Banca Centrală Europeană (BCE) înceacă în prezent să determine de câți bani au nevoie băncile grecești pentru a se recapitaliza, a precizat vineri Daniele Nouy, președintele noii agenții de supervizare bancară (SSM) din cadrul BCE.  "În Grecia, băncile au trecut printr-o criză și bineînțeles au fost slăbite. De acea au nevoie să fie recapitalizate pentru a fi la fel de puternice cum erau înainte", a declarat Daniele Nouy.  "În prezent derulăm o analiză amănunțită a băncilor grecești pe baza unor teste de stres pentru a stabili de ce sume au nevoie și ne așteptăm ca procesul să se finalizeze luna viitoare sau în noiembrie", a mai spus Daniele Nouy, anunță Dow Jones Newswires, citat de Agerpres.  Un grup de lucru, care include membrii ai Guvernului grec și reprezentanți ai creditorilor (UE, FMI, BCE), va fi înființat în vederea examinării opțiunilor pentru o recapitalizare rapidă a băncilor grecești după alegerile din 20 septembrie, a anunțat marți seară Ministerul Economiei. Situația băncilor elene s-a înrăutățit în ultimii ani pe fondul declinului economiei și al majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistență financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.  25 de miliarde de euro din ultimul program de asistență acordat Greciei de creditorii internaționali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.

Banca centrală a SUA epuizează accelerat mijloacele de intervenţie pentru stimularea economiei, scrie Wall Street Journal.  "Economia mondială este ca un vas de croazieră transoceanic fără bărci de salvare", spuneau recent economiştii băncii britanice HSBC şi par a nu fi departe de adevăr. Autoritatea care are intervenţia de ultimă instanţă, banca centrală, pare a-şi fi consumat stimulentele. Un material semnat de Jon Hilsenrath, ziaristul acreditat pe lângă Rezerva Federală Americană, spune citând un fost oficial al departamentului pentru buget al Congresului, că deja autorităţile recurg la planurile "B", ale planurilor "B". Toate mijloacele de stimulare a economiei - reducerea ratei de dobândă, tăierile de taxe sau sporirea cheltuielilor guvfernamentale - sunt arme reduse la tăcere. Dobânzile sunt deja zero, planurile de stimulare fiscală nu au consemnat progrese, iar deficitele bugetare lasă puţin loc reducerilor de taxe.  În acelaşi timp, economia americană ar urma să fie în curând cu vânt din faţă: Japonia a înregistrat o creştere economică marginală în trimestrul al doilea, China frânează, iar devalorizările încrucişate ale monedelor doar fac să sporească fricţiunile dinj comerţul internaţional. Asta într-un moment în care deja actualul avans al economiei depăşeşte cu 16 luni durata medie a unei etape de creşetere până la ivirea unei noi recesiuni. Fostul şef al Rezervei Federale Americane Ben Bernanke admite că mijloacele de intervenţie ale guvernului sunt mai limitate decât de obicei, dar punctează că în niciun caz nu sunt zero. De exemplu, instituţia pe care a condus-o ar putea încerca varianta ratelor de dobândă negativă. Întrebarea însă rămâne cât va putea SUA în următoarea recesiune să se împrumute şi să cheltuie pentru a face mai uşoară traversarea etapei de declin economic. "Dacă vine o altă recesiune, vor fi presiuni pentru a extinde deficitul destul de rapid până la niveluri nemaivăzute în timpurile moderne", spune Stephen King, senior economist la HSBC, autor al raportului care ne spune că navigăm pe un vas de linie transoceanic fără bărci de salvare.

Bursa din Shanghai scade iar semnificativ şi alimentează temerile legate de o nouă criză financiară globală. Vom avea în această toamnă un nou moment Lehman Brothers?  Bursa avea, la ora României 9.25, un minus de peste 3,7%. Această scădere, cel mai probabil, va antrena o mişcare asemănătoare şi pe celelalte pieţe financiare.  Bursa de la Tokyo avea deja, la aceeaşi oră, un minus de peste 1,5%. Scăderile vin după ce datele oficiale arată clar o încetinire a ritmului economiei chineze.  Această încetinire va antrena o scădere a cererii de materii prime, în special petrol. Preţurile, deşi cele mai mici din 2008 încoace, ar putea scădea şi mai mult.  Astfel, se pune sub semnul întrebării mişcarea Rezervei Federale americane, care vrea să ridice dobânda de referinţă în acest an.  Această operaţiune ar creşte costul finanţării pe plan global şi ar afecta în special economiile emergente care au datorii în dolari. Ţările din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) suferă deja din cauza scăderii preţurilor materiilor prime. China este un motor al creşterii economice pe plan global, astfel încât este de aşteptat ca şi economia mondială să crească mai puţin acest an.

Băncile europene se vor confrunta, probabil, cu un deficit de capital de până la 26 de miliarde de euro dacă autorităţile de reglementare vor reuşi să impună până la finele lui 2018 noile cerinţe privind rezervele de capital, conform "JPMorgan Chase & Co".  Amintim că Europa introduce noi reglementări de capital, acceptate la nivel global, ca să evite o repetare a crizei financiare. "JPMorgan" atrage atenţia că este posibil ca 13 dintre cele 35 de bănci pe care le-a analizat să nu îndeplinească cerinţele minime de capital. Cel mai ridicat deficit va fi înregistrat, conform analizei, de "Raiffeisen Bank" Austria, "Credit Agricole", "Natixis" şi "Société Générale" Franţa, "UniCredit" Italia şi "Banco Santander" Spania.  Reglementările privind capitalul, care vor fi introduse până în 2019, nu vor mai permite excepţiile acceptate acum de unele autorităţi naţionale, iar pentru investitori vor face mai dificilă comparaţia situaţiei băncilor. Impactul asupra rezervelor de capital în urma armonizării legislaţiei se va ridica, probabil, la 137 miliarde de euro pentru băncile europene, cu un deficit de 26 miliarde de euro pentru indicele de adecvare a capitalului Tier 1, notează "JPMorgan". 

Ministrul german al Transporturilor, Alexander Dobrindt, a denunțat eșecul complet al Uniunii Europene de a asigura securitatea frontierelor sale externe, cerând adoptarea unor măsuri eficiente pentru a stopa fluxul de imigrați, relatează i24news.tv.  „În prezent sunt necesare măsuri eficiente pentru a stopa afluxul (de refugiaţi) în faţa eşecului complet al UE, a cărei protecţie a frontierelor externe nu mai funcţionează”, a subliniat într-un comunicat de presă oficialul german.  Acesta a mai precizat că Germania a ajuns la limitele capacității de a primi refugiațiîn contextul în care în urmă cu o zi alți 12.200 de refugiați au ajuns la Munchen. Acest semnal trebuie să fie înţeles în mod clar de celelalte state europene.  ''Germania ajută în privinţa refugiaţilor de luni de zile şi cu o amploare mult mai mare decât toate celelalte state europene'', a subliniat ministrul german.  Autoritățile se așteaptă ca 800.000 de refugiați să ajungă în Germania în cursul acestui an.  Declarația lui Dobrindt a venit la doar câteva zile după ce vice-președintele CSU - Peter Friedrich Hans a numit decizia cancelarului german Angela Merkel de a primi refugiați "o eroare politică fără precedent", care ar putea avea "consecințe catastrofale".

Creşterea economiei mondiale este posibil să fie mai slabă decât se preconiza anterior, a declarat marţi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, care a evocat o revenire mai lentă a economiilor dezvoltate, precum şi o nouă încetinire în statele emergente, transmite Reuters, potrivit Agerpres.  Cu ocazia unei vizite în Indonezia, Christine Lagarde a avertizat economiile emergente să fie atente la repercursiunile provocate de încetinirea economiei chineze, de înăsprirea condiţiilor pe pieţele financiare globale, precum şi de perspectiva unei majorări de dobândă de către Rezerva Federală americană.   "Pe ansamblu, ne aşteptăm ca avansul economiei mondiale să rămână moderat şi, probabil, mai slab decât anticipam în luna iulie", a declarat Christine Lagarde.    În luna iulie a acestui an, FMI prognoza că în 2015 economia mondială va înregistra o creştere de 3,3%, uşor mai mică faţă de avansul de 3,4% înregistrat anul trecut.   Referindu-se la situaţia economiei chineze, Christine Lagarde a declarat că a doua economie mondială încetineşte, chiar dacă nu în mod brusc sau neaşteptat, în contextul ajustării la un nou model de creştere. "Tranziţia spre o economie orientată mai mult spre piaţă şi eliminarea riscurilor acumulate în ultimii ani este un proces complex şi în consecinţă ar putea apărea unele turbulenţe. Aceasta fiind zise, autorităţile dispun de instrumente politice şi amortizoare financiare care le permit să gestioneze această tranziţie", a apreciat directorul general al FMI.   În cazul României, Fondul Monetar Internaţional mizează pe o creştere de 2,7% în acest an, urmată de un avans de 2,9% anul viitor.