UPS.....

Circa o sută de deputaţi iranieni au semnat un proiect de lege care prevede interzicerea tranzitului prin strâmtoarea Ormuz a produselor petroliere destinate ţărilor europene care au impus un embargou petrolier Iranului, începând de pe 1 iulie, transmite AFP. “Acest proiect de lege este un răspuns la sancţiunile petroliere ale UE împotriva Republicii Islamice”, a declarat Ebrahim Agha Mohammadi, membru al comisiei de politică externă a parlamentului, citat de agenţia Mehr.

“Potrivit proiectului, guvernul trebuie să împiedice tranzitul petrolierelor care transportă hidrocarburi către ţările care au impus sancţiuni petroliere Iranului”, a spus deputatul.  UE a decretat embargou total achiziţionării şi transportuluui de petrol iranian, începând cu 1 iulie. Companiile europene de asigurare, care acoperă 90% din transportul mondial de petrol, nu vor mai asigura transporturile care provin din Iran. Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că anunţatrea acestui embargou începând din ianuarie 2012 a dus la o scădere cu 30% a exporturilor iraniene.  Iranul a ameninţat de mai multe ori că va închide strâmtoarea Ormuz, pe unde tranzitează 35% din petrolul mondial transportat pe cale maritimă. Responsabili politici şi militari de la Teheran au afirmat însă de fiecare dată că nu au o asemenea intenţie.

Comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al României --- Recentele evoluţii de pe scena politică din România sunt expresia exerciţiului democratic parlamentar şi nu fac decât să readucă funcţionarea instituţiilor reprezentative ale statului de drept în parametri constituţionali. Aceste evoluţii au loc înăuntrul funcţionării democratice a Parlamentului. Pe parcursul dezbaterilor politice nu a fost pusă în discuţie independenţa instituţiilor, ci au fost aplicate litera şi spiritul legii specifice pentru astfel de situaţii. Este vorba despre stabilirea legăturii directe dintre noua majoritate parlamentară și structura de conducere a celor două camere ale Parlamentului, aşa cum prevăd regulamentele acestora. Configuraţia politică din Senat şi Camera Deputaţilor a stat la baza instalării noului Executiv, astfel că era firesc ca această nouă distribuţie a reprezentării politice în forul legislativ să îşi găsească o reflectare şi în conducerea Parlamentului. Independenţa Justiţiei nu a fost şi nu este pusă în vreun fel sub semnul întrebării. De asemenea, actuala coaliţie guvernamentală nu şi-a propus să afecteze în vreun fel funcţionarea Curţii Constituţionale sau să-i revoce pe membrii acesteia. România rămâne profund ataşată valorilor democratice care stau la baza apartenenţei noastre la Uniunea Europeană şi NATO. Democraţia româneasca este suficient de matură pentru a gestiona cu responsabilitate şi înţelepciune probleme inerente procesului de raportare la o realitate politică dinamică.

Sursa Bursa.ro

Curtea Constituţională a României (CCR) a sesizat Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) cu privire la ceea ce numeşte a fi "atacurile fără precedent la adresa Curţii Contituţionale şi a judecătorilor săi".
Redăm integral comunicatul Curţii:
Judecătorii Curţii Constituţionale, reuniţi în plen la data de 3 iulie 2012, luând act de atacurile virulente pe care Guvernul, alte autorităţi publice, precum şi unele mijloace de informare în masă le-au declanşat la adresa Curţii Constituţionale, culminând cu tot felul de soluţii pentru desfiinţarea acestei instituţi, au decis să facă următoarele precizări pentru toate autorităţile publice prevăzute în Titlul III al Constituţiei - Parlament, Preşedintele României, Guvernul României, Administraţia publică centrală, Administraţia publică locală, Autoritatea judecătorească - precum şi pentru toţi cetăţenii României:
În conformitate cu prevederile art.142 alineatul (1) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.
În cei 20 de ani de la constituire, Curtea Constituţională şi-a exercitat cu toată responsabilitatea atribuţiile stabilite prin Constituţie, activitatea ei fiind apreciată atât de forţele politice şi de instituţiile juridice interne, de cetăţeni, cât şi de instituţiile similare din alte state şi de organizaţiile internaţionale.
Prin activitatea sa, Curtea Constituţională s-a manifestat ca o adevărată instanţă naţională a apărării drepturilor omului şi a instituţiilor statului, contribuind la consolidarea prestigiului ţării ca stat democratic şi de drept.
Tinem să subliniem că, prin activitatea lor, judecătorii Curţii Constituţionale, fideli jurământului depus, au asigurat respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
Toate atacurile din ultima perioadă echivalează cu desfiinţarea Curţii Constituţionale în componenţa actuală stabilită pe baza Constituţiei. Această măsură încalcă grav dispoziţiile art.145 din Constituţia României, în care se prevede că pe durata exercitării mandatului judecătorii sunt inamovibili - adică nu pot fi revocaţi.
Pentru garantarea imparţialităţii, Constituţia prevede reînnoirea Curţii cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, iar judecătorii să nu fie numiţi de una şi aceeaşi autoritate ci, într-o proporţie egală de câte trei judecători, de către Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României.
Ne adresăm pe această cale atât Parlamentului, cât şi Preşedintelui României să ia poziţie faţă de măsurile ce se preconizează şi prin care se încalcă în mod flagrant Constituţia, normele democratice şi principiile statului de drept, cu consecinţe grave, prin precendentul care se creează şi prin deprecierea imaginii internaţionale a ţării.
Neaparţinând niciunei puteri în stat (legislativă, executivă sau judecătorească) şi niciunui partid politic, atribuţiile Curţii sunt concretizate în deciziile şi hotărârile adoptate şi care sunt general obligatorii pentru autorităţile publice, celelalte instituţii publice, persoane juridice private şi persoane fizice. De aceea, Curtea Constituţională, în raporturile cu celelalte subiecte de drept, nu se supune decât dispoziţiilor Constituţiei României.
Având în vedere situaţia deosebit de gravă, atacurile fără precedent la adresa Curţii Contituţionale şi a judecătorilor săi, precum şi ameninţările cu revocarea lor, Curtea Constituţională a sesizat Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Conferinţa Curţilor Constituţionale din Europa, precum şi celelalte instituţii europene.
Plenul Curţii Constituţionale a României în următoarea componenţă: Augustin Zegrean, preşedintele Curţii; Aspazia Cojocaru; Acsinte Gaspar; Petre Lăzăroiu; Mircea-Stefan Minea; Iulia Antoanella Motoc; Ion Predescu; Puskas Valentin Zoltan; Tudorel Toader - judecători.

Fostul comisar european Meglena Kuneva, candidata la presedintie in 2011, a fost aleasa lider al partidului "Bulgaria pentru Cetateni", care a fost creat oficial duminica, potrivit Novinite.
"Daca o miscare civica este necesara pentru a pune in ordine lucrurile in societate, de partidul Bulgaria pentru Cetateni este nevoie pentru a pune ordine in viata noastra politica. Motivul pentru care sunt aici este ca am incredere in voi", le-a spus Kuneva comitetului fondator al partidului.
Fostul comisar pentru protectia consumatorului a reiterat ca partidul sa va candida singur la alegerile generale in 2013. Kuneva a anuntat oficial pe 9 mai, de Ziua Europei, ca miscarea civica lansata de ea se va transforma intr-un partid politic.
Potrivit unor sondaje recente, formatiunea Bulgaria pentru Cetateni are sanse reale sa intre in partid, impreuna cu partidul de centru-dreapta GERB (aflat la putere), Partidul Socialist si Miscarea pentru Drepturi si Libertati a etnicilor turci. Partidul pro-european este vazut de unii analisti ca un posibil arbitru intre centru-dreapta si socialisti.

BRUXELLES -- "Atunci când va fi finalizat, Mecanismul European de Stabilitate (MES) va putea avea posibilitatea să recapitalizeze în mod direct băncile", a anunţat Van Rompuy într-o conferinţă de presă la Bruxelles, la finalul unui summit al zonei euro.

Un mecanism unic de supervizare financiară va fi creat, în cadrul căruia "Banca Centrală Europeană (BCE) îşi va juca deplin rolul", a anunţat, la rândul său, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso.

Zona euro este de asemenea pregătită ca fondurile de salvare să intervină pentru a da asigurări pieţelor, a adăugat Van Rompuy, fără să spună în mod clar dacă FESF şi MES ar putea cumpăra în mod direct titluri de datorie pe piaţă.

În opinia sa, zona euro va utiliza într-un mod mai "suplu" fondurile de salvare, pentru a "asigura pieţele şi a obţine stabilitatea asupra obligaţiunilor suverane ale membrilor săi".

CAPITAL.ro -- Fitch a reconfirmat joi ratingul României pentru datoriile pe termen lung în valută și în lei la nivelurile "BBB-” respectiv "BBB", cu perspectivă stabilă, după implementării consolidării fiscale în pofida înrăutăţirii condiţiilor economice interne şi externe, informează Mediafax.
Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost reconfirmat la nivelul "F3", iar plafonul de ţară la "BBB+". "Reconfirmarea ratingurilor suverane ale României reflectă implementarea unor măsuri substanţiale de consolidare fiscală, în pofida înrăutăţirii activităţilor economie atât pe plan intern, cât şi al principalilor parteneri comerciali. Cu toate acestea, ratingul este constrâns de turbulenţele din Grecia şi de slăbiciunile structurale", a precizat agenția.  De asemenea, agenţia anticipează că PIB-ul României va înregistra în acest an o creştere de 1,3%, susţinută de cererea internă.

Germany's Chancellor Angela Merkel says she is satisfied with a deal to help finance debt-laden eurozone countries : "I think we found a good compromise," she said after all-night talks which saw her come under heavy pressure from Italy and Spain. A new supervisory body will enable the European Central Bank (ECB) to "keep a very close eye on the banks", she said. Spain is awaiting a 100bn-euro (£80bn; $125bn) recapitalisation of its troubled banks by the eurozone. Mrs Merkel said the deal on lending would provide sufficient safeguards for the taxpayers' money used by the EU bailout funds. The German Bundestag, the lower house of parliament, later approved the deal by a huge margin, with 491 votes for and 111 against. The upper house is expected to follow suit. The EU's existing bailout fund - the European Financial Stability Facility - will provide aid under the current rules until the new permanent fund, the European Stability Mechanism (ESM), is ready to take over. The ESM is due to be launched next month. The funds will not only be able to lend directly to banks. They will also be used to buy bonds of countries like Italy and Spain whose borrowing costs have soared - with the intention that those countries will not have to apply for a formal Greek-style bailout. Eurozone leaders agreed to begin implementing the decisions by 9 July. However, it could take until the end of the year before the new money becomes available.