Potrivit unui recent raport al Curţii Europene de Conturi, au existat finanţări europene, în valoare de 700 de milioane de euro, care nu au mai ajuns în România. Asta deoarece fermierii nu au reuşit să facă rost de cofinanţare, cu toate că proiectele primiseră undă verde.  Relaţia dintre fermieri şi bănci a fost de vină, arată raportul Curţii Europene de Conturi.  Cum aderarea României la Uniunea Europeană a coincis cu declanşarea crizei financiare mondiale, băncile au devenit mult mai reticente la acordarea creditelor. Nu au avut suficientă încredere în agricultori, mai ales că mulţi dintre aceştia erau la primul credit de afaceri, aşa că nu puteau demonstra dacă sunt sau nu bun-platnici.  Tocmai pentru a elimina această neîncredere, au apărut scheme guvernamentale de garantare a împrumurilor luate de agricultori. Însă, potrivit raportului Curţii Europene de Conturi, nici în România şi nici în alte ţări europene aceste garanţii de stat nu au fost eficiente.  Curtea de Conturi nu oferă prea multe detalii despre motivul care a dus la eşecul parţial al acestor garanţii. Însă remarcă o situaţie ironică. Garanţiile pe care fermierii nu le-au atras au fost depuse de stat tocmai în conturi deschise la băncile care nu s-au grăbit să îi crediteze pe fermieri.  Aşa că banii care ar fi trebuit să fie acordaţi drept garanţie pentru afacerile agricole au generat pentru stat dobânzi de aproximativ 50 de milioane de euro.  În ciuda gradului ridicat de absorbţie al fondurilor europene din agricultură, pierderea celor 700 de milioane de euro reprezintă o oportunitate importantă pe care a ratat-o România. Aceşti bani nu ar fi luat forma unor ajutoare, ci a unor investiţii. Aşa că ar fi putut genera locuri de muncă şi ar fi putut ajuta fermele româneşti să lucreze mai eficient.
Sursa: digi24.ro

Sub titlul "Marea înşelăciune", Bild arată că "ţara a evitat astăzi (n.a. marţi, 12 mai 2015) falimentul total cu ajutorul unui credit ascuns".
Deşi banii nu existau în Trezoreria statului, Grecia a utilizat fondurile dedicate creşterii cotei în cadrul FMI pentru plata datoriilor scadente către FMI.  În prezent, cota Greciei la FMI este de 1,1 miliarde DST, după o majorare de circa 273 milioane DST în aprilie 2011, iar valoarea programelor de asistenţă financiară stand-by şi extinse reprezintă 1617,7% din cota ţării.   Informaţia din Bild a fost confirmată de surse guvernamentale de la Atena, iar creditorii internaţionali au aprobat "ingineria financiară", deoarece un default faţă de FMI ar fi determinat ieşirea necontrolată din zona euro. Deşi, din punct de vedere tehnic, Grecia a plătit 750 de milioane de euro către FMI, însă o datorie similară a rămas neacoperită. Pe vremea când era doar şef al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, actual preşedinte al Comisiei Europene, a declarat că "atunci când situaţia devine serioasă trebuie să minţi".  După cum se observă, "principiile" sale au devenit un pilon de bază al construcţiei europene. Rămâne de văzut până când minciuna va fi acceptată ca mijloc legitim de plată al datoriilor suverane. 

Ceva diferit ...

Technically, I'm a Millennial as well.  But just barely.  Cut off between Gen-Xers and Millennials is 1981.  I'm '64.  Those of us between '47 and '84 got caught between the markers of two generations. We're the last to know of the world before Internet and adaptable enough to understand the new world with the Internet.  My advantage is being able to understand both sides of the older crowd who know something was lost with the constant connection but know that the Millennials don't know what it is and simply that the world has changed and the digital component of life is still being absorbed into our lifestyle.  The digital universe doesn't have to mark the end, it's more of the energy crisis and the political paralysis that's doing that.   I might ask who shoved an iPhone and an iPad at their kids to get some quiet time, by the way.  Somehow it's youths' fault that their parents bought gadgets for them so they could have free time back.  It's almost as if these people believe they would have resisted the technology if it had been available to them when they were younger.  Or as if they're immune to it now when I spot just as many older people addicted to their phones and iPads.   The hypocrisy of the baby-boomer generation defies comprehension, to me.  But there I go grouping them all together, you see?  It's way too easy to do.  But I know what happened to those who stuck it out with the idealism of the 60s, the rest of their generation took a steaming dump on them for "not growing up" ever.   Can't tell you how many times I've seen the idealistic baby-boomers get marginalized for not leaving the 60s in the past (in terms of the idealism).

Cutremur mare din nou in Nepal...

Magnitudinea preliminară a cutremurului anunţată de institutul american a fost de 7,1. Seismul s-a produs la ora locală 12.05 (10.05 ora României), în apropierea taberei de bază pentru Everest, la o adâncime de 18,5 kilometri, potrivit site-ului USGS.

Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 s-a produs la 25 aprilie în Nepal, provocând moartea a cel puţin 8.046 de persoane şi rănirea altor peste 17.800, relatează Reuters, în pagina electronică.

Potrivit BBC News Online, cutremurul de marţi a fost resimţit atât în capitala indiană Delhi, precum şi la Dhaka, capitala Bangladeshului.

 "A fost unul mare", a declarat Prakash Shilpakar, proprietarul unui magazin artizanal din Kathmandu, pentru Reuters.

"Amintiţi-vă cât de fragilă era lumea în 1939 şi remarcaţi cât de fragilă este în 2015. Există un conflict între dorinţă şi politică, între valori şi interese materiale şi trebuie să facem totul pentru ca erorile din anii '30 să nu se repete. Conflictul pe scară largă în Europa pare mult mai aproape acum decât era atunci", a avertizat Petro Poroșenko, aflat ieri la Gdansk, în nordul Poloniei, orașul unde, pe 1 septembrie 1939, au avut loc primele schimburi de focuri din cel de-al Doilea Război Mondial.

Președintele Ucrainei a mai apreciat că, în opinia sa, Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai dificilă provocare din istoria sa, care necesită un "test de solidaritate".

"Este foarte important ca în aceste timpuri dificile să nu mai permitem ceea ce s-a întâmplat acum 70 de ani", a insistat şeful statului ucrainean, care a cerut din nou ca ONU să mobilizeze un contingent de menţinere a păcii în estul Ucrainei...Sa te uiti azi in gura acestui imbecil este o mare prostie. Ukraina nu a fost invadata de rusi ci doar de acesti puccisti manevrati de america. Daca exista un pericol, acest pericol este tocmai acest individ si imbecilitatile guvernului sau. Insa rusul are inteligenta sa le cunoasca jocul si stiu sa nu intre in hora lor prosteasca. America si occidentalii acum isi ard ultimele magarii cu privire la presupusa amenintare rusa si se vor duce cu toti in alte mocirle tot de ei create...din pacate .... cam are dreptate. si tragedia nu consta in razboi ci in faptu ca in acesta sacrificiile sunt facute, ca de fiecare data de "prostime" , si nu de cei de decid aceasta traiectorie.  Adevaratii vinovati consuma bauturi si mancaruri alese in timp ce oamenii de rand mor ( fie pe linia frontului fie in propriile case ca urmare a "efectelor secundare" ). iar la sfarsit tot cei care o duc bine in razboi primesc aplauze ca semneaza un tratat de pace ce condamna din nou muritorii de rand la "penalizari" pt ca a fost razboi.
mda ... oamenii se nasc egali ( daca nr gandim totusi ca inca mai exista regalitate nici asta nu prea pare adevarat ) insa dupa ce se nasc ..... egalitatea este doar pe hartie

Uniunea Europeană a decis să suspende finanţări în valoare de 1 miliard de euro pentru mai multe proiecte româneşti, în urma unor acuzaţii privind existenţa unor nereguli şi a corupţiei, a declarat joi premierul Victor Ponta la o întâlnire cu jurnaliştii străini, transmite AP.

Potrivit premierului, există o 'problemă mare' cu numărul mare de plângeri care sunt investigate în mod automat de Oficiul European de Luptă Antifraudă, Olaf, organism în cadrul Comisiei Europene, care apără interesele financiare ale UE.

'Dacă există suspiciuni în legătură cu un dosar atunci acesta este oprit şi nu putem cere bani de la UE', a explicat premierul Victor Ponta. Potrivit acestuia, în cazul în care nu va exista o decizie până la data de 31 decembrie cu privire la aceste dosare, proiectele vor fi finanţate de la buget. Şeful Executivului a precizat că acuzaţiile vizează o serie de proiecte în domeniul resurselor umane, aprovizionarea cu apă potabilă şi proiecte în valoare de 400 milioane de euro vizând extinderea reţelei de metrou. Recent, România a demarat o campanie de combatere a corupţiei la nivel înalt, comentează AP.