România intenționează să pregătească, până în iulie, o emisiune de eurobonduri, în urma succesului Slovaciei, care a obținut randamente record, a declarat Diana Popescu, director general adjunct în cadrul Trezoreriei statului, transmite Bloomberg.  Guvernul vrea să extindă maturitatea bondurilor sale prin vânzarea de eurobonduri cu scadența mai mare de 10 ani, a explicat Diana Popescu, fără a preciza ce sumă speră să obțină România din prima vânzare de euroobligațiuni din 2015.    "Intenționăm o tranzacție în primul semestru al anului. Planul nostru este să extindem scadența la mai mult de 10 ani", a afirmat oficialul român.   România vrea să împrumute anul acesta 2,5-3 miliarde de euro de pe piețe internaționale în 2015 pentru a acoperi datoriile scadente și a finanța deficitul bugetar.  În 13 ianuarie, Slovacia a vândut obligațiuni de 1,5 miliarde de euro, la un randament minim record de 1,422%. A fost primul stat din Europa de Est care a vândut eurobonduri în acest an.   Randamentul obligațiunilor românești denominate în euro cu scadența în 2024 a urcat cu două puncte de bază, la 2,16%, conform datelor Bloomberg.  România beneficiază de un rating "Baa3" din partea Moody"s și de un calificativ "BBB minus" de la Standard & Poor"s și Fitch. Analiștii apreciază că obligațiunile României sunt parțial protejate de creșterea încrederii investitorilor în gradul de îndatorare al țării, mai scăzut decât în multe alte state din UE.

FMI a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei mondiale şi pentru anul viitor, anticipând o urcare cu 3,7%, comparativ cu 4%, cât a prognozat în luna octombrie.  "Pe de o parte, economiile majore beneficiază de pe urma declinului preţului petrolului. De cealaltă parte, în mai multe părţi ale lumii, perspectivele economice slabe pe termen lung afectează cererea", a declarat Olivier Blanchard, economistul şef al FMI.

Cea mai mare economie europeană, cea a Germaniei, va avansa cu 1,5% în acest an, faţă de creşterea de 1,7% estimată în octombrie, în timp ce produsul intern brut al Franţei va urca cu 0,9% faţă de 1% anterior.  Pentru Italia, FMI a redus prognoza de la 0,9% în octombrie la 0,4%, iar pentru Spania a urcat estimarea de la 1,7% la 2%.  Fondul apreciază că, în Europa, investiţiile slabe vor cântări mai greu asupra economiei decât beneficiile datorate preţurilor scăzute ale petrolului şi adoptării de noi măsuri de stimulare a Economiei de către Banca Centrală Europeană. FMI a redus prognoza de creştere a economiei din zona euro la 1,2% de la 1,3% în octombrie.  Economiile emergente din Europa, unde este inclusă şi România, vor înregistra o creştere de 2,9% în acest an şi de 3,1% anul viitor. Prin comparaţie, în luna octombrie FMI prognoza o urcare de 2,8% pentru 2015 şi 2,9% în 2016.  China, a doua economie la nivel mondial, va avansa cu 6,8% în 2015, în scădere cu 0,3% faţă de estimarea anterioară.  În schimb, SUA va înregistra o creştere economică de 3,6% în acest an, în urcare faţă de proiecţia din octombrie, de 3,1%. Fondul apreciază că preţul scăzut al petrolului şi politica monetară încă relaxată vor avea un impact pozitiv asupra economiei, în pofida majorării treptate a dobânzii cheie şi a reducerii exporturilor din cauza aprecierii dolarului.

FMI a reiterat estimarea privind creşterea producţiei de petrol la nivel global în acest an cu până la 0,7%, apreciind că urcarea preţurilor petrolului şi a producţiei reprezintă un "nou tip de risc" mondial.  In luna octombrie a anului trecut, FMI a estimat că economia României va creşte cu 2,5% în acest an, în timp Comisia Europeană anticipează un avans economic de 2,4% pentru 2015.

Grecii au fost si vor ramane printre cei mai destepti oameni ai planetei.   Degeaba chiraiti unii pe aici ca sant lenesi si ca nu le place munca.    Dar as dori sa-mi spuneti voi astia care va credeti spuma inteligentei mondiale de ce ar trebui grecii sa munceasca mai mult decat vor???Ptr datoria de sute de miliarde???Pai ce ei au primit vreun cent din acesti bani ca sa trebuiasca sa munceasca in contul acestei datorii???    Cine a cerut banii si i-a cheltuit sant buni de plata si nu grecul de rand.Oricum asta-i cea mai buna metoda de a fenta sistemul mafiot care-i la putere in europa dar si in s:u:a:Statul degeaba si plaja la soare si nu munca ptr plata unor pseudo-datorii.  Cred ca si romanii au inteles in parte ca a sosit timpul sa incetam sa mai muncim doar in folosul mafiei transpartinice din romania si europa.Asa ca dragi romani daca mai aveti putina demnitate si ratiune faceti exact ce fac grecii.  Plaja la soare.plimbare la munte,stat cu copii acasa si intr-un cuvant frecati menta la greu ca asta-i cea mai buna metoda de a nu da bani multi mafiei internationale.Sa vedem ce vor face si de unde vor mai lua taxe si impozite.Iar daca vor sa stranga surubul fiti pregatiti sa puneti mana pe arme.   Oricum razboi mondial o sa fie cat de curand .Mafia financiaro-bancara mondiala si-a luat-o in bot de la greci si cred ca-i timpul ptr .razboi si pregatire ptr trecerea lumii prin foc si sabie.SCAPA CINE POATE !!!!...De unde atita tupeu, minciuna si viclenie?
▶ Nu ne-intrebat nimenu daca vrem in ue. Ne-au obligat. Nu am intrat noi in ue, ue a intrat in noi. ▶ Unde sant avantajele???????? ▶ fara resurse, aur, petrol, gaze....toate in mainile strainilor. ▶ fara economie, fabrici, combinate...toate vandute pe nimic strainilor la fier vechi. ▶ pamantul aparat cu sange de stramosi, acaparat cu milioanele de hectare de straini. ▶ 4milioane muncesc ca sclavi in occident penttu corporatiile lor, alte 4 milioane muncesc in tara pentru aceleasi corporatii occidentale nelegiuite. ▶ santem spalati pe creier, manipulati prin mijloacele de indobitocire in masa tv, radio, ziare... ▶ santem controlati economic, financiar, informatic ptin card di cip.. UNDE SUNT AVANTAJELE ???????

Coşmarul managerilor de risc din instituţiile financiare este ilustrat de magnitudinea deprecierii zilnice a monedei unice faţă de franc (vezi graficul 1). Chiar şi după redresarea până la 1,02 CHF/EUR, declinul euro faţă de franc a depăşit 14%.   "Această mişcare a fost extrem de violentă şi total neaşteptată", a declarat Alexandre Baradez, analist la IG France, şi "readuce în atenţie riscul greşelilor de politică monetară, tocmai când băncile centrale au devenit singurii susţinători ai burselor". Dar bursele nu trebuiau să avanseze ca urmare a impulsului generat de îmbunătăţirea perspectivelor economice?  Cu toată nemulţumirea pieţelor şi analiştilor, SNB ar fi fost, probabil, obligată să acţioneze. Intervenţiile din ultimii trei ani au determinat o creştere explozivă a bilanţului său, care a depăşit 525 de miliarde de franci la sfârşitul anului trecut, din care peste 475 de miliarde reprezentau investiţiile în monedă străină (vezi graficul 2).    Un semnal discret a fost oferit recent, în cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung, de către Ernst Baltensperger, directorul Centrului de Studii Gerzensee, instituţie afiliată băncii centrale. Profesorul elveţian a declarat că "SNB trebuie să flexibilizeze cursul de schimb, eventual prin legarea acestuia de un coş valutar, astfel încât să fie reduse riscurile pentru banca centrală".   "Lansarea programului de relaxare cantitativă de către BCE ar pune o presiune foarte mare asupra pragului minim stabilit de SNB", a mai precizat Ernst Baltensperger cu doar câteva zile în urmă, opinie care s-a regăsit şi pe piaţă în ultima jumătate de an.   Efectele "liberalizării" cursului EUR/CHF s-au manifestat aproape instantaneu şi în Estul Europei. Pe fondul unei deprecieri masive a monedelor, acţiunile băncilor au scăzut puternic. În Polonia, zlotul a căzut iniţial cu aproape 40% faţă de francul elveţian, după cum scrie Bloomberg, în condiţiile în care creditele ipotecare în franci elveţieni (n.a. echivalentul a 35 de miliarde de dolari, la sfârşitul lunii noiembrie 2014) reprezintă circa 46% din portofoliul total de credite ipotecare al sistemului bancar. "Scăderea zlotului faţă de francul elveţian ar putea alimenta îngrijorările cu privire la stabilitatea financiară din Polonia", a declarat Piotr Matys, analist la Rabobank International, pentru Bloomberg.

«Devono scegliere i cittadini greci e noi rispetteremo la loro volontà, così vuole la democrazia», ripete Pierre Moscovici, commissario Ue all’Economia.   Un mese fa il francese era ad Atene, a colloquio col premier uscente, il popolare Samaras, e in quell’occasione disse che la Repubblica ellenica «deve continuare nell’impegno di responsabilità fiscale e di riforma strutturale». Il messaggio non è mutato: «Chiunque vinca le elezioni - dice ora - sarà il nostro interlocutore», ricordando che, in ogni caso, «Pacta sunt servanda».  Le riforme vadano avanti   «Io non ho paura di Tsipras, ma di un governo debole», assicurava ieri un altofunzionario Ue. Syriza dovrebbe vincere, ma non è detto che abbia la maggioranza. Bruxelles, alla stregua dei mercati, teme l’instabilità, l’assenza di timoniere, una nuova lunga e accesa campagna elettorale per un’eventuale riapertura delle urne. Certo che, ammette un diplomatico del Consiglio, «sarebbe interessante vedere Tsipras al vertice del 12 febbraio: al punto “rafforzamento dell’Unione monetaria” parlerebbe di riforma del capitalismo... ».  Un punto è fermo, checché continui a scrivere «Der Spiegel»: «Nessuno vuole davvero la Grecia fuori dall’euro, né la Germania, nè Syriza - afferma Daniel Gros, direttore della think tank di Bruxelles Ceps -: Tsipras auspica “solo” una riduzione del debito nazionale e la fine dell’austerità».  Cose che, assicura l’economista tedesco, sono entrambe fattibili, soprattutto se Atene avanzerà con le riforme. «Tsipras sa che l’azione strutturale deve continuare - argomenta Zsolt Darvas del Bruegel -. Sarà difficile per lui trovare un accordo sui contenuti con la Troika, ma entrambe le parti hanno ottime ragioni per intendersi sulle riforme». A Bruxelles nessuno si attende uno strappo da Syriza, qualora conquisti le redinidel Paese. «Per motivi di buon senso», precisa l’economista europeo. In dicembre scadeva il programma di assistenza di Ue e Fmi alla Grecia, e dunque l’ultimo pacchetto da 7,2 miliardi di prestiti per l’accesso al mercato e il rifinanziamento del debito. L’esborso era condizionato. La Troika chiedeva altri 2 miliardi di riforme strutturali che Samaras ha preferito non sottoscrivere. Pertanto, ha negoziato due mesi di rinvio per valutare l’offerta, mossa curiosa visto che la Germania era disposta a concedergli un semestre. La scommessa di Samaras  -  Quella del premier greco è stata una scommessa spericolata. Sperava di chiudere in due mesi la partita del presidente della Repubblica e poi prepararsi per il voto che, in quel momento, era previsto per marzo. Non gli è andata bene. Il risultato è che - «entro il 10 febbraio per rispettare i tempi tecnici», spiegano fonti europee - Atene dovrà decidere se negoziare coi partner una nuova estensione del programma. Sarà necessario sia che il premier sia Tsipras, sia che Samaras resti in carica.  Senza la stampella Ue, il primo marzo il governo ellenico dovrà presentarsi sui mercati finanziari a sollecitare una manciata di miliardi (6-7). Lì potrebbe anche trovare qualcuno disposto a fargli credito, pagando però 10-12 punti di interesse. Sarebbe il primo passo verso una probabile bancarotta di primavera. «Una scelta saggia sarebbe una proroga di almeno sei mesi per consentire alla situazione di stabilizzarsi», stima una fonte Ue. Sei mesi, quelli che Berlino offriva in dicembre e che Samaras ha rifiutato. Perderli sarebbe una doppia beffa, oltre che un danno.

Banca Centrală Europeană (BCE) a aprobat o facilitate de urgenţă de finanţare pentru băncile elene, care va fi furnizată prin intermediul băncii centrale de la Atena, conform unor surse anonime, citate de agenţia Reuters.  Săptămâna trecută, reducerea nivelului lichidităţilor înaintea alegerilor generale, programate să aibă loc în Grecia duminica aceasta, a determinat banca centrală a ţării să solicite BCE aprobarea unei facilităţi de urgenţă (ELA) pentru principalii creditori eleni. "Banca Centrală Europeană a aprobat linia ELA pentru două săptămâni, după care situaţia va fi analizată din nou", au declarat sursele.   În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesarul de lichiditate de la BCE, iar în luna noiembrie împrumuturile lor de la această instituţie au crescut cu 2,3%, la 44,9 miliarde euro. Însă, creşterea volumului retragerilor de depozite, după ce Guvernul de la Atena a anunţat organizarea de alegeri anticipate, a afectat lichiditatea băncilor. Retragerile nete din băncile elene au fost de aproximativ 3 miliarde de euro în decembrie 2014, iar volumul lor continuă să crească, potrivit unui bancher grec, care afirmă că suma ar fi ajuns chiar la 7 miliarde de euro în prezent.