Cum acționează interevențiile băncii centrale? Intervențiile pentru deprecierea cursului valutar, de exemplu, adică subminarea valorii leului relativ la alte valute, oferă un venit nominal puțin mai mare pentru exportatori, deoarece pentru fiecare euro vândut se încasează mai mulți lei. Altfel, o firmă care exportă și are costuri în lei devine mai profitabilă dacă își menține costurile neschimbate, chair dacă nu vinde mai mult sau chiar dacă nu este mai productivă. Dar, totul este o iluzie. Mai mult, această iluzie nu este inofensivă. Veniturile mai mari din deprecierea artificială a cursului de schimb duc la o cerere mai mare pentru resurse în acest sector, deși, în realitate, nu este nevoie de ele, iar pentru societate ar fi mai eficient să fie folosite în alte sectoare. În același timp, un curs de schimb apreciat oferă produse de import mai ieftine, reduce inflația, crește puterea de cumpărare. Este adevărat că pentru firmele de export înseamnă venituri mai mici. Și, probabil, este adevărat ce spune economistul Isărescu că există un impact asimetric asupra prețurilor din mișcările de curs valutar: o apreciere de curs se transmite mai puțin în prețuri decât o depreciere. Acest efect depinde atât de cum este construit IPC (câte bunuri de import fac parte din IPC), cât și de experiența prin care au trecut cetățenii României, în ultimii 25 de ani: BNR a preferat o depreciere continuă și controlată a cursului de schimb pentru a susține o politică fiscală arbitrară și a crește competitivitatea produselor românești pe piețele externe. Totuși, datele arată cu totul altceva. Prețurile au scăzut în 2005-2006, când leul se aprecia puternic de la o dinamică anuală de 10%, la 5%. Mai mult, au scăzut prețurile produselor alimentare (producție internă, dar și competiție internațională) și nealimentare (importuri). În schimb, prețurile pentru servicii au crescut în special din cauza unei piețe interne necompetitive și suprareglementate.

„Stabilitatea“ artificial impusă și susținută public de economistul Isărescu din funcția de guvernator are efecte dramatice pe termen lung: elimină percepția de risc din mintea populației. Deciziile de investiții și economisire din economie nu mai țin cont de riscul valutar real, pentru că există o bancă centrală care întotdeauna va rezolva această problemă.

Revenind la tema acestei opinii, rolul prețurilor este acela de a semnala ce se întâmplă cu anumite produse pe anumite piețe. Intervențiile arbitrare, chiar și în numele „stabilității“, distorsionează această informație, dar, și mai grav, distorsionează alocarea de resurse din economie. Intervențiile statului în piețe, nu doar cea valutară, au efectul morfinei pentru un corp unde toate oasele sunt rupte. Dispare durerea, dar corpul nu se vindecă. În plus, dacă cineva încearcă să ne spună că totul este ok și putem să alergăm, o vom face pentru că nu simțim nicio durere. Dar, asta nu înseamnă că nu ne vom accidenta și mai rău...

Atentie Naum zis Ponta, ca un necaz nu vine niciodata singur. Ponta si klika lui se cazneste sa aiba, de ochii lumii, o crestere cit de cit, fie si de 1.0%, numai crestere sa fie, si Statistica i-o da, dar pe urma i-o ia.   Oricite cresteri ar trimbita guvernantii de orice culoare, ca toti au prostul obicei de a face asta, nivelul de trai al poporului sta nacalit intr-o balta de mizerii.  Guvernarea actuala este si ea nacalita in mizerii. Se ocupa de orice: dat din gura, vizite, taiatul de panglici parca s-a mai imputinat, aparitii TV, invirtitul legilor pe dos, numirea de mizerabili in posturi importante de conducere…, numai de buna administrare nu ... Recesiunea tehnica in care s-a prbusit economia Romaniei (trecuta cu vederea de oficilitati) este rezultatul inteleptei guvernari a domnului V. V. Ponta. Dumnealui a impus noile taxe (acciza pe produsele petroliere, taxa pe stalp) cand toti oamenii care stiu economie l-au avertizat de consecintele catastrofale . Dar dumnealui n-a avut urechi sa auda, ci doar gura mare care sa faca praf.inustrial pe la diferite televiziuni cumparate. Ii mai aducem aminte domnului V. V. Ponta (daca a trecut si aceasta, elegant,cu vederea) ca Guvernul condus de domnia sa a redus investitiile statului cu 22,5 la suta, iar dupa acele modificari ale legii fiscale savarsite tot de Guvernul domniei sale investitorii straini au parasit Romania in propotie de peste 10 la suta si continua sa o faca. Nu mai vorbim de deficientele ~savantilor~ din acest Guvern (cu studii cumparate pe la diferite SRL-uri) care nu sunt in stare sa ia banii europeni pe care Comunitatea se straduieste sa ni-i dea gratis. Cu aceasta ocazie il avertizam pe actualul avocat al poporului, domnul Victor Ciorbea sa ia act de ordonanta de urgenta priind invatamantul data de actualul Guvern cu studii SRL-iste sa nu distruga si viitorul Romaniei, asa cum a facut cu succes cu prezentul ei. Daca domnul Victor Ciorbea nu avertizeaza Curtea Contitutionala referitor la aceasta emisiune din putul gandirii maramoiului naum zis ponta se face partas la aceasta catastrofa nationala.

Ajunge văicăreala, popor român la „arme”

BCR înregistrează în acest moment o cotă de piaţă respectabilă pe segmentul creditărilor noi, precum şi consolidarea bazei de depozite', a precizat Spurny.

Pe lângă soluţionarea accelerată a moştenirii de credite neperformante, intenţionăm să îmbunătăţim şi mai mult capacitatea noastră competitivă, pe segmentele retail şi corporate, a dat acesta asigurări. Rezultate grupului Erste arată o diminuare a veniturilor nete din dobânzi la 2,244 miliarde euro, faţă de 2,340 miliarde euro în semestrul I 2013, în principal pe fondul menţinerii unui nivel scăzut al dobânzilor precum şi al efectelor de curs valutar.

Venitul net din taxe şi comisioane a crescut la 907 milioane euro, faţă de 894,1 milioane euro, în primul semestru din 2013, susţinut de operaţiunile cu valori mobiliare, iar rezultatul net din tranzacţionare s-a majorat la 138 milioane euro (103,6 milioane euro în S1 2013). Venitul operaţional s-a situat la 3,422 miliarde euro (-1,8% faţă de 3,483 miliarde euro în S1 2013).

'Decizia de a accelera îmbunătăţirea calităţii bilanţului va avea drept rezultat eliberarea de resurse care ne va permite nu doar să obţinem rezultate mai bune în 2015, ci şi să contribuim la reluarea creditării în Europa Centrală şi de Est. Observăm deja o creştere economică mai echilibrată în regiune şi, din poziţia noastră de lider regional, dorim să avem forţa necesară pentru a finanţa această creştere', a apreciat Treichl. Cheltuielile administrative generale ale grupului bancar s-au diminuat cu 3,3%, până la 1,896 miliarde euro (1,960 miliarde euro în semestrul I 2013), în principal pe fondul reducerii cheltuielilor de personal. Această evoluţie a determinat raportarea unui profit operaţional de 1,525 miliarde euro (+0,2% faţă de 1,522 miliarde euro în S1 2013) şi unui raport cost/venit îmbunătăţit, de 55,4% (56,3% în S1 2013). În pofida estimărilor privind majorarea costurilor de risc pentru 2014, anunţate la începutul lunii iulie, pierderea netă din reevaluarea activelor financiare neevaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere s-a majorat doar uşor, cu 1,5%, la 796,1 milioane euro, respectiv 125 puncte de bază în raport cu nivelul mediu al împrumuturilor către clienţi (784,3 milioane euro în S1 2013, respectiv 120 puncte de bază). Acest rezultat se datorează faptului că o parte semnificativă a costurilor de risc în România aferente cedării creditelor neperformante va fi resimţită abia în a doua jumătate a anului. În plus, poziţia 'alte venituri operaţionale' include 130,3 milioane euro aferente costurilor de risc estimate de Erste Group în contextul legii privind creditele de consum adoptate de Parlamentul Ungariei la începutul lunii iulie, au precizat oficialii Erste Group Bank. Aceştia au subliniat că rata creditelor neperformante s-a diminuat în decursul celui de-al doilea trimestru din 2014 la 9,4% (9,6% în T1 2013), în contextul în care volumul de credite către clienţi a rămas stabil. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a îmbunătăţit la 64,0%, în condiţiile în care la sfârşitul anului 2013 era de 63,1%. Capitalul total conform IFRS s-a diminuat la 14,1 miliarde euro (14,8 miliarde euro la finele lui 2013). Capitalul comun de rangul 1 (CET 1, implementat integral) s-a majorat la 11,5 miliarde euro.

Ajunge văicăreala, popor român la „arme”
Ajunge rugăciunea şi jalbele la poartă,
Nu aştepta pomană când stâncile se sfarmă,
Nu ai de-ales române, tu eşti stăpân pe soartă!

Nu te-amăgi cu vorbe oculte din scriptură,
Biserica şi popa îţi predică de moarte,
Ridică eşafoduri, condamnă impostura,
Ea te ţine de veacuri în neguri fără carte.

Cu rugăciuni la ceruri ei zilnic te îmbată,
Cu vorbe globaliste, cu-o lume fără ţară,
Nu te lăsa sedus de-o vorbă idolatră,
Renunţă să mai duci o viaţă băjenară.

Cum justiţia e oarbă vândută pe arginţi,
Cu-armata fără arme plină de generali
Cu preşedinţi de ţară ce par ieşiţi din minţi,
Visteria e goală plină cu şobolani!

La “arme” rupeţi lanţuri, “spânzuraţi” camarila
Nu aşteptaţi zadarnic pe Dumnezeu cu mila!

Argentina a intrat din nou in faliment, a doua oara in ultimii 13 ani, dupa ce discutiile avute in New York cu fondurile speculative au esuat.

Agentia de rating Standard and Poor’s coborase rating-ul Argentine la “default selectiv”, cu putin timp inainte ca ministrul argentinian de Economie, Axel Kicillof, sa anunte presei la New York ca cele doua parti nu au cazut de acord, relateaza AFP.

Acest scenariu a impins Argentina la incapacitate de plata pentru suma de 539 milioane de dolari, intrucat a treia cea mai mare economie latina nu a fost in masura sa plateasca aceasta suma inainte de miezul noptii.

MediatorUL desemnat de justitia americana pentru a conduce negocierile, Daniel Pollack, declarase: “Din nefericire, niciun acord nu a fost atins si republica Argentina se va gasi in maniera iminenta in situatia de default” de plata.

Este a doua oara in 13 ani cand acest lucru se intampla.

Potrivit analistilor, una dintre primele consecinte ale falimentului este indepartarea pe termen lung a Argentinei de pietele internationale de capital, din care a fost exclusa dupa falimentul din 2001.

Comisia Europeană a retras sectorul apei dintr-o propunere de lege europeană privind concesiunile. Motivul îl constituie temerile legate de o eventuală privatizare, în special în Germania, unde acest sector este gestionat de municipalităţi. "De luni de zile există informaţii referitoare la încercarea Comisiei, de privatizare a apei prin propunerea sa privind concesiunile", a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier. Cetăţenii germani, revoltaţi de decizia de privatizare a sectorului apei au strâns aproape un milion de semnături pentru petiţia "Apa este un drept al omului" în cadrul "Iniţiativei cetăţenilor europeni". Petiţia a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona şi permite unui număr de cel puţin 1.000.000 de cetăţeni ai UE să prezinte Comisiei Europene o propunere în vederea modificării legislaţiei europene într-un anumit domeniu.

Petiţia cere ca instituţiile europene şi statele membre să fie obligate să se asigure că toţi oamenii au dreptul la apă şi canalizare şi că alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă să nu facă obiectul normelor pieţei interne, iar serviciile de apă să fie excluse de la privatizare. "Este de datoria noastră să ţinem cont de îngrijorările exprimate de un număr atât de mare de oameni. Astfel, cea mai bună soluţie pare a fi eliminarea apei din domeniul de aplicare a directivei privind concesiunile", a afirmat comisarul european Michel Barnier. Speriat de amploarea iniţiativei cetăţeneşti europene, comisarul european a fost obligat să facă un pas în spate, deşi înainte era un susţinător înfocat al acestei măsuri. Eurodeputata ecologistă germană Heidi Ruhle a spus că legea privind concesiunile era o formă de presiune asupra statelor naţionale, astfel încât apa lor să devină un bun privatizabil ca orice marfă şi scos la vânzare. Interesul comisarului Michel Barnier a ieşit la iveală o dată cu informaţiile privind aşa-numita "troikă" (formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) care a cerut explicit guvernelor Greciei şi Portugaliei să privatizeze companiile de apă. Organizaţiile non-guvernamentale din Europa au cerut într-o scrisoare eurocraţilor de la Comisia Europeană să explice de ce, prin presiunile făcute asupra guvernelor Greciei şi Portugaliei, au încălcat tratatul de aderare care le cerea să rămână neutri în ceea ce priveşte politica de privatizare. Multă vreme, Comisia nu a dat niciun răspuns. Surse de la Bruxelles spun că există un lobby puternic al unor companii transnaţionale făcut asupra Comisiei Europene în vederea emiterii unei directive pentru concesiunea şi privatizarea bunurilor şi serviciilor publice care erau până acum considerate vitale pentru populaţie. Una dintre aceste companii este şi Nestle. Fostul ei preşedinte, austriacul Peter Brabeck-Letmathe, a stârnit un scandal internaţional acum câţiva ani prin declaraţiile şocante pe care le făcea în faţa presei. Letmathe afirma fără ocolişuri că apa este un bun ca oricare altul, că nu este un drept al omului şi, ca orice bun, trebuie privatizat.