luni, 15 octombrie 2012

Plăţile pentru proiectele derulate în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) s-au deblocat, conform unui comunicat transmis luni de Ministerul Economiei (MECMA).
Astfel, începând de luni, se reia decontarea sumelor către beneficiarii programului, valoarea totală a plăţilor din perioada următoare ridicându-se la 133 milioane de lei (peste 29 milioane de euro).
Pe parcursul celor 5 luni în care plăţile au fost suspendate, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice a semnat 1.725 de contracte de finanţare reprezentând 100% din proiectele Întreprinderilor Mari şi Cercetării, 77% din cele ale Energiei, 59% din cele ale IMM.
"Deşi la preluare am descoperit peste un miliard de lei plăţi nedecontate către Comisia Europeană şi aproximativ 3.700 de proiecte "uitate" de mai bine de doi ani, am reuşit să schimbăm complet situaţia. Obiectivul general al POS CCE îl constituie creşterea productivităţii întreprinderilor locale, acestea fiind, practic, motorul economiei româneşti", a declarat Nicolae Rotileanu, secretar de stat responsabil cu gestionarea fondurilor europene în cadrul Ministerului Economiei.
Din demersurile de debirocratizare şi simplificare a procedurilor face parte şi eliminarea obligativităţii scrisorii de confort pentru semnarea contractului între autoritate şi beneficiari, precum şi procesarea cererilor de rambursare prin proceduri simplificate, potrivit MECMA.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene. Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice. POS CCE acoperă domenii precum Sistemul productiv şi retehnologizarea IMM-urilor şi întreprinderilor mari, Cercetare/Dezvoltare, IT şi Comunicaţii, Energie.
 Noua metodologie de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice propusă de ANRE presupune, de asemenea, analiza necesarului investiţional pentru lucrările necesare reţelei de transport..... Domnul Havrileţ a adăugat: "Operatorul va avea sarcina de a interconecta cu reţelele vecine, ceea ce înseamnă că va trebui să realizeze întăriri ale sistemului. Astfel, va trebui să analizăm necesarul de investiţii. Totodată, dacă există probleme de siguranţă, trebuie să luăm în considerare propunerile de cheltuieli ale operatorului sistemului, cheltuieli ce se vor reflecta în preţul final".
Majorarea tarifelor de transport se operează în paralel cu liberalizarea pieţei energiei electrice.
"Liberalizarea pieţei energiei electrice înseamnă dereglementarea ei, adică plata unui preţ real pentru energia electrică", a spus Niculae Havrileţ.
Conform Legii energiei electrice şi a gazelor naturale aprobată pe 10 iulie 2012, calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pe piaţa energiei electrice pentru clienţii finali va începe de la 1 septembrie 2012 pentru clienţii non-casnici şi de la 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici.
Termenele finale pentru furnizarea de energie electrică în regim reglementat se realizează până la 31 decembrie 2013 pentru clienţii non-casnici, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru clienţii casnici.

duminică, 14 octombrie 2012

....neincrederea si incertitudinile politice ...

Zona euro - principalul factor de risc. Conform celui mai recent raport cu privire la pietele financiare intocmit de Fondul Monetar, tarile din zona euro constituie in continuare principalul risc pentru stabilitatea pietelor globale in special pentru ca au crescut diferentele economice si financiare dintre centrul lor si periferie. Amplificarea acestui clivaj din interiorul zonei euro are consecinte dramatice, a subliniat Jose Vinals, seful departamentului pentru pietele de capital al FMI. Potrivit lui "neincrederea si incertitudinile politice au generat o masiva retragere de capital din tarile situate la periferia zonei euro". E vorba de un proces in sine neobisnuit pentru un spatiu monetar unitar. In plus, acest fenomen a determinat "cresterea masiva a costurilor procurarii de credite proaspete deopotriva pentru tarile in cauza, pentru bancile lor, pentru persoanele particulare si intreprinderi". Iar aceasta scumpire a creditelor a provocat aparitia unei "periculoase spirale economice descrescatoare", scrie Deutsche Welle.

sâmbătă, 13 octombrie 2012

 Banca Comercială Romană (BCR) va opri temporar sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri in această noapte, intre ore 01:00 a.m si 05:00 a.m., anunţă banca printr-un comunicat de presă.
Fluctuaţiile disponibilităţii din reţeaua de ATM, MFM, POS şi carduri BCR vor fi generate de derularea unor procese specifice ce privesc îmbunătăţiri aduse sistemului informatic BCR.
Banca Naţională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic un set de monetărie cu anul de emisiune 2012, cu medalie din argint, dedicat aniversării a 100 de ani de la începerea construirii clădirii Muzeului Etnografic Românesc, astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MŢR), anunţă BNR printr-un comunicat remis redacţiei.
Setul de monetărie va conţine monedele româneşti aflate în circulaţie: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani şi comemorative de 50 bani, Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân şi Neagoe Basarab, precum şi o medalie din argint.Tirajul aprobat al emisiunii este de 1.000 de exemplare....Prin dezvoltarea unui mediul favorabil pentru holdinguri, ţara noastră ar putea atrage investiţii străine, păstra capitalul pe plan local şi ar putea beneficia de efecte secundare de antrenare pe verticală în sectoare precum serviciile profesionale şi bancare, imobiliare şi HORECA, este de părere Gabriel Biriş, vice-preşedintele Forţei Civice, care propune optimizarea actualului cadru legislativ pentru atragerea acestor formate de business în ţara noastră.
Cum avem deja o cotă de impozit pe profit rezonabilă şi am semnat un număr semnificativ de convenţii privind evitarea dublei impuneri, prima măsură care se impune este cea de exceptare a câştigurilor de capital de la impozitul pe profit, a explicat Gabriel Biriş.
"Este o iluzie că putem colecta impozit pe profit din câştigurile de capital când am semnat aproape 100 de convenţii de evitare a dublei impuneri care, în majoritate, prevăd taxarea acestor câştiguri în ţările respective, iar în general este destul de uşor să-ţi reduci participaţiile pentru a nu plăti impozitul", a declarat domnia sa, subliniind că ulterior se poate permite şi consolidarea fiscală la nivelul holdingurilor.

vineri, 12 octombrie 2012


Datoria publică acumulată de ţările bogate se apropie de nivelurile atinse în perioade de război şi constituie cea mai mare ameninţare la adresa economiei globale, a avertizat vineri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Directorul FMI a adăugat că povara datoriilor lasă guvernele la mila pieţelor financiare şi trebuie să fie redusă.
'Cel mai mare obstacol la adresa creşterii va fi fără îndoială imensa moştenire creată de datoria publică care a atins, în medie, 110% din Produsul Intern Brut în ţările dezvoltate, un nivel similar cu cel din perioadele de război', a declarat Christine Lagarde la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. 'Acest lucru lasă guvernele expuse la modificările bruşte de încredere... aşa cum vedem să se întâmplă în zona euro. În plus, limitează acţiunile guvernelor, în special atunci când este vorba de construirea infrastructurii pentru secolul 21 în timp ce menţin politicile sociale ale secolului 20', a adăugat Lagarde.
Potrivit estimărilor publicate săptămâna aceasta de FMI, datoria publică a ţărilor dezvoltate ar urma să treacă de 110% din PIB în acest an pentru a ajunge la 113% în 2013. În cazul Japoniei, datoria publică a ajuns ls 236,6% din PIB în 2011.
Directorul FMI a apreciat că reducerea datoriei publice este vitală, adăugând însă că acest lucru va fi incredibil de dificil fără creştere economică. În acest sens, Christine Lagarde a subliniat că trebuie găsit ritmul adecvat de reducere a deficitelor.

joi, 11 octombrie 2012

Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul permanent de salvare a zonei euro, a intrat luni în vigoare după prima reuniune a consiliului guvernatorilor, format din miniştrii de Finanţe din zona euro, la Luxemburg. Ca şi predecesorul său, FESF, este un fond destinat luptei împotriva datoriilor suverane, prin reducerea dobânzilor la împrumuturile contractate de state. MES cumpără datoriile statelor de pe piaţa primară, dar şi de pe cea secundară, acolo unde se tranzacţionează titlurile aflate în circulaţie. MES poate fi ajutat în aceste operaţiuni de Banca Centrală Europeană. Începând din 2013, MES va putea sa participe şi la recapitalizarea băncilor din zona euro aflate în dificultate. MES ar fi trebuit să intre în vigoare pe 1 iulie 2012, însă Curtea Constituţională din Gernania a amânat acest moment şi nu a dat lumină verde Mecanismului decât în luna septembrie. Abia pe 12 octombrie, MES va primi o tranşă de 32 de miliarde de euro, în baza căreia va putea împrumuta 150 de miliarde de euro. MES va deveni cu adevărat operaţional abiat în 2014, atunci când va avea un capital de 500 de miliarde de euro. Capitalul va fi format din capitalul vărsat de statele zonei euro, în raport de ponderea economiilor naţionale. Aceste sume se vor adăuga la datoria publică a statelor respective, însă sumele împrumutate de MES nu se vor adăuga acestei datorii, spre deosebire de cele oferite până acum de FESF. Mecanismul european este cotat de agenţiile de rating cu AAA şi se poate împrumuta de pe pieţe la cea mai bună dobândă. Chiar dacă liderii UE au putut învăţa din eşecurile de până acum, MES nu are o capacitate de împrumut decât de 700 de miliarde de euro, faţă de cele 1.000 de miliarde pe care unii experţi şi-ar fi dorit-o. Astfel, MES nu poate face unui potenţial faliment al Italiei, ţară care ar avea nevoie de un împrumut de cel puţin 600 de miliarde de euro. Marile slăbiciuni ale MES sunt necesitatea consultării Bundestagului pentru orice majorare a capitalului său, eventualitatea de a nu putea finanţa decât băncile care vor începe să aibă probleme abia în 2013, nu şi băncile spaniole ameninţate în acest moment. Modul de funcţionare al MES este destul de greoi, presupunând două consilii (al miniştrilor de Finanţe şi al băncilor naţionale), în care Franţa şi Germania au drept de veto. “MES este o soluţie iluzorie. Nu este în niciun fel mijlocul de refacere a competitivităţii în ţările aflate în dificultate. El nu atacă rădăcina răului, care constă în eterogenitatae zonei euro”, spune Jean Pierre Chevenement, fost ministru în mai multe cabinete socialiste din Franţa.