Presa internaţională a dedicat un spaţiu amplu alegerilor prezidenţiale din România. Jurnaliştii străini notează că premierul Victor Ponta a câştigat primul tur al scrutinului, potrivit exit-poll-urilor, învingându-l pe principalul său contracandidat, Klaus Iohannis. Presa straină apreciază că jocul rămâne însă deschis.
Jurnaliştii de la Reuters îi fac un portret lui Victor Ponta, despre care scriu că este un fost procuror, pasionat de cursele de raliu, devenit premier.
"Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit exit-poll-urilor, învingându-l pe principalul său contracandidat, Klaus Iohannis, un primar etnic german susţinut de două partide de dreapta, cu care se va confrunta în turul doi, la 16 noiembrie", notează Reuters.  Ziariştii de la Bloomberg citează date ale Biroului Electoral Central şi scriu că Victor Ponta se situează înaintea lui Klaus Iohannis. Cristian Ghinea de la Centrul Român de Politici Europene, a declarat, citat de Bloomberg, că "lupta din runda finală va fi una destul de strânsă". Potrivit agenţiei germane de presă DPA, campania pentru turul doi ar urma să se concentreze tot pe corupţie, o problemă care afectează România şi îi aduce critici din partea Uniunii Europene.  Deutsche Welle notează că Victor Ponta a promis că va reduce taxele şi va creşte pensiile, subliniind nevoia de a menţine relaţii bune atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu China.

 

 

 

Zeci de alegători au intrat cu forţa, duminică seară, cu foarte puţin timp înainte de închiderea urnelor, în Ambasada din Paris pentru a putea vota, în condiţiile în care, potrivit legii, după ora 21.00 (ora Franţei), votul este permis persoanelor aflate în incinta secţiei de votare. Sute de persoane, majoritatea tineri, protestează la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) faţă de organizarea alegerilor în străinătate. Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) a cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, pentru „proasta organizare” a alegerilor în străinătate şi a cerut Biroului Electoral Central (BEC) să prelungească programul de vot la secţiile din diaspora pentru a-şi putea exercita dreptul de a alege toţi cei care stau la cozi....Românii care așteptau să voteze au fost dați afară din Consulatul României din Torino. Sute de oameni se mai aflau, la ora închiderii urnmelor, la poarta instituției. Au început să strige:„Hoții, hoții” și „Rușine, rușine, rușine să vă fie”. „Nu îmi vine să cred că ne-au dat afară ca pe câini. Nu îmi vine să cred că, după șase ore de stat la coadă, nu pot să îmi exprim dreptul legitim. Nu îmi vine să cred că noi, românii din Diaspora, am ajuns să fim umiliți în fața întregii lumi, în condițiile în care suntem cei care aducem României un procent însemnat din PIB.”, ne-a mărturisit Costel Tiliban. Acesta a spus că, și la această oră, câteva zeci de români așteaptă, încă, în fața Consulatului, în speranța că o să voteze. „Suntem câteva milioane de români în străinătate. Cui nu-i convine votul nostru?”, a adăugat tânărul....Românii aflați la coadă în fața Consulatului din Torino strigă:„Rușine, rușine!”. Cu câteva minute înainte de închiderea secției de votare, la coadă mai erau câteva sute de români, au transmis conaționalii noștrii aflați acolo. „Au fost câteva mii de oameni. Am înțeles că au doar patru ștampile și se mișcă foarte încet. De aceea durează atât de mult. E clar că nu pot să voteze toți românii. Au pus, deja, afiș că închid la ora 21.00 (ora Italiei n.r.). E o proastă organizare.

La secțiile de votare organizate la Londra, Paris, München, românii au refuzat să plece acasă, după închiderea urnelor, la ora 21, când autoritățile n-au acceptat cererile lor de a prelungi programul de vot ... Câteva zeci de alegători au intrat cu forța în Ambasada de la Paris, după ce s-au închis urnele, aseară, la ora 21.00. Imaginile transmise de posturile de televiziune din Franța, dar și din Marea Britanie și Germania, au arătat cum românii scandau lozinci împotriva premierului Victor Ponta și a Ministerului de Externe, cerând demisia ministrului de resort, Titus Corlățean și a ministrului delegat pentru românii din străinătate, Bogdan Stanoevici.  Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Marian Muhuleț, a declarat, aseară, că a fost solicitată intervenția poliției la Ambasada României de la Paris, unde sute de persoane nu au reușit să-și mai exercite dreptul de vot, deși au așteptat la coadă ore întregi.

Manifestație de solidaritate la București

Sute de persoane au protestat și în fața sediului MAE din București, și și-au manifestat solidaritatea cu diaspora și nemulțumirea față de proasta organizare a primului scrutin al alegerilor prezidențiale în afara țării.

Factura crizei o plăteşte sistemul bancar în mare parte, pentru că toate aceste provizioane pe care trebuie să le facem pentru creditele neperformante înseamnă tot atâţia bani pe care nu i-am recuperat de la clienţii care au intrat în faliment, pe care probabil nu o să îi recuperăm niciodată la valoare iniţială pentru că între timp, clienţii fie nu o să mai poată mişca deloc, fie garanţiile pe care le avem nu mai au valoarea pe care au avut-o”, a explicat Gheţea.

Cu privire la procesul de externalizare a creditelor neperformante, preşedintele ARB susţine că este în plină desfăşurare, dar, având în vedere complexitatea, nu a fost finalizat la timp. ”Au fost făcute acţiuni de curăţire a bilanţurilor, care s-au dorit a fi finalizate undeva în septembrie, cel puţin aceasta a fost solicitarea din partea Băncii Naţionale. În opinia mea nu s-au finalizat. Noi am spus că lucrurile nu sunt chiar foarte simple, BNR a înţeles şi a zis că cine nu reuşeşte până la 30 septembrie vine şi justifică de ce”, a mai spus Radu Gheţea, citat de Agerpres. Referitor la evoluţia creditelor neperformante până la finalul acestui an, preşedintele ARB a declarat că BNR şi întregul sistem îşi doresc să se ajungă la un procent de credite neperformante comparabil cu cel mediu din Uniunea Europeană.  ”Asta înseamnă să scădem mult sub ceea ce avem acum. S-au făcut curăţiri de bilanţuri, dar nu în totalitate. Acţiunea nu este una simplă. Sunt activităţi minuţioase, de luare la mână, practic, a tuturor creditelor, a tuturor situaţiilor juridice ale clienţilor care sunt în diverse faze ale insolvenţei”, a mai spus Gheţea.

„Premierul” autoproclamatei republici populare Doneţk (DNR), Aleksandr Zaharcenko, a fost ales duminică „preşedinte” cu 81,37% din voturi, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea de la urne, prezentat de Roman Liaghin, şeful comisiei electorale create în DNR pentru acest vot, transmite AFP, citată de Agerpres.   Partidul său, „Republica Doneţk”, a obţinut 65,11% din voturi la alegerile legislative, conform sursei amintite.   Un observator francez apropiat de partidul de extremă-dreapta Frontul Naţional, deputatul european Jean-Luc Schaffhauser - venit în nume propriu -, a salutat aceste alegeri în cursul aceleiaşi conferinţe de presă. „În condiţiile actuale dificile, alegerile s-au desfăşurat în mod transparent şi democratic şi reflectă voinţa poporului”, a declarat el.  Nicio organizaţie internaţională nu a trimis observatori, însă mai mulţi deputaţi europeni de extremă-dreapta sau de extremă-stânga s-au deplasat în regiune cu acest prilej.   În timp ce mass-media din Rusia au publicat comentarii ale 'observatorilor internaţionali' prezenţi la acest scrutin, Kievul a acuzat Moscova de 'manipulare' cu înfiinţarea unei false OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), 'ASCE' (Asociaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), ce reuneşte 'oameni politici de dreapta'.   La Lugansk, alt bastion al separatiştilor, fostul militar Igor Plotniţki, în vârstă de 50 de ani, foarte ataşat de trecutul sovietic, urma să fie de asemenea confirmat în funcţie.  „Până la orele locale 15:00 (12:00 GMT) s-au prezentat la urne 527.642 de alegători”, a declarat şeful CEC, Roman Liaghin, citat de agenţia rusă Interfax, conform Agerpres.  El a subliniat că scrutinul se desfăşoară fără incidente majore care ar putea influenţa rezultatul votului.  „Nu intenţionăm să prelungim programul de vot, deşi CEC are această prerogativă”, a adăugat el. Secţiile de votare vor fi deschise până la orele locale 20:00.  Şi în provincia vecină, autoproclamata republică populară Lugansk, care îşi alege la rândul său „preşedintele” şi „legislativul”, rata de participare era mare.  Potrivit datelor prezentate de CEC din Lugansk, până la orele locale 14:00 votaseră circa 308.000 persoane. Dată fiind afluenţa mare de alegători, CEC a decis să prelungească programul de vot în unele secţii până la orele locale 22:00 (19.00 GMT).   Potrivit observatorilor, actualii lideri ai republicilor autoproclamate Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, şi Lugansk, Igor Plotniţki, se vor impune clar la urne.   Alegerile din zonele controlate de separatişti au fost declarate ilegale de către guvernul Ucrainei, al cărui Serviciu de Securitate a deschis duminică o anchetă penală împotriva organizatorilor, sub acuzaţia de „atentat împotriva ordinii constituţionale şi tentativă de uzurpare a puterii”.

Potrivit standardelor stabilite de Uniunea Europeană în anul 2008, pragul de sărăcie corespunde în fiecare ţară venitului individual ce reprezintă mai puţin de 60% din media veniturilor ansamblului populaţiei. Aplicând acest criteriu, Oficiul german pentru statistică a calculat că 16,1% din populaţia germană a încasat anul trecut venituri inferioare pragului menţionat. Acelaşi procent a fost indicat şi în datele pe anul precedent, iar comparativ cu situaţia din anii anteriori nu s-au înregistrat modificări semnificative.  Informaţiile publicate arată însă că în Germania riscul de a cădea sub pragul de sărăcie este mai mare în cazul femeilor decât al bărbaţilor, indiferent de categoria de vârstă. De asemenea, procentul familiilor monoparentale ce obţin venituri sub acest prag este superior mediei, ajungând la 35,2%.AGERPRES 

VECINII UNGURI - O OPINIE DE BUN SIMT - Dacă Uniunea Europeană vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Ungaria ar trebui să ia în considerare ieşirea treptată din Uniune, iar dacă Bruxellesul îi spune unei ţări cum ar trebui să se guverneze, atunci se aseamănă cu Moscova înainte de schimbarea regimului, a declarat Laszlo Kover, preşedintele parlamentului maghiar şi membru al partidului de guvernământ Fidesz.  Însă Kover şi-a descris scenariul drept unul de „coşmar” şi a precizat că are îndoieli că acesta va deveni realitate, potrivit origo.hu. El a spus, de asemenea, că nu UE şi NATO sunt problema, ci mai degrabă faptul că „lumea euro-atlantică este zdruncinată din punct de vedere moral”. Kover consideră că de la căderea comunismului guvernele şi liderii financiari din unele ţări vestice cred că pot face tot ceea ce vor.  Discursul a atras imediat tirul opoziţiei politice. Un parlamentar i-a cerut premierului Viktor Orbán să-l „disciplineze” pe Kover deoarece opiniile sale lezează interesele internaţionale ale tuturor ungurilor . Politicianul a spus că a venit timpul ca premierul să anunţe dacă viitorul Ungariei stă într-o alianţă cu Moscova sau într-una cu Bruxellesul.