarsitul acestui an urmeaza sa incheie afacerea din Siberia cu Gazprom. Concernul german mai incercase acelasi deal cu Gazprom la finele lui 2013, dar a esuat la acel moment. Acum, societatea Wintershall, parte din BASF, care a fost condusa de actualul sef al consiliului de administratie al OMV, va ceda in totalitate divizia sa de comercializare de gaze naturale si pe cea de stocare de gaze catre Gazprom. In plus, societatea Wintershall Nordzee - activa in explorarea zacamintelor de petrol si gaze - va ceda 50% din capitalul sau catre Gazprom in schimbul participatiilor la campurile din Siberia. Acordul pentru acest schimb de active a fost incheiat cu multi ani in urma. Afacerea parea compromisa total la finele lui 2014 din cauza divergentelor intre Occident si Rusia legate de conflictul din Ucraina. Comisia Europeana a dat unda verde tranzactiei inca din decembrie 2013.