Grupul bancar Erste a înregistrat în primul semestru al acestui an pierderi de 929,7 milioane euro, însă în ciuda acestui aspect reprezentanţii grupului informează că indicele de capital şi calitatea portofoliului de credite s-au îmbunătăţit, potrivit raportului cu rezultatele financiare din primul semestru.
Potrivit sursei citate, venitul net din dobânzi s-a diminuat în primul semestru la 2,2 miliarde euro, faţă de aceeaşi perioadă din 2013 când a fost 2,3 miliarde euro, aceasta fiind în principal pe fondul menţinerii unui nivel scăzut al dobânzilor precum şi al efectelor de curs valutar. Venitul net din taxe şi comisioane a crescut la 907 milioane euro faţă de primul semestru din 2013 când a fost de 894,1 milioane euro, susţinut de operaţiunile cu valori mobiliare, iar rezultatul net din tranzacţionare s-a majorat la 138 milioane euro faţă de primul semestru de anul trecut când a fost de 103,6 milioane euro. Venitul operaţional s-a situat la 3,4 miliarde euro, în scădere cu 1,8% faţă de 3,4 miliarde euro în primul semestru din 2013. Cheltuielile administrative generale s-au diminuat cu 3,3%, la 1,89 miliarde euro, faţă de primul semestri din anul trecut când a fost 1,96 miliarde euro, în principal pe fondul reducerii cheltuielilor de personal, potrivit sursei citate. Această evoluţie a determinat raportarea unui profit operaţional de 1,5 miliarde euro, în creştere cu 0,2% faţă de 1,5 miliarde euro în primul semestru din 2013 şi unui raport cost/venit îmbunătăţit, de 55,4% faţă de 56,3% din aceeaşi perioadă de anul trecut.
"În pofida estimărilor privind majorarea costurilor de risc pentru 2014, anunţate la începutul lunii iulie, pierderea netă din reevaluarea activelor financiare neevaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere s-a majorat doar uşor, cu 1,5%, la 796,1 milioane euro, respectiv 125 puncte de bază în raport cu nivelul mediu al împrumuturilor către clienţi (S1 2013: 784,3 mil. euro, respectiv 120 puncte de bază). Acest rezultat se datorează faptului că o parte semnificativă a costurilor de risc în România aferente cedării creditelor neperformante va fi resimţită abia în a doua jumătate a anului. În plus, poziţia < alte venituri operaţionale > include 130,3 milioane euro aferente costurilor de risc estimate de Erste Group în contextul legii privind creditele de consum adoptate de Parlamentul Ungariei la începutul lunii iulie. Rata creditelor neperformante s-a diminuat în decursul celui de-al doilea trimestru din 2014 la 9,4% (T1 2013: 9,6%), în contextul în care volumul de credite către clienţi a rămas stabil. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a îmbunătăţit la 64,0% (sfârşitul anului 2013: 63,1%)", se mai precizează în raport.
Poziţia "alte venituri operaţionale" s-a situat la -1,27 miliarde euro faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut când a fost -377,6 milioane euro, în principal pe fondul amortizării activelor intangibile în valoare totală de 956,4 milioane euro, îndeosebi în România (854,2 milioane euro)- întregul fond comercial (319,1 milioane euro), brand (294,6 milioane euro) şi portofoliul de clienţi (176,1 milioane euro) precum şi alte active intangibile (64,4 milioane euro) - precum şi a fondului comercial aferent operaţiunilor din Croaţia, potrivit comunicării. Taxele pe operaţiuni bancare s-au menţinut la 154,1 milioane euro (S1 2013:184,7 milioane euro): 63,2 milioane euro (83,3 milioane euro) în Austria, 20,7 milioane euro (21 milioane euro) în Slovacia precum şi 70,1 milioane euro (80,4 milioane euro) în Ungaria (această valoare incluzând întreaga taxă bancară din Ungaria pentru 2014, respectiv 47,9 milioane euro).
Taxele pe venit s-au majorat la 335,6 miliaone euro, în principal în urma amortizării unor active incluse la categoria impozite amânate (nete) în valoare de 164,2 milioane euro. Profitul net atribuibil proprietarilor societăţii mamă s-a situat la -929,7 milioane euro (302,2 milioane euro), din care 489,7 milioane euro cheltuieli fiscale.
Capitalul total conform IFRS s-a diminuat la 14,1 miliarde euro (sfârşitul anului 2013: 14,8 miliarde euro). Capitalul comun de rangul 1 (CET 1, implementat integral) s-a majorat la 11,5 miliarde euro faţă de 11,2 miliarde euro (Basel 2.5) la sfârşitul anului 2013. Activele ponderate la risc (implementate integral) s-au menţinut la un nivel constant, respectiv 98 miliarde euro (sfârşitul anului 2013: 97,9 miliarde euro). Indicele capitalului comun de rangul 1 (CET1, implementat integral) s-a îmbunătăţit la 11,7%, faţă de 11,4% (Basel 2.5). Indicele de capital total (Basel 3, implementat integral) s-a majorat la 16,5%, faţă de 16,3% (Basel 2.5) la sfârşitul anului 2013.
Totalul activelor s-a situat la 198,4 miliarde euro. Portofoliul net de credite către clienţi s-a menţinut la 120 miliarde euro (la sfârşitul anului 2013: 119,9 miliarde euro). Raportul credite/depozite s-a situat în primul semestru din 2014 la 99,8% (la sfârşitul anului 2013: 98,0%).
"Rezultatele reflectă în parte măsurile pe care le-am anunţat în data de 3 iulie. Pe acest fond, calitatea portofoliului nostru de credite a evoluat pozitiv, indicând o tendinţă continuă de îmbunătăţire. În perspectiva testului de stres, evoluţia indicelui capitalului de bază este în mod special îmbucurătoare: în pofida pierderilor, acesta s-a majorat la 11,7%, conform reglementărilor Basel 3, implementate integral", a explicat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG, cu ocazia prezentării rezultatelor primului semestru din 2014.
"Decizia de a accelera îmbunătăţirea calităţii bilanţului va avea drept rezultat eliberarea de resurse care ne va permite nu doar sa obţinem rezultate mai bune în 2015, ci şi să contribuim la reluarea creditării în Europa Centrală şi de Est. Observăm deja o creştere economică mai echilibrată în regiune şi, din poziţia noastră de lider regional, dorim să avem forţa necesară pentru a finanţa această creştere", a mai notat acesta. (bursa)

Tinerii din zona euro sunt cei mai afectaţi de declinul sau stagnarea salariilor din cauza crizei, în Spania şi Portugalia având loc în doi ani, până în 2012, scăderi de 15%, respectiv de 25% ale câştigurilor medii ale acestora, evoluţie considerată îngrijorătoare de către Banca Centrală Europeană, potrivit Mediafax.
La nivelul zonei euro, tinerii adulţi sunt cei mai afectaţi de deflaţia sau stagnarea salariilor, tendinţă considerată tot mai mult drept un pericol pentru redresarea economică a regiunii.
Spaniolii cu vârste de sub 30 de ani au fost cei mai afectaţi de scăderea salariilor, reflectând şomajul de 42% al acestei categorii, faţă de 25% la nivelul întregii populaţii.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat luna trecută că şomajul ridicat, cererea şi inflaţia scăzută sunt riscuri pentru stabilitatea preţurilor.
Salariul mediu lunar din Spania al tinerilor cu vârste de 20-24 de ani era în 2012 cu 15% mai mic faţă de 2010, la nivelul tuturor grupelor de vârste declinul fiind de numai 0,3%. În cazul celor cu cinci ani mai în vârstă, scăderea salariului mediu a fost de 8%, potrivit institutului spaniol de statistică INE.
În Portugalia, salariul mediu lunar al tinerilor de 18-24 de ani a scăzut cu 25% în perioada 2011-2012, în timp ce pe ansamblul întregii populaţii a crescut cu 1%, conform celor mai recente date statistice naţionale. Declinul a fost de 17% în cazul persoanelor cu 10 ani mai în vârstă.(surse neconfirmate de presa).

Oficialii americani au estimat că aproximativ 30% din activele sectorului bancar rusesc sunt afectate de sancţiuni. Băncile nu vor mai avea acces la resursele necesare operaţiunilor de creditare, ceea ce ar putea provoca o nouă încetinire a ritmului de creştere al economiei Rusiei, consideră analiştii.

'Aceste sancţiuni limitează capacitatea celor trei bănci de a face noi afaceri, ceea ce va afecta economia Rusiei deoarece instituţii nu vor mai putea acordat multe împrumuturi', a apreciat Sung Won Sohn, profesor de economie la Martin Smith School of Business din California.

Miercuri, VTB, a doua mare bancă din Rusia după active, a apreciat că sancţiunile impuse de SUA 'sunt motivate politic şi injuste', dar şi-a exprimat încrederea că va reuşi să-şi majoreze capitalul dacă va fi necesar.

Sancţiunile vor exclude principalele bănci ruse de stat de pe pieţele europene de capital, în condiţiile în care VTB desfăşoară operaţiuni la Londra şi New York.

Şi vicepreşedintele Băncii Rusiei, Mikhail Sukhov, a afirmat recent că instituţia deţine suficiente instrumente de politică monetară pentru a menţine stabilitatea instituţiilor financiare afectate de sancţiuni. Conform datelor analiştilor, Rusia este pe locul cinci în topul ţărilor care deţin cele mai mari rezerve valutare, după China, Japonia, Arabia Saudită şi Elveţia.

Operatorii americani de carduri bancare Visa şi MasterCard au anunţat că noile sancţiuni nu afectează operaţiunile lor în Rusia. Autorităţile de la Moscova încearcă să îi convingă pe cei doi operatorii să continue să opereze în Rusia prin promisiunea că vor reduce nivelul depozitelor pe care cele două companii trebuie să le constituie la Banca Centrală. (Sursa: Agerpres)

Într-un articol publicat pe site-ul american Atlantic, editorialistul Roger Cohen de la „The New York Times“ consideră că tensiunile din Ucraina, războiul din Siria şi disputele teritoriale din Marea Chinei de Est sunt factori care ar putea declanşa un Al Treilea Război Mondial. Mai mulţi analişti tind să-i dea dreptate, potrivit Adevarul.ro.

Analistul Gérard-François Dumont, profesor la Sorbona, susţine că scenariul unui Al Treilea Război Mondial nu este imposibil, dar ar trebui ca mai multe ipoteze să se adeverească.
Prima ar fi extinderea unui conflict local. Actualul conflict din Gaza este unul de spaţiu mic, dar cu toate acestea are o rezonanţă puternică în mass-media şi în geopolitică la nivel mondial şi asta datorită faptului că cele două părţi beligerante au o diasporă importantă răspândită în toate colţurile lumii.
În cazul în care acţiunile de izolare a acestui conflict nu sunt realizate cu succes, răspândirea sa poate avea loc, mai ales pe fundalul fragilizării unor state altădată influente în zonă cum ar fi Egipt, Siria, Irak.
Într-o altă regiune a lumii, tensiunile existente reprezintă o ameninţare pentru un posibil conflict global: Taiwan . Atâta timp cât insula este independentă de China, Statele Unite păstrează controlul asupra Pacificului.

Pierre Verluise profesor şi el la Sorbona, predă geografia politică, spune că „după două Războaie Mondiale, nu este nevoie să fii un geniu să ştii că într-o zi va fi un Al Treilea Război Mondial. Sunt analişti care spun că „Al Treilea Război Mondial“, a avut deja loc, referindu-se la „Războiul Rece“ din 1947-1990.  Acesta întruneşte multe dintre caracteristicile unui Război Mondial, iar acum aşteptăm un „Al Patrulea Război Mondial“, suţin unii geopoliticieni.

De la 1 iulie 2014, piaţa de electricitate pentru consumatorii casnici este liberă în proporţie de 30%. Aşadar, pe baza noii reglementări emise de ANRE în iunie, valoarea acestui abonament este ponderată cu un procent de 70%. Astfel, cei 0,17 lei pe zi au devenit 0,12 lei pe zi. Problema este însă că piaţa a început să fie liberalizată la 1 iulie 2013, acum un an. Atunci, gradul de liberalizare a fost stabilit la 10%, iar la 1 ianuarie 2014 procentul de liberalizare a ajuns la 20%. Însă, abonamentul a rămas tot 0,17 lei pe zi, fără a se pondera cu procentul de achiziţie din piaţa reglementată, adică 90% de la 1 iulie 2013 şi 80% la 1 ianuarie 2014. Adică facturile ar fi putut să fie reduse încă de acum un an, dar ANRE a decis să aplice acest mecanism abia de la 1 iulie 2014, când gradul de liberalizare a ajuns la 30%. Dacă s-ar fi aplicat reglementarea la 1 iulie 2013, valoarea abonamentului ar fi fost redusă 1,7 bani pe zi, adică factura pe şase luni ar fi fost scăzută cu circa 3 lei pentru fiecare gospodărie. Pentru perioada 1 ianuarie 2014-1 iulie 2014, reducerea ar fi fost de 3,4 de bani pe zi, adică o economie la factură de 6 de lei pe şase luni. În total, o reducere la factură de 9 lei, pe un an. Suma poate părea mică pentru fiecare gospodărie, dar impactul la nivel naţional nu este de neglijat. Potrivit datelor ANRE valabile pentru finalul lui 2013, în România existau 8,49 milioane de clienţi casnici, dintre care 1,06 milioane aveau tarif social. Or, aproape toţi cei 7,4 milioane de consumatori plătesc acest abonament în factură. Într-un an, pentru că ANRE a decis să nu aplice acest sistem încă de la debutul liberalizării pieţei, sumele plătite în plus de consumatori furnizorilor de energie electrică se ridică la circa 66 de milioane de lei, adică 15 milioane de euro. Plus TVA. Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Abia la un an de zile de la debutul calendarului de liberalizare a pieţei de energie electrică pentru consumatorii captivi, Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) a decis să schimbe legislaţia referitoare la modalitatea de calcul a abonamentului din factura de electricitate plătit de milioane de gospodării.

De la 1 iulie 2014, în facturile de electricitate ale consumatorilor care plătesc energia pe baza tarifului de tip monom cu rezervare (abonament), adică majoritatea gospodăriilor, apare o valoare mai mică a abonamentului. Astfel, acesta a scăzut de la 0,17 lei (fără TVA) pe zi, la 0,12 lei pe zi. O veste bună pentru consumatori, chiar dacă impactul final în facturi este destul de limitat: ieftinire de cinci bani pe zi, adică 1,5 lei pe lună, fără a lua în calcul TVA.

Cum se motivează această scădere: "Începând cu 1 iulie 2014, datorită prevederilor legislative în vigoare, factura de energie electrică va include Componenta de Piaţă Concurenţială (CPC) în procent de 30%, tarif calculat în condiţiile pieţei concurenţiale şi un nou mod de calcul al valorii componentei de rezervare/abonament, dacă aceasta se regăseşte în tariful ales de dvs."Cu alte cuvinte, de la 1 iulie, ANRE a decis reducerea acestui tarif de rezervare. Banii vor rămâne la consumatori şi nu se vor mai duce la furnizorii de energie care alimentează populaţia în regim reglementat: Enel, E.On, CEZ şi Electrica.

Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, nu a putut fi contactat pentru a explica de ce s-a modificat abia acum legislaţia.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

 

 

Unul dintre politicienii vocali ai României relansează în dezbatere impozitarea suplimentară a marilor averi şi, deopotrivă, a firmelor care se descurcă şi realizează profit bunicel. O face cu atâta nonşalanţă şi insistenţă încât ai crede că este unul dintre acei bolşevici paraşutaţi la noi în anii 1950 să impună logica sălbatică a Sovietului Suprem! În realitate, el este unul dintre îmbogăţiţii de după Revoluţie care nu se ştie cum şi-a dobândit averea colosală, dar se bănuieşte. În orice caz, este exemplul viu al faptului că banii şi înţelepciunea (economică) nu merg obligatoriu mână în mână! Ei bine, individul acesta perorează, alături de pupilii săi politici şi mediatici, pe marginea soluţiilor de ieşire din criză. A găsit-o pe cea mai proastă: creşterea impozitării. Firmele care câştigă bine, să plătească mai mult, ca şi cum ele nu şi-ar reinvesti câştigul în locuri de muncă şi dezvoltare. Adică tot de pe cei care muncesc să tragă statul încă o piele, că nu i-a osândit suficient până acum!  Peste tot în lume, în perioade de criză, impozitarea se relaxează. La noi, iată, oameni politici populişti, care vor să gâdile emoţiile proletariatului, lansează idei aberante în speranţa că vor câştiga voturi în plus, voturi care mai apoi îi scutesc de tot felul de neplăceri. Promit oamenilor că le dau, dar de fapt nu plătesc un sfanţ din buzunarul lor, ci pun la bătaie, cu mare voluptate, buzunarele celorlalţi! Acesta este, din păcate, modelul politicianului român, fanfaron şi rupt de realitate, gata să vândă, vorba lui Caragiale, şi pe tac-su pentru un pisoi... Este limpede că în vremuri ca acestea economia trebuie stimulată, iar oamenii de afaceri încurajaţi. Or, cum îi încurajezi dacă le sufoci afacerea, dacă îi ameninţi din timp în timp şi accentuezi cu vorbe proaste climatul de instabilitate? Este o demagogie uluitoare, care ne determină să ne îndoim serios de sănătatea mintală a celor ce o susţin sus şi tare! La nivelul unora dintre politicieni nu se înţelege încă, şi este dramatic că se întâmplă aşa, că numai oamenii cu iniţiativă şi cu resurse vor putea scoate ţara din punctul mort, nu pomenile promise pe socoteala lor. Dacă va continua debandada din politică şi cei cu capital se vor simţi ameninţaţi şi chiar mai mult decât atât, nu îi poate nimeni ţine într-o ţară care le este ostilă. Consecinţele iresponsabilităţii politice tot noi, oamenii simpli le vom deconta, doar că va fi prea târziu!