Comunicatul emis de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, oferă
o expresie fermă a garanţiilor suplimentare oferite Greciei: "Ne vom asigura că
fonduri structurale europene şi alte instrumente vor fi mobilizate pentru ca
Grecia să fie reaşezată pe drumul creşterii economice şi a creării de noi locuri
de muncă". Ca nuanţă a acestui consens, cancelarul Germaniei, Angela Merkel a
insistat ca Grecia să respecte regulile convenite, în timp ce preşedintele
Franţei, Francois Hollande, a pledat pentru mobilizarea cît mai urgentă a
acestor fonduri, în aşa fel încît să se dea un semnal puternic de încredere
alegătorilor greci. Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe
greci să voteze în 17 iunie cu acele partide care susţin măsurile de austeritate
şi care ar face posibilă menţinerea ţării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt
însă altceva decât fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate şi care,
potrivit Comisiei Europene ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în
2014, 80 de miliarde de euro....O parte însemnată a acestor sume de bani ar
reveni teoretic României, care nu a reuşit să utilizeze decât foarte puţin. În
plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar
fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiţii România are mari
dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru
perioadele următoare. Dacă unele ţări ca Spania sau Italia speră să poată
împrumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive să creadă că, odată cu
acest aranjament, va fi nevoită să plătească mai mult pentru împrumuturile sale,
deoarece credibilitatea generală a acestor obligaţiuni ar putea scădea în raport
cu credibilitatea ei actuală. Preşedintele Franţei a schiţat un proiect vast,
potrivit căruia împrumurile obţinute cu ajutorul acestor eurobonduri ar putea fi
utilizate pentru deschiderea unor şantiere în domeniul energiei şi noilor
tehnologii. Din punctul de vedere al Germaniei şi al altor ţări ca Olanda şi
Finlanda, ar fi de dorit însă ca, în prealabil, fiecare ţară să respecte cu
stricteţe regula prudenţei bugetare, căci altfel există riscul ca eurobondurile
să-şi piardă credibilitatea, adâncind şi mai mult criza datoriilor, notează
Deutsche Welle.
Germania nu va "arunca cu bani într-o groapă fără fund", în acelaşi timp, pierzându-şi răbdarea cu Grecia, înaintea noilor alegeri din ţara elenă, potrivit ministrului de Interne german, Hans-Peter Friedrich, citat de Reuters....Membrul conservator al executivului german a afirmat că cea mai mare economie a Europei şi cel mai mare contribuitor la eforturile de salvare este bucuros să ajute Grecia, cu condiţia ca aceasta să-şi onoreze acordurile. "Oricine doreşte să vadă ajutor şi solidaritate de la noi, trebuie să accepte că noi avem aşteptări ca ţara să prezinte o anume seriozitate şi rezonabilitate", a mai declarat ministrul.
Germania nu va "arunca cu bani într-o groapă fără fund", în acelaşi timp, pierzându-şi răbdarea cu Grecia, înaintea noilor alegeri din ţara elenă, potrivit ministrului de Interne german, Hans-Peter Friedrich, citat de Reuters....Membrul conservator al executivului german a afirmat că cea mai mare economie a Europei şi cel mai mare contribuitor la eforturile de salvare este bucuros să ajute Grecia, cu condiţia ca aceasta să-şi onoreze acordurile. "Oricine doreşte să vadă ajutor şi solidaritate de la noi, trebuie să accepte că noi avem aşteptări ca ţara să prezinte o anume seriozitate şi rezonabilitate", a mai declarat ministrul.