sâmbătă, 27 octombrie 2012

BUCURESTI - În opinia fostului Premier al Romaniei -  Ungureanu, admiterea României în spaţiul Schengen devine "improbabilă". Declarația vine în contextul în care presa din România publica astăzi, pe surse, informația potrivit căreia examinarea cererilor de aderare ale României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost amânată pentru martie 2013. Motivul: incertitudinea cu privire la capacitatea autorităţilor acestor două ţări de a îşi respecta obligaţiile.
"Ne ajunge la ureche zvonul că pe seama dinamicii politicii haotice din ultimele cinci luni, încrederea pe care partenerii noştri din Uniunea Europeană o au în România scade constant. În cazul amânării pe motive politice a admiterii în spaţiul Schengen, chiar şi standardele noastre tehnice cerute în urmă cu câţiva ani şi îndeplinite devin revolute, devin deja istorie pentru că fiecare an adaugă o obligaţie tehnică pentru aparatura pe care o avem pe graniţe sau în interiorul României. Pentru aceasta facem responsabil un guvern care nu a guvernat, care şi-a văzut de jocuri politice mărunte necătând deloc la interesul naţional, şi este vorba de guvernul actual', a afirmat MRU....tERA AEDE , DAR BABA SE SCARPINA ....Laf loci bag sama!!! hahahaha 

vineri, 26 octombrie 2012

Romania s-a plasat pe locul 72, din 185 de tari, in clasamentul anual referitor la mediul de afaceri Doing Business 2013 al Bancii Mondiale (BM), dupa ce in editia precedenta a coborat sapte locuri. Studiul se refera la perioada iulie 2011 – iunie 2012.
Raportul evidentiaza o serie de lucruri pozitive, dar si unele negative despre cat e de usor sa faci afaceri in Romania si celelalte tari.
Astfel, pentru a determina cat de usor este sa faci afaceri in statele analizate, BM analizeaza zece indicatori generali. Romania are pozitii internationale mai slabe ca anul trecut la infiintarea unei afaceri, obtinerea permiselor de constructie, accesul la electricitate, inregistrarea proprietatii, accesul la credite, protectia investitorilor, impunerea clauzelor contractuale si reglementarea insolventelor, in timp ce clasarea in privinta platii taxelor s-a imbunatatit, iar cea referitoare la comertul international s-a mentinut.
Pozitiv
In intervalul analizat, accesul la credit in Romania a devenit mai usor ca urmare a extinderii gamei de active mobiliare care pot fi folosite drept garantii.
De asemenea, infiintarea unei afaceri a fost simplificata, prin reducerea timpului necesar pentru obtinerea cazierului fiscal de la agentia de administratie fiscala, se arata in raport.
Romania se plaseaza cel mai bine in randul celor 185 de tari la accesul la credite, locul 12, chiar daca a fost devansata la acest capitol de 4 state fata de raportul precedent.
Negativ
Romania este trasa in jos de accesul la electricitate, plata taxelor, obtinerea permiselor de constructie si rezolvarea insolventelor, categorii la care ocupa locuri in a doua jumatate a clasamentului.
De asemenea, dupa usurinta infiintarii unei firme, Romania se afla pe 68, fata de 63 in raportul anterior. Deschiderea unei afaceri in Romania necesita, la fel ca anul trecut, 6 proceduri, in timp ce numarul de zile necesar a scazut de la 14 la 10. De asemenea, costul inceperii unei afaceri a coborat de la 3% din venitul mediu anual pe cap de locuitor la 2,8%.

joi, 25 octombrie 2012

Creşterea economiei Germaniei va încetini puternic în ultimele trei luni ale acestui an, fiind posibilă chiar o scădere, ca urmare a impactului crizei datoriilor din zona euro, conform estimărilor Ministerului de Finanţe şi ale băncii centrale de la Berlin.
"Activităţile industriale din septembrie au fost solide, dar în ultimul trimestru Germania s-ar putea confrunta cu o încetinire a economiei", potrivit unui raport al Ministerului Finanţelor, care arată că slăbirea economică a unor ţări din zona euro pune presiune pe Germania. La rândul său, Bundesbank a arătat: "După o expansiune semnificativă a economiei în trimestrul al treilea, ar putea urma o stagnare sau un declin în ultimele trei luni".
În primul trimestru din 2012, economia Germaniei a avut o expansiune de 0,5%, respectiv de 0,3% în trimestrul al doilea.
Comisia Europeană va propune, anul viitor, înfiinţarea unei agenţii comune care să sprijine sau să închidă băncile cu probleme, a anunţat, ieri, Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă şi servicii.
Barnier a precizat: "Dacă avem o supraveghere unificată, atunci avem nevoie în final de o autoritate europeană cu atribuţii de soluţionare, care va trebui să aibă responsabilitate legală, întrucât soluţionarea este o problemă diferită de supraveghere".
 

miercuri, 24 octombrie 2012

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, nu a primit numărul necesar de voturi în plenul Parlamentului European pentru ocuparea postului de la Curtea Europeană de Conturi, candidatura sa fiind respinsă.
UPDATE: Leonard Orban şi-a retras candidatura pentru funcţia de membru al Curţii de Conturi Europene, după votul negativ primit în Parlamentul European, premierul Victor Ponta urmând să facă altă nominalizare din partea României."Luând în considerare rezultatul, am decis să-mi retrag nominalizarea ca membru al Curţii. Deşi votul Parlamentului European este consultativ, mi se pare normal, am scris în chestionarul adresat PE că mă voi retrage în cazul votului negativ şi am luat decizia să mă retrag", a declarat Orban, citat de Agerpres. Leonard Orban a primit 294 de voturi "împotrivă" şi 269 de voturi "pentru". Votul din plenul PE este decisiv în privinţa ocupării de către Orban a postului de la Curtea Europeană de Conturi din Luxemburg.
Respins și de comisii : Pe 26 septembrie, Leonard Orban a primit aviz negativ din partea Comisiei de control bugetar a Parlamentului European (CONT). Împotriva nominalizării s-au pronunţat 14 eurodeputaţi din CONT, iar pentru nominalizare 12 membri ai acestei comisii. ... Ines Ayala Sender, raportorul proiectului de raport pentru numirea lui Leonard Orban la Curtea Europeană de Conturi, propusese un aviz favorabil, votul având loc ulterior.
Votul Comisiei de Control Bugetar a fost consultativ, procedura de numire a lui Orban în postul de la Curtea Europeană de Conturi presupunând şi obţinerea unui vot favorabil de la plenul PE, precum şi un aviz al Consiliului European.

Bruxelles - UE summit, uniunea bancara...

Franţa şi Germania au priorităţi diferite privind reformarea Uniunii Europene. Preşedintele Hollande vrea mai întâi uniune bancară, în timp ce Merkel, uniune fiscală şi veto pe bugetele naţionale.
Liderii Uniunii Europene s-au întâlnt, joi şi vineri, la Bruxelles, pentru prima dată după multă vreme, nu pentru o reuniune de criză, ci pentru a creiona viitorul uniunii economice şi monetare.
Nu se aşteaptă decizii importante pentru că principalii lideri europeni, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez, François Hollande, au venit la summit cu păreri aproape diametral opuse privind demararea acestei construcţii. Merkel a insistat asupra unei Europe cu o integrare mai puternică a politicilor bugetare şi cooperării financiare, dar şi cu mai multe politici economice comune, în timp ce preşedintele Franţei doreşte mai întâi o uniune bancară.  Acest proces ar trebui însoţit, în opinia cancelarului german de un fond special, „limitat ca perioadă", şi alimentat de taxa propusă pentru tranzacţiile financiare. Comisia şi Parlamentul European ar trebui să monitorizeze fondurile.....
Preşedintele UE, Herman van Rompuy, a prezentat un raport în care sunt prezentate opţiuni pentru o integrare fiscală şi economică mai puternică a celor 27 de ţări membre. Raportul include şi o propunere pentru punerea în comun a datoriei europene, măsură susţinută de Franţa, Spania şi Italia, dar căreia Merkel i se opune.
Discuţii intense s-au dus şi pe propunerea de buget central al zonei euro. Londra vede în aceasta un argument pentru reducerea contribuţiei sale la bugetul plurianual al UE. În plus, cancelarul german Angela Merkel a apărat ideea de a acorda comisarului european pentru Afaceri Economice drept de veto asupra bugetelor naţionale ale statelor membre. Dezbateri intense s-au dus şi în privinţa sistemului unic de supraveghere a băncilor din zona euro, deoarece încă există numeroase dezacorduri, atât în privinţa calendarului, cât şi a formei acestuia. Germania doreşte o punere în aplicare treptată a acestui mecanism, în timp ce Parisul exercită presiuni pentru avansarea lui „cât mai repede posibil". Demersuri
s-au făcut şi în privinţa atragerii unor state din afara zonei euro în preconizata uniune bancară. În acest scop, pe lângă Banca Centrală Europeană ar urma să fie creat un organism special de supraveghere a sectorului financiar. În prezent, zece din cele 27 de state membre ale UE nu fac parte din zona euro, dar sunt unele care vor să se alăture, cum ar fi Polonia şi România, dar doresc şi să aibă un cuvânt de spus. Preşedintele Traian Băsescu, care este prezent la summit, declara la 14 septembrie, la Bruxelles, că România va fi parte a Uniunii Bancare.

marți, 23 octombrie 2012

Notificarea va veni sub forma unor scrisori adresate de comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, în care se va face referire la toate cele patru programe operaţionale- transporturi, competivitatea, regional şi mediu pentru care Comisia Europeană a întrerupt plăţile la 1 iulie, în vederea efectuării auditurilor.Scrisorile vor fi trimise Guvernului, prin intermediul Reprezentanţei României pe lângă UE de la Bruxelles, iar după confirmarea primirii acestora va urma şi anunţul public din partea Comisiei Europene.Potrivit surselor menţionate, două programe, Transporturi şi Competitivitate Economică, vor intra în procedura de presuspendare, ceea ce înseamnă că blocarea plăţilor va continua pentru încă două luni, putând fi reluate numai după ce partea română va remedia deficienţele constatate de Comisia Europeană, în urma auditurilor efectuate de Autoritatea Română de Audit şi misiunile de experţi de la Bruxelles.Totodată, procedura de presuspendare ar putea fi decisă şi pentru încă unul dintre celelalte două programe – regional sau mediu, numai pentru unul dintre cele două existând certitudinea că vor fi reluate plăţile.Programul pentru Transporturi beneficiază pentru exerciţiul financiar 2007-2013 de o alocare de 5,7 miliarde de euro fonduri europene, dintre care au fost rambursaţi efectiv de către Comisia Europeană numai 295 milioane euro (rată de absorbţie reală 6,46%). Programul pentru Competitivitate are alocate 2,55 miliarde de euro, fiind reuşită absorbţia reală a numai 173 milioane euro (6,77%).