duminică, 16 septembrie 2012

Miniştrii de Finanţe din Zona Euro  urmează să inaugureze Mecanismul European de Stabilitate pe 8 octombrie şi să plătească două prime tranşe de 32 de miliarde de euro până la sfârşitul lunii respective, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker la sfârşitul întâlnirii.
"Nu avem acum timp de automulţumire, cum nu aveam nici acum şase luni, dar cred că ne îndreptăm în direcţia bună", a afirmat comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare Olli Rehn.
Oficialii europeni au arătat că Spania va prezenta noi reforme până la sfârşitul acestei luni, pe baza recomandărilor primite în luna iulie, care includ o posibilă majorare a vârstei de pensionare, o posibilă trecere de la taxe pe forţa de muncă la taxe pe consum şi dereglementarea profesiilor închise.
Ministrul spaniol al Economiei Luis de Guindos a promis "un plan de reforme pentru îmbunătăţirea creşterii economice şi a competitivităţii".
Spania a obţinut din partea zonei euro un ajutor de 100 de miliarde de euro pentru stabilizarea sectorului bancar şi vrea condiţii cât mai uşoare în schimbul unei linii de credit sau a unui program de împrumut, în cadrul căruia BCE să poată cumpăra obligaţiuni suverane şi să reducă astfel costul împrumuturilor ţării.
Miniştrii de Finanţe sunt în aşteptare şi în cazul Greciei, unde premierul Antonis Samaras are probleme în coaliţia guvernamentală, privind reducerea salariilor şi pensiilor, astfel încât să respecte cererea creditorilor.
Maria Fekter, ministrul austriac de Finanţe, a exclus acordarea unor fonduri suplimentare Greciei, dar a spus că statul elen ar putea primi un timp suplimentar pentru respectarea ţintelor deficitului bugetar.
Yannis Stournaras, ministrul elen de Finanţe, a confirmat faptul că se discută cu UE şi FMI despre o extindere a termenului de reducere a deficitului bugetar.

sâmbătă, 15 septembrie 2012

Agenţia de evaluare financiară Egan-Jones a redus vineri rating-ul Statelor Unite la ”AA-” de la ”AA”, considerând că decizia Fed-ului de a începe o nouă rundă de cumpărare de obligaţiuni în valoare de 40 de miliarde de dolari pe lună va duce la deprecierea dolarului şi la creşterea inflaţiei, notează Bloomberg.
Raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Statelor Unite a crescut de la 66% în urmă cu şase ani, la 104% în prezent. Agenţia Egan-Jones a mai redus rating-ul SUA în aprilie. De atunci, randamentul obligaţiunilor suverane pe termen lung, respectiv dobânzile împrumuturilor cu o maturitate de 10 ani ale statului, au scăzut cu patru puncte de bază, la 1,86%.
Programul anunţat de banca centrală americană ”va alimenta bursele şi preţurile mărfurilor, însă în opinia noastră va dăuna economiei şi, prin extensie, va avea efecte negative asupra calităţii creditelor”, se arată în raportul Egan-Jones. ”Majorarea preţurilor mărfurilor va pune sub presiune profitabilitatea afacerilor şi va majora costurile pentru consumatori, reducând astfel puterea de cumpărare”, argumentează agenţia de rating.
Fed a anunţat joi a treia cea mai mare rundă de cumpărare de obligaţiuni din 2008. Banca centrală americană intenţionează să cumpere obligaţiuni garantate prin ipoteci în valoare de 40 de miliarde de dolari pe lună. Mai mult, Fed nu a stabilit nicio limită privind suma totală pe care o va plăti pentru aceste achiziţii.
Totodată, Rezerva Federală a decis să menţină dobânda cheie de politică monetară aproape de nivelul zero ”pentru o perioadă considerabilă de timp”.
SUA are un rating de Aaa din partea Moody's, AAA de la Fitch şi AA-plus de la Standards&Poor's. Toate cele trei rating sunt cu perspectivă negativă.

vineri, 14 septembrie 2012

Presedintele executivului european, Jose Manuel Barroso, a anuntat miercuri noul pachet de propuneri ale Uniunii Europene (UE) in ceea ce priveste supraveghere bancara la nivelul zonei euro. Conform propunerilor Comisiei Europene, Banca Centrala Europeana (BCE) isi va spori responsabilitatile, ajungand treptat sa aiba rolul de supraveghetor al tuturor bancilor din zona euro. In prima faza, incepand cu iulie 2013, BCE va monitoriza doar bancile cele mai importante din zona euro, asa-numitele banci sistemice, urmand ca dupa ianuarie 2014 aceasta sa supravegheze toate bancile uniunea economica si monetara europeana. Le Figaro vorbeste despre o miscare federalista de mare amploare, explicand ca cele 17 tari din Zona Euro vor ceda catre BCE suveranitatea in ceea ce priveste controlul asupra bancilor private si publice.
In acelasi timp, printre propunerile Comisiei este prezent si un mecanism la care tarile din afara zonei euro pot sa adere in mod voluntar.
Presa internationala despre propunerile lui Barroso:
EUObserver: BCE va deveni liderul suprem al uniunii bancare din 2013
Jose Manuel Barroso a subliniat totodată faptul că ţările din Uniunea Europeană trebuie să realizeze faptul că se află împreună în această criză şi trebuie să depună eforturi împreună pentru a ieşi din ea.
“Europa are nevoie de o nouă direcţie", a mai spus Barroso, adăugând că “ideile vechi nu vor mai funcţiona şi o uniune politică mai strânsă este necesară pentru a salva moneda euro".
Modificarea Tratatului UE : Crearea acestei federaţii a statelor-naţiune va cere, în final, un nou Tratat, ceea nu este uşor, dar o uniune monetară, economică şi politică poate fi începută sub tratatele actuale, dar poate fi dusă la bun sfârşit numai cu o schimbare a tratatelor, a spus oficialul european.

joi, 13 septembrie 2012

"UNIUNEA EUROPEANA"--Ministrul de finanțe irlandez, Michael Noonan, a declarat pentru Reuters că țara sa nu intenționează să participe la programul de cumpărare de obligațiuni anunțat joi de președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.... Noonan a atras atenția că în momentul de față Irlanda are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, iar până la încheierea acestuia, în decembrie 2013, nu intenționează să intre în programul propus de BCE. Ulterior ar putea fi luată decizia de a participa, dar doar în caz de urgență. Ministrul de finanțe irlandez a mai precizat că dacă partenerii europeni vor fi de acord cu tăierea unei părți a datoriei băncilor irlandeze, așa cum se discută în prezent, țara ar putea reveni pe piețele de obligațiuni pe termen lung, nemaiavând nevoie de împrumuturi de urgență.
Potrivit acestuia, nu mai este o prioritate pentru Guvernul irlandez participarea Băncii Centrale Europene la finanțarea pe termen mediu a băncilor locale.

Criza datoriilor din zona euro este departe de a fi terminata si Europa trebuie sa isi pastreze credinta in moneda unica, a declarat marti directorul general adjunct al Fondului Monetar International, Zhu Min, la intrunirea Forumului Economic Mondial (FEM), desfasurat la Tianjin, in China, citat CNBC...."In general, as spune ca nu s-a terminat criza. Suntem in continuare in mijlocul ei si exista o cale de scapare" a spus Zhu. "Dar se misca in directia corecta - acest lucru este foarte important. Trebuie sa avem incredere si ar trebui ne incredem in moneda euro", a adaugat el. Criza datoriilor suverane din Europa domina peisajul european de mai mult de trei ani si, in ansamblu, investitorii se asteapta economia celor 17 state membre ale zonei euro sa intre in recesiune in 2012, pe fondul esecurilor inregistrate in ceea ce priveste rezolvarea crizei datoriilor suverane si in revenirea pe crestere economice. O a doua recesiune pe continent in trei ani ar fi o veste proasta pentru economia globala, precizeaza Zhu.

miercuri, 12 septembrie 2012

Lumina verde pentru instaurarea celui de al "PATRULEA REICH"...o zi fatidica pentru Europa Crestina

Curtea supremă de la Karlsruhe a avizat participarea guvernului la fondul de urgenţă de 500 miliarde euro al statelor din zona euro şi pactul de disciplină fiscală semnat de 25 de lideri europeni în prima parte a acestui an.
Condiţiile stabilite de Curte se referă la expunerea financiară pe care şi-o poate asuma guvernul german faţă de fond, care nu poate depăşi plafonul de 190 miliarde euro stabilit iniţial fără aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului.
Judecătorii au respins totodată o clauză de confidenţialitate din tratatul de înfiinţare a fondului de urgenţă, hotărând că orice decizie a MES trebuie avizată de ambele camere ale Parlamentului german.
Bursele europene şi moneda euro au crescut după citirea hotãrârii, iar tranzacţiile futures pe indicele S&P 500 al bursei de la New York afişează de asemenea aprecieri, potrivit MarketWatch.
Indicele Stoxx 600 al celor mai importante acţiuni europene este în urcare cu 0,4%, după ce a deschis în stagnare în aşteptarea deciziei.
Indicele DAX 30 al bursei de la Frankfurt a câştigat 0,8%, în timp ce CAC 40 - Paris este în urcare cu 0,6%.
La Londra, indicele FTSE 100 a avansat cu 0,2%.
Cursul euro afişează un avans uşor faţă de dolar, de la 1,2857 dolari la 1,2901 dolari pe euro.
Cotaţiile internaţionale ale aurului şi petrolului sunt de asemenea în creştere. Uncia de aur s-a apreciat cu 0,5%, la 1.744 dolari, iar barilul de ţiţei cu livrare în octombrie a avansat cu 0,5%, la 97,67 dolari.
Banca Mondiala se declara ingrijorata de amploarea muncii la negru intr-o serie de tari din Europa de Est, care priveaza aceste state de resurse "cruciale" in momentul in care impactul crizei din Zona Euro se face simtit, potrivit unui raport publicat luni si citat de AFP.In 2007, economia gri avea o pondere de aproape 30% din PIB in Romania
"Este crucial sa fie integrati (in sectorul legal, n.r.) muncitorii si intreprinderile din economia informala, pentru a asigura pe termen lung cresterea economica in Europa de Est", subliniaza Banca Mondiala, care noteaza ca aceste tari emergente sunt deja afectate de criza euro si de imbatranirea populatiei.   Potrivit acestui raport, ponderea sectorului informal reprezenta in 2007 aproape 40% idn produsul intern brut (PIB) in Bulgaria, aproape 30% in Romania si peste 20% in Ungaria, privand aceste state de surse de finantare pentru bugetul lor si pentru sistemul de protectie sociala.   "Noii membri ai Uniunii Europene nu pot pur si simplu sa-si permita sa aiba o atat de mare economie informala, nici pe termen scurt, din cauza ingrijorarilor bugetare, nici pe termen lung, din cauza bazei populatiei active", a explicat Katarina Mathernova, o experta a Bancii Mondiale, citata intr-un comunicat.  Pentru a integra acest sector informal in economia declarata, reprimarea nu este suficienta, avertizeaza BM, care solicita masuri fiscale pentru a face circuitul legal "mai atractiv", in special prin limitarea impozitarii muncii.   Pentru a compensa lipsa de venituri care ar rezulta pentru state, expertii Bancii Mondiale cred ca un impozit progresiv asupra proprietatilor ar fi "promitator".