Banca Naţională a României se aşteaptă la o inflaţie de 5-6% în prima parte a acestui an, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„Prognoza noastră este că în următoarele luni inflaţia se va situa undeva între 5% şi 6%, depinde şi de cum evoluează preţurile volatile şi aici mă refer la agricultură”, a spus Isărescu. Guvernatorul băncii centrale a precizat, în acest context, că nu crede că impactul majorării tarifelor la gaze naturale şi electricitate asupra preţurilor alimentare va fi unul major. "În ceea priveşte preţurile agroalimentare într-o Românie cu agricultură dependentă de natură vremea este factorul cel mai important”, a precizat Mugur Isărescu. Pe de altă parte, acesta a arătat că inflaţia a crescut în luna decembrie 2012, rata anuală de 4,95% plasându-se în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi peste nivelul de 3,14% înregistrat în decembrie 2011.

"Rata anuală a inflaţiei pentru finele anului 2012 a fost marginal sub cea mai recentă prognoză a BNR de 5,1%. Rata medie anuală a inflaţiei a continuat să scadă atingând pe ansamblul anului nivelul de 3,33%, minimul ultimilor 23 de ani", a spus Isărescu. Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, marţi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Consiliul de Administraţie a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 7 februarie 2013.

Summit UE - Vorbe Goale ale unei clici de tilhari delapidatori

Summit UE - Vorbe Goale ale unei clici de tilhari delapidatori - Chiar dacă înainte de începutul summit-ului oficialii europeni erau optimişti în ceea ce priveşte găsirea unui compromis privind cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020, discuţiile se anunţă a fi unele tensionate şi nu este exclus ca acestea să se încheie cu un nou eşec. De altfel, reuniunea Consiliului s-a amânat cu două ore faţă de programul stabilit iniţial tocmai datorită tensiunilor. Cehia şi Italia au ameninţat cu folosirea dreptului de veto dacă nu vor fi aplicate tăieri mai mari. Cererea a fost formulată răspicat de Mario Monti, premierul Italiei, aflat în campanie electorală. În plus, în actuala formă, 40% din bugetul pentru perioada 2014-2020 merge pe agricultură şi subvenţii pentru fermieri. Acest lucru le nemulţumeşte pe ţările nordice care ar dori fonduri mai substanţiale pentru cercetare şi mari proiecte de infrastructură. România ar putea obţine în jur de 40 miliarde de euro Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Bruxelles în jurul orei 14. 30. România va obține cel mai probabil 40 sau 41 de miliarde de euro la actuala alocare bugetară pe perioada 2014-2020 cu 7,8 miliarde mai mult decât în alocarea bugetară din perioada 2007-2013. Cea mai mare creștere se va înregistra la plăți directe, de la 6, 5 miliarde de euro la 11 miliarde de euro. La summit-ul din noiembrie, delegaţia României a reuşit majorarea plăţilor directe către agricultori cu 50%(de la 119 euro la hectar, în prezent, la 196 de euro, în 2020). De asemenea, vor creşte şi fondurile pentru coeziune, România urmând să primească, cel mai probabil 21 de miliarde de euro, în comparaţie cu 19 miliarde- alocate pentru exerciţiul bugetar 2007-2013. Acest capitol este însă afectat de slaba absorbţie a fondurilor europene, România înregistrând în acest moment o absorbţie de aproximativ 12%, cea mai slabă din Uniunea Europeană. La reuniunea Consiliului European din noiembrie 2012, statele au convenit să aplice o tăiere de 100 de miliarde de euro în comparaţie cu varianta propusă de Comisia Europeană. Tot atunci s-a stabilit de unde vor fi tăiate 70 de miliarde de euro, urmând ca la reuniunea şefilor de state şi guvern din aceste zile să se decidă de unde vor fi reduse alte aproximativ 30 de miliarde. De remarcat faptul că, urmare a unor reuniuni la nivel înalt între preşedinţia Consiliului European şi marile state contributoare, şi anume, Germania, Franţa şi Marea Britanie reducerile nu vor afecta capitolele de care România este interesată în mod direct, adică cele de coeziune şi cele pentru agricultură.

Eurodeputatii PNL Ramona Manescu si Cristian Busoi, precum si Corina Cretu de la PSD, au cerut luni seara, in sesiunea plenara a Parlamentului European de la Strasbourg, incetarea monitorizarii Romaniei prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, cei trei criticand ultimul raport publicat saptamana trecuta de Comisia Europeana, informeaza Mediafax.
"Avand in vedere reglementarea ambigua a MCV, influenta politica, dar si faptul ca durata stabilita initial de trei ani de la momentul aderarii a expirat, solicit Comisiei Europene sa incheie procedura monitorizarii Romaniei prin MCV", a declarat Ramona Manescu in Parlamentul european, in sectiunea alocata discursurilor de un minut de la finalul sesiunii plenare de luni seara.
Liberalul Cristian Busoi a cerut Comisiei sa corecteze "aspectele neconforme cu realitatea" din ultimul raport si "sa ofere un calendar clar de inchidere a MCV pentru Romania".
La randul sau, Corina Cretu a punctat ca MCV "este profund nedrept la adresa Romaniei si Bulgariei, iar acest dezavantaj trebuie sa inceteze, fie prin instituirea unui instrument valabil pentru toate tarile membre, fie prin desfiintarea MCV".
Europarlamentarii USL au afirmat ca MCV a devenit tot mai politizat, indepartandu-se de la abordarea tehnica initiala si au acuzat faptul ca in ultimul raport se face "o recomandare pentru adoptarea de masuri de cenzurare a presei si de limitare a libertatii de expresie a acesteia pe subiecte legate de justitie", recomandare care "umbreste credibilitatea raportului si pune la indoiala principiile ce stau la baza evaluarii Comisiei Europene", a subliniat Corina Cretu.
Eurodeputatul PSD a argumentand si ca "dintr-un mecanism de cooperare juridica, se tinde spre un instrument de control politic si se incearca o conexare a MCV cu alte dosare cum sunt Schengen si fondurile europene".
"Cei care au scris raportul trebuie sa stie ca CSM este o institutie independenta de actiunea politica sau guvernamentala, ca ANI nu da sentinte irevocabile, ci doar decizii administrative care pot fi confirmate sau infirmate de justitie, ca imunitatea parlamentarilor in Romania este mult mai putin protectiva decat in multe alte tari ale UE. Nu exista trei ministri acuzati de coruptie, nici macar doi cum a revenit Comisia Europeana, niciunul nu e acuzat de coruptie. Sunt alte acuzatii care trebuie confirmate de justitie", a declarat Cristian Busoi (sursa hotnews.ro)

 Departamentul de Justiţie din SUA a acţionat în instanţă agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P), pretinzând că aceasta a avut un comportament ilegal în timpul crizei financiare. Acţiunea în instanţă priveşte calificativele acordate de S&P obligaţiunilor garantate ipotecar înaintea crizei financiare.
Potrivit documentelor depuse în instanţă, procurorii americani vor să obţină plata unor penalităţi financiare de către grupul "McGraw Hill" Cos. şi divizia S&P. Procesul se referă la mai multe zeci de instrumente financiare evaluate cu rating "A" începând din prima jumătate a anului 2007, iar Departamentul Justiţiei vrea un acord amiabil de peste un miliard de dolari şi recunoaşterea încălcării regulilor, conform unor surse apropiate situaţiei, citate de presa străină.
S&P consideră, însă, că un proces din partea Departamentului de Justiţie al SUA "ar fi complet nefondat şi ar ignora faptul că S&P a evaluat aceleaşi date despre ipotecile subprime precum restul pieţei, inclusiv oficiali ai statului american, care în 2007 au afirmat că problemele pieţei suprime par să fie sub control". În plus, S&P arată că instrumentele financiare vizate de Departamentul de Justiţie au primit acelaşi rating şi din partea altor agenţii. sursa...bursa.ro

Prima şedinţă din februarie de pe piaţa derivatelor de la Sibiu a dus creşteri pe linie ale cotaţiilor futures, fiind urmate tendinţele de pe bursele externe. Cu toate acestea, numărul contractelor nu a mai trecut pragul de 1000, rămânând la 868. Valoarea tranzacţiilor a fost de 10,7 milioane lei. Astfel, pentru săptămâna trecută, volumul a ajuns la 5150 de contracte. Debutul de lună a fost favorabil cumpărătorilor. În pofida creşterilor, aceştia au fost însă destul de ponderaţi, după cum a indicat nivelul de lichiditate.
Cel mai tranzacţionat produs a fost derivatul pe indicele Dow Jones pentru care s-au înregistrat 329 de contracte pe scadenţa martie, cotaţia avansând puternic, cu 1188 puncte, la 13.933 de puncte. Creşterea a fost susţinută de "raliul" de la NYSE, care a trimis indicele Dow Jones peste pragul de 14.000 puncte pentru prima dată în cinci ani, după ce datele din piaţa muncii şi cele despre producţie au impulsionat încrederea în cea mai mare economie a lumii.
Pe piaţa valutară de la Sibex s-a remarcat perechea euro/dolar cu 264 de contracte pe scadenţa martie. Moneda unică s-a apreciat cu 0,49%, urcând la 1,3657 USD. Pe plan extern, euro a crescut faţă de dolar la cel mai înalt nivel din ultimele 14 luni pe fondul semnalelor că economia UE s-ar putea îmbunătăţi.
Un nivel bun de interes s-a observat din nou pentru derivatul care urmăreşte preţul petrolului. Au fost încheiate 149 de contracte DEOIL_LSC pe scadenţa februarie iar cotaţia barilului a urcat cu 0,25% la 97,7 dolari. Pe plan extern, petrolul şi-a continuat seria câştigătoare după rapoartele economice favorabile. Un alt produs tranzacţionat pe segmentul mărfuri a fost aurul, cu 48 de contracte SIBGOLD pe scadenţa februarie şi 53 de contracte SIBGOLD_RON pe aceeaşi scadenţă. În raport cu aceasta, cotaţiile celor două simboluri au crescut cu câte 5,9 şi 8,3 dolari, la 1665,6 respectiv 1666,5 USD pe uncie. sursa bursa.ro

După luni de speculaţii în presa olandeză, grupul financiar SNS Reaal NV a fost naţionalizat. Grupul include banca SNS Bank, aflată pe locul patru în clasamentul instituţiilor financiare considerate de importanţă sistemică în Olanda.
Capitalul băncii s-a redus până aproape de zero sub povara pierderilor generate de portofoliul de credite şi investiţii imobiliare, iar negocierile cu inves­titori privaţi nu au condus la niciun rezultat.
În presa olandeză au apărut ştiri privind şi interesul primelor trei bănci din sistemul bancar olandez - ING Groep NV, ABN Amro şi Rabobank NV - pentru achiziţionarea unor părţi din SNS. Autorităţile europene au interzis însă ING şi ABN să participe în salvarea SNS, deoarece au beneficiat de susţinerea guvernamentală, după cum scrie Associated Press....  Toate marile bănci din Olanda trebuie să facă faţă reducerii substanţiale a calităţii portofoliului de credite în condiţiile unei dependenţe foarte ridicate faţă de finanţările de pe pieţele internaţionale. În T3 2012, raportul dintre credite şi depozite era de 122% pentru ING, 126% pentru ABN Amro şi 143% pentru Rabobank.
În 2014, aceste bănci trebuie să contribuie cu un miliard de euro la susţinerea SNS Bank pentru a limita costurile suportate de contribuabilii olandezi, conform unei decizii guvernamentale. Primele estimări de la ING şi ABN Amro arată că cele două bănci vor contribui cu până la 350 de milioane de euro, respectiv 250 de milioane la constituirea acestui fond.
După naţionalizarea SNS Reaal NV, sistemul bancar din Olanda este dominat de patru bănci, din care două aparţin statului, în condiţiile în care ABN Amro a fost naţionalizată în 2009.
Dacă aceasta este condiţia sistemului financiar într-una dintre puţinele ţări europene care mai beneficiază de un rating AAA, oare ce surprize ne mai pregăteşte flancul sudic al zonei euro?
Deocamdată, în Italia, scandalurile se extind, iar în Spania cresc provizioanele. Scandalul din jurul băncii Monte dei Paschi a determinat autorităţile italiene să trimită procurorii în vizită şi la alte bănci. Conform surselor judiciare citate de Reuters, sunt vizate şi Banca Nazionale del Lavoro, membră a grupului bancar BNP Paribas, UniCredit, Intesa SanPaolo şi Credem.
Santander, cea mai mare bancă din Spania, şi-a crescut provizioanele până la 18,8 miliarde de euro în 2012, cu 6,6 miliarde peste nivelul din anul precedent, în condiţiile în care autorităţile le-au cerut băncilor să recunoască mai rapid pierderile de pe urma creditelor ipotecare.
Astfel de ştiri au umbrit rambursarea anticipată a creditelor din programul LTRO al BCE, care trebuia să arate cât de rapid se îmbunătăţeşte situaţia sistemului financiar din Europa. sursa bursa.ro