Sondaj de opinie din Marea Britanie-Majoritatea respondenţilor vede Rusia într-o lumină pozitivă comparativ cu Uniunea Europeană.
În ciuda recentelor tensiuni dintre Rusia şi Ucraina, Moscova pare a fi văzută într-o lumină mai pozitivă decât Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj de opinie realizat online şi dat publicităţii sâmbătă, în Marea Britanie. Astfel, rezultatul sondajului realizat în perioada 7-20 ianuarie, la care au participat 20.000 de respondenţi şi care a fost comandat de lordul Michael Aschcroft (Partidul Conservator), a arătat că mai puţin de o jumătate dintre respondenţi mai au încredere în Uniunea Europeană.
"Liga celor 27" ocupă, ca nivel de încredere, locul al VI-lea din coada clasamentului în privinţa Parlamentului European, care urmează să organizeze noi alegeri în mai. Pe locul V se află Israelul. Pe poziţia a IV-a (cu două locuri mai jos), se află Uniunea Europeană, iar ultimele locuri se sunt ocupate, în ordine descrescătoare, de Arabia Saudită, Iran şi Coreea de Nord.
Rusia, care, recent, a provocat un referendum extrem de controversat în privinţa legalităţii, prin care a determinat populaţia din Peninslă să se rupă de Ucraina şi să devină teritoriu al Federaţiei Ruse, ocupă poziţia a VII-a în clasament, fiind astfel cu un loc înaintea Uniunii Europene.
Un alt aspect îngrijorător scos în evidenţă de sondaj este acela că britanicii sunt divizaţi şi, totodată, neîncrezători în Uniunea Europeană şi instituţiile ei democratice. Astfel, 41% dintre cei intervievaţi mai sunt de părere că Marea Britanie ar trebui să rămână în Uniunea Europeană, în timp şi aproape acelaşi procent crede că ar trebui să iasă din acestă structură. În ceea ce-l priveşte pe actualul premier britanic, David Cameron, care le-a promis concetăţenilor săi organizarea, în 2017, dacă va fi reales în urma scrutinului din 2015, organizarea unui referendum privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, un alt sondaj de opinie, Survation, publicat de Mail on Sunday, arată că 48% dintre britanici ar vota pentru ieşirea Marii Britanii din UE, 39% dintre repondenţi pentru rămânerea ţării în Uniune, iar 13% sunt încă indecişi. Sondajul Survation a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de adulţi, joi.
Rezultatele acestor sondaje de opinie sunt îngrijorătoare şi l-au făcut pe lordul Ashcroft să afirme că "Marea Britanie se rupe de la mijloc". (Sânziana Stancu)

Un articol excelent in Bursa

Sub acoperirea convenabilă a crizei din Ucraina, situaţia economică din Europa continuă să se deterioreze. Evoluţia Irlandei, ţară grav afectată de criza financiară globală, reprezintă unul dintre semnalele acestei tendinţe, în ciuda declaraţiilor optimiste ale oficialilor europenei şi a finalizării acordurilor financiare cu organizaţiile internaţionale.
Este adevărat că s-a înregistrat o scădere puternică a costurilor de finanţare ale guvernului, iar autorităţile de la Dublin se pot lăuda cu noi emisiuni de obligaţiuni, dar este suficient pentru a proclama sfârşitul crizei?...Nici pe departe. Morgan Kelly, profesor de economie la University College Dublin, a avertizat recent, într-un articol din Irish Times, că "adevărata criză economică va începe când se va opri creditul de la BCE". Va fi ascultat profesorul Kelly de această dată, având în vedere că avertismentele sale din urmă cu câţiva ani, înainte de explozia bulei imobiliare din Irlanda, au fost ignorate?
Declaraţiile profesorului irlandez vin pe fondul unei scăderi semnificative neaşteptate a Produsului Intern Brut în T4 2013, cu o rată trimestrială de 2,2%, care a determinat transformarea unei creşteri anuale de 2,9% în T3 2013 într-un declin de 1,2% în ultima parte a anului (vezi grafic) şi o contracţie de 0,3% pentru întreg anul. De 57 de luni, creditul privat înregistrează contracţii anuale, cele mai afectate fiind IMM-urile. Sub povara datoriilor imense acumulate în anii de boom, acestea mai supravieţuiesc doar ca urmare a "bunăvoinţei" băncilor, care nu mai au alternative la refinanţarea pe termen nedeterminat a creditelor, după cum se mai arată în articolul din Irish Times.
     Oare cum se va descurca sectorul privat când dobânzile vor începe să urce către nivelul considerat normal pe pieţe, de circa 5%? Cum vor putea fi rambursate datorii care au ajuns la 316,7% din PIB în T3 2013, conform datelor de la Banca Irlandei?
     Şi atunci, care este explicaţia "miracolului" irlandez? În opinia profesorului Kelly, răspunsul este dat de două silabe magice: "Draghi".
     Omul providenţial de la conducerea BCE a făcut posibilă scăderea costurilor de finanţare ale Irlandei, deoarece "piaţa ştie că Draghi ne garantează datoriile", mai precizează profesorul irlandez.
     Minunile banilor ieftini de la BCE au reuşit să insufle aparenţa vieţii chiar şi pe piaţa imobiliară rezidenţială. Conform datelor oficiale, preţurile au crescut cu 8,4% în ianuarie 2014 faţă de minimul înregistrat în martie 2013. Cu toate acestea, ele rămân cu aproape 50% mai mici decât maximul din septembrie 2007.
     În condiţiile în care creditul bancar îşi continuă tendinţa de scădere, de unde vin finanţările care creează această aparenţă a redresării? Din umbră. Mai precis din aşa-numitul "sistem bancar din umbră", constituit din instituţii financiare nebancare, cum sunt fondurile de hedging sau fondurile de piaţă monetară. Acestea sunt antrenate în procesul creditării şi prezintă, de cele mai multe ori, legături puternice cu fondurile de investiţii şi societăţile de asigurări.
     Un articol recent din cotidianul online Deutsche Wirtschafts Nachrichten arată că sistemul financiar din Irlanda a ajuns să fie dominat de "băncile din umbră", pe fondul dispariţiei efective a sectorului bancar privat clasic, iar Irlanda a devenit o "colonie a marilor bănci internaţionale".
     Conform unei ştiri din Frankfurter Allgemeine Zeitung, economiştii băncii centrale a Irlandei au estimat că 70% dintre tranzacţiile de pe piaţa financiară se desfăşoară în afara sectorului bancar clasic, iar instituţiile financiare prin care trec banii sunt, de cele mai multe ori, doar o căsuţă poştală găzduită de International Financial Services Centre din Dublin.
     Aceste firme, care nu au angajaţi şi nu plătesc taxe, prosperă prin tranzacţionarea creditelor, o afacere deosebit de profitabilă în condiţiile politicilor monetare actuale ale Băncii Centrale Europene.
     Irlandezilor le-a mai rămas, se pare, doar povara unei extraordinare datorii publice, generată de împrumuturile guvernamentale pentru salvarea băncilor.
Un studiu realizat de Merrill Lynch în 2008, la cererea guvernului de la Dublin, arăta că salvarea băncilor va costa cel mult 16,4 miliarde de euro, după cum scrie Bloomberg. Până în urmă cu câteva zile studiul a fost secret, publicarea sa fiind rezultatul unei cereri adresate de un parlamentar din opoziţie.
Având în vedere că valoarea totală a notei de plată pentru susţinerea sistemului bancar s-a ridicat la circa 64 de miliarde de euro, nu este de mirare că autorităţile au dorit menţinerea secretului, mai ales că au şi plătit peste 7 milioane de euro pentru "serviciile" ML.
Estimarea "greşită" a analiştilor de la Merrill Lynch a contribuit semnificativ la decizia de garantarea integrală a datoriilor băncilor de către guvern, garantare care a condus, ulterior, la solicitarea împrumuturilor de la FMI şi UE. Efectele asupra datoriei publice au fost dramatice. Aceasta a crescut până la 117,4% din PIB în 2012, conform ultimelor date oficiale, de la 24,9% în 2007. Cu toate declaraţiile oficiale optimiste, foarte mulţi cetăţeni ai Irlandei au considerat că trebuie să-şi reconstruiască viaţa pe alte meleaguri. Emigraţia din ultimii ani a fost aşa de ridicată, încât singurul termen de comparaţie este emigrarea în masă de la mijlocul secolului al XIX-lea, determinată de "Marea Foamete".
Cei care au rămas mai speră, poate, la revenirea zilelor de glorie ale "tigrului celtic", dar povara datoriilor nu face decât să consume baza industrială a ţării şi, odată cu ea, perspectiva unei redresări reale. Sursa, bursa, Calin Rechea.

Comisia pentru control bugetar (CONT) şi Comisia pentru libertăţi civile (JURI) din Parlamentul European au decis, ieri, instituirea unor pedepse maxime cu închisoarea de cel puţin 10 ani pentru persoanele care comit fraude cu fonduri europene, potrivit unui comunicat al PE.

Sursa: Reuters

Membrii celor două comisii au modificat prevederile unui proiect de Directivă a CE, stabilind clar infracţiunile împotriva bugetului UE: fraudă, corupţie activă şi pasivă, spălare de bani, delapidare şi nereguli la contractele de achiziţii publice. Pedeapsa maximă pentru aceste infracţiuni va fi de cel puţin 5 sau 10 ani de închisoare, în funcţie de modul de comitere a infracţiunii, individual sau în grup organizat. Valoarea minimă a prejudiciului de la care se va aplica pedeapsa cu închisoarea este definită în termeni financiari: 100.000 de euro, pentru persoanele juridice. Pentru infracţiunile comise de persoane fizice, europarlamentarii au coborât pragul minim al prejudiciului la 5.000 de euro, faţă de 10.000 de euro propunerea Comisiei.

Eurodeputaţii din CONT şi JURI au fost de acord cu propunerea Comisiei de a introduce ca infracţiune în Directivă frauda de la TVA. Totodată, ei au extins definiţia "interesele financiare ale UE" incluzând acţiunile şi obligaţiunile, precum şi activităţile de creditare şi împrumut. Proiectul de Directivă va fi votat, în primă lectură, în Parlamentul European, în luna aprilie.
 

Ultranaționalistul Vladimir Jirinovski a declarat că singura soluţie pentru calmarea situaţiei din Ucraina este ca această ţară să cedeze teritoriile străine, pe care le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România. El a făcut această declaraţie în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune al Federației Ruse."Aceste două părți ale Ucrainei, de Est și de Vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaționalism să ajute în acestă situație. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiți să-l luăm de la Polonia pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din același motiv. Iar Bucovina și Basarabia am luat-o în 1939. Dacă nu era Hitler, nu atingeam aceste pământuri", a declarat Jirinovski, citat de către portalul Moldova.org.

El a propus ca teritoriile străine ale Ucrainei să fie întoarse, iar, astfel, centrul ţării ar fi mai "cuminte".

"Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparține, Ungaria să ia Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară. În Basarabia și Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează de mult să le ia înapoi. Sunt trei țări membre NATO. Transnistria – să revină la noi, e pământ rusesc. Doar atunci Ucraina se va liniști", a mai spus Jirinovski.

Mai multe bănci străine se pregătesc să părăsească piața din România, pentru că este mai profitabil să se îndrepte în altă parte, a declarat Ianfred Silberstein, preşedintele Asociaţiei Consilierilor Juridici Financiar-Bancari (ACJFB).

„Multe bănci au arătat că vor să-şi vândă afacerile din România şi să se îndrepte în alte părţi. Sunt ştiute, deja, declaraţiile oficiale de la Millennium şi Volksbank, care au spus acest lucru. Activitatea de retail a fost exclusă din activitatea Citibank şi Royal Bank of Scotland. Există o premisă ca şi alte bănci să facă acest lucru. Aici nu este vorba numai de risc, este vorba de profitabilitate, în primul rând, şi ţinând seama de situaţia existentă, acestea consideră că este mai profitabil ca, în contextul actual, să se îndrepte în altă parte", a spus Silberstein.
Silberstein a mai spus că băncile care se vor conforma cererii Băncii Naționale de a reduce comisioanele aplicate depozitelor, astfel încât clienții să nu retragă mai puțin decât au depus, vor avea câștig de cauză și vor fi căutate, în defavoarea celorlalte.

„Fiecare bancă trebuie să ţină seama de acest lucru, în momentul adoptării unei politici proprii şi atunci fiecare bancă va discuta. Efectele le vom vedea de la bancă la bancă. Acum rămâne ca şi clientela să vadă dacă unele bănci s-au adaptat la acest lucru şi nu mai diminuează depozitul în momentul restituirii. Acestea vor fi căutate. Celelalte, care vor diminua depozitul, implicit, vor avea o restrângere a numărului de clienţi. Acţionariatul străin nu are nicio relevanţă din acest punct de vedere. În general, majoritatea băncilor au management românesc. Deci managementul ia decizia, pentru că nu este o problemă pe care o decide acţionariatul", a explicat Silberstein.

Si astia vor afara din UE si nu exista alta cale ...

89% din cei aproximativ 3,8 milioane de locuitori ai regiunii Veneto cu drept de vot s-au pronunţat începând de luni pe internet asupra unei posibile independenţe a Veneţiei, într-o consultare fără valoare juridică.

Potrivit cifrelor publicate vineri seară la Treviso /nord-estul Italiei/, 2.360.235 de persoane au participat la vot, sau 73% din electoratul regional. Deşi a mobilizat virtual alegătorii, referendumul nu a atras mulţimile şi doar câteva sute de persoane s-au adunat la Treviso pentru a asculta proclamaţia oficială. Mulţi fluturau steagul Serenissimei, un alt nume dat Republicii Veneţia.

Pentru 'da' au votat 2.102.969 de persoane şi 'nu' 257.276 de locuitori /11%/, au precizat organizatorii consultării, care au propus separarea regiunii Veneto de restul peninsulei italiene.

Lansat de un comitet numit Plebiscito.eu, acest rezultat nu va avea nicio consecinţă juridică sau politică, dar va sprijini un apel la referendum pentru independenţa Veneţiei.

În spiritul promotorilor acestui scrutin, noua ţară se va inspira din Republica Veneţia, născută în Evul Mediu şi mare putere economică şi politică până la căderea ei în faţa lui Napoleon Bonaparte în 1797.

Întrebat miercuri de presa străină la Roma, guvernatorul Veneţiei, Luca Zaia, a considerat că Roma, capitala Italiei, "se crede mereu în fruntea unui imperiu şi pe noi ne consideră la periferia acestui imperiu".AGERPRES

În timp ce UE anunţa sancţiuni pentru oficiali ruşi şi proruşi, vicepremierul belgian Didier Reynders a insistat vineri asupra necesității unui parteneriat între UE și Rusia, într-un discurs ținut în cadrul Forumului de la Bruxelles, conform Xinhua.
"Știm că Rusia este și trebuie să rămână un partener a cărui valoare adăugată pe scena diplomatică s-a dovedit, de mai multe ori, foarte utilă. Împreună cu Rusia, am fost capabili să abordăm atât de multe dificultăți ale acestei lumi în tranziție. Împreună cu Rusia, am avut de câștigat pacea care a urmat încheierii Războiului Rece", a declarat Reynders, care deține și funcția de ministru de externe.
Reynders a mai precizat că în lumea de azi mesajul UE și SUA nu este bine înțeles de către Rusia.