marți, 10 septembrie 2013

 
Parisul şi Washingtonul "nu au nevoie" de angajarea militară a tuturor ţărilor europene pentru a interveni în Siria, a declarat duminică ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius, care şi-a exprimat satisfacţia pentru "sprijinul politic" al Celor 28, relatează AFP, citată de Agerpres.
"Nu avem nevoie din punct de vedere material, militar, ca toate aceste ţări să se angajeze. Majoritatea nu au mijloacele necesare pentru acest lucru. Este vorba de un sprijin politic", a declarat Laurent Fabius pentru canalul de televiziune France 3.
Miniştrii de externe din ţările UE, reuniţi la Vilnius, au pledat sâmbătă pentru un "răspuns clar şi puternic" la atacul cu arme chimice de la 21 august din Siria.
"Cei 28 nu au spus '+vrem o intervenţie militară cu voi+, ci au spus +în fond împărtăşim analiza voastră+, după ce (secretarul de stat american) John Kerry şi eu însumi am explicat faptele", a adăugat şeful diplomaţiei franceze.
John Kerry, aflat la Paris, a subliniat sâmbătă, într-o conferinţă de presă cu omologul său francez, că "un anumit număr de ţări sunt pregătite pentru o acţiune militară în Siria".
În Siria "a fost un atac chimic", iar "regimul este răspunzător", a subliniat Laurent Fabius. Franţa este vizată pentru că "sunt mulţi francezi în această regiune şi pentru că, dacă lăsăm să se dezvolte terorismul şi utilizarea armelor chimice, suntem cu toţii ameninţaţi", a adăugat ministrul. Iar "dacă se doreşte o soluţie politică, este nevoie de o sancţiune, o descurajare la adresa (preşedintelui sirian) Bashar al-Assad", a mai spus ministrul francez de externe.

luni, 9 septembrie 2013

Iranul a ordonat militanţilor din Irak să se pregătească să atace ambasada şi alte interese americane de la Bagdad, dacă SUA vor decide să intervină militar în Siria, informează astăzi cotidianul The Wall Street Journal (WSJ), care citează mesaje interceptate de serviciile secrete americane.
Mesajul Teheranului a fost transmis de Qasem Soleimani, comandantul unităţii de elită Al-Qods, divizie a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, şi era destinat diverselor miliţii şiite din Irak, potrivit funcţionarilor americani, transmite EFE, conform Agerpres. Potrivit The Wall Street Journal, Soleimani recomanda în mesajul transmis grupărilor şiite din Irak să fie în stare de alertă pentru a răspunde unui eventual atac al SUA împotriva Siriei.
  


Il vertice del G20, conclusosi oggi a San Pietroburgo, ha confermato tutte le divisioni della comunità internazionale sulla crisi siriana e, soprattutto, sull’intervento armato annunciato da Barack Obama. Divisione netta ma che secondo una nota degli Usa vedrebbe 11 paesi (Australia, Canada, Francia, Italia, Giappone, Repubblica di Corea, Arabia Saudita, Spagna, Turchia, Regno Unito e Stati Uniti d’America) a favore di una riposta forte dopo la condanna per l’uso delle armi. Ma le divisioni restano confermate anche dal faccia a faccia tra il presidente americano e il padrone di casa russo, Vladimir Putin, che alla fine una riunione bilaterale a margine dei lavori l’hanno avuta. Riunione breve, peraltro, non certo paragonabile a un summit vero e proprio come quello originariamente in agenda e poi cancellato per gli strascichi dell’Nsagate, e contraddistinta da perduranti «divergenze» sulla Siria: è stato lo stesso Putin a ribadirlo, pur definendo il colloquio con Obama, meno di mezz’ora, «amichevole e costruttivo». Putin ha poi avvertito che, qualora passassero davvero all’offensiva, gli Stati Uniti e i loro alleati «si porrebbero al di fuori del diritto», in quanto non si tratterebbe di auto-difesa e d’altra parte occorrerebbe la «preventiva approvazione del Consiglio di Sicurezza delle Nazioni Unite». La Russia, ha avvertito, se le cose andassero diversamente aiuterebbe Damasco, sebbene solo sul piano «umanitario». La contrapposizione tra i due schieramenti si è consumata anche sul piano strettamente numerico. Il confronto è stato aperto dal premier turco Recep Tayyip Erdogan, secondo cui tra i partecipanti al G20 i più sarebbero favorevoli all’intervento. Putin nella conferenza stampa conclusiva ha ribattuto con cifre opposte: solo Stati Uniti, Arabia Saudita, Turchia e Francia appoggerebbero un attacco anti-siriano, insieme ai governi di Gran Bretagna, il cui Parlamento ha però bocciato l’iniziativa, e Canada, che comunque ha da tempo fatto sapere che non vi parteciperebbe direttamente. Contrari, tra gli altri, Russia, Cina, Argentina, Brasile, India, Indonesia, Sudafrica e l’Italia, unica citata tra i Paesi occidentali, con in più il segretario generale dell’Onu, Ban Ki-moon. Immediata la contro-replica della Casa Bianca: undici Stati sui venti presenti a San Pietroburgo sarebbero pronti non solo a condannare l’attacco chimico del 21 agosto ma altresì a dare «una forte risposta internazionale» a Bashar al-Assad. La parola passa adesso al Congresso americano, che voterà sull’eventuale operazione anti-siriana la settimana prossima: ad affermarlo non è stato Obama bensì il francese Francois Hollande. L’americano ha anzi preferito sorvolare su come si comporterebbe qualora il Parlamento lo sconfessasse.  A San Pietroburgo a margine del summit del G20 è arrivato l’ennesimo monito del segretario generale dell’Onu, Ban Ki-moon, secondo il quale un’azione militare «avventata» in Siria potrebbe causare «serie e tragiche conseguenze» e portare a «a ulteriori violenze settarie», ha ammonito . Ban, che ha definito la crisi umanitaria in Siria «senza precedenti» nella storia recente - ha lanciato un appello alle grandi potenze perché mettano da parte le divergenze sul conflitto e prendano decisioni concertate per aiuti umanitari alla popolazione. Circa un terzo della popolazione che viveva in Siria prima del conflitto - rivelano dati Onu - è emigrata o è stata costretta a lasciare le proprie case nei due anni mezzo di rivolta contro il presidente Bashar al-Assad.  Ban Ki Moon ha incontrato oggi a margine del G20 di San Pietroburgo la cancelliera tedesca Angela Merkel, il presidente francese Francois Hollande con il suo ministro degli esteri Laurent Fabius e il premier turco Recep Tayyip Erdogan per discutere della crisi siriana. Il segretario generale Onu ha anche sottolineato l’urgenza di «evitare un’ulteriore militarizzazione del conflitto e di rinnovare, invece, la ricerca di una soluzione politica». «Il mondo deve fare qualsiasi cosa in suo potere per fermare la sofferenza del popolo siriano», ha aggiunto. 

duminică, 8 septembrie 2013

La Bucureşti, marşul principal va începe la ora 19.00, după cum arată programul postat pe Facebook.

Proteste în toată ţara, duminică, faţă de proiectul Roşia Montană. Pe lângă Bucureşti, unde protestatarii se întâlnesc la Piaţa Universităţii, oamenii au mai ieşit în stradă la Cluj, Timişoara, Iaşi, Ploieşti, Bistriţa, Craiova, Turda, Suceava, Sfântu Gheorghe, Oradea. De asemenea, au anunţat că se mobilizează şi românii care trăiesc în mari capitale din Europa şi din lume.
La Bucureşti, marşul principal  va începe la ora 19.00, după cum arată programul postat pe Facebook.
Totodată, pe aceeaşi pagină de Facebook sunt enunţate şi obiectivele protestatarilor:
– să îi determine  pe parlamentari să îi vadă şi să voteze cu împotriva legii  privind exploatarea de la Roşia Montana.
– anularea contractului dintre Guvern şi RMGC;
– interzicerea mineritului pe baza de cianuri în Roşia Montană.
– includerea Roşiei Montane în patrimoniul Unesco.
Duminică este a opta zi de protest faţă de proiectul Roşia Montană în Capitală. Sâmbătă seară, protestatarii au ocupat Calea Dorobanţilor şi dreptul Televiziunii Române, fiind nemulţumiţi că televiziunea publică nu prezintă protestele lor.
Săptămâna trecută protestatarii au blocat zilnic în Capitală Bd. Nicolae Bălcescu, Bd. Regina Elisabeta, str. Academiei sau Calea Victoriei.
Protestele au început duminică, 1 septembrie, la fântâna de la Universitate, încheindu-se după zece ore, luni dimineaţă, în jurul orei 2.30. Câteva sute de manifestanţi au mers în marş spre Guvern, cerând stoparea proiectului minier de la Roşia Montană.
Protestatarii sunt nemulţumiţi de faptul că Guvernul a aprobat proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, proiect care a primit aviz negativ de la Ministerul Justiţiei şi care a fost totuşi trimis în Parlament.
Priazovie a părăsit, duminică seară, Sevastopol, port ucrainean unde este staționată Flota Rusiei din Marea Neagră, „pentru o misiune în estul Mării Mediterane„, conform unei surse militare citată de agenţia rusă Interfax, potrivit Agerpres. Rusia îşi menţine o prezenţă constantă de mai multe nave de război în estul Mediteranei, unde efectuează exerciţii de rotaţie de la începutul crizei siriene în urmă cu doi ani şi jumătate.  Ca urmare a unui atac cu arme chimice la periferia Damascului la 21 august în apropiere de Damasc, atribuit de americani regimului preşedintelui Bashar al-Assad, preşedintele SUA, Barack Obama, a făcut apel la Congresul american să voteze în favoarea unor atacuri aeriene în Siria.  Moscova se opune, însă, ferm acestui scenariu.  Principală susţinătoare a regimului de la Damasc, căruia îi livrează şi arme, Rusia foloseşte încă din perioada sovietică o bază militară în portul Tartus, la 220 de kilometri nord-vest de Damasc.

sâmbătă, 7 septembrie 2013