Comisia Europeană a retras sectorul apei dintr-o propunere de lege europeană privind concesiunile. Motivul îl constituie temerile legate de o eventuală privatizare, în special în Germania, unde acest sector este gestionat de municipalităţi. "De luni de zile există informaţii referitoare la încercarea Comisiei, de privatizare a apei prin propunerea sa privind concesiunile", a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier. Cetăţenii germani, revoltaţi de decizia de privatizare a sectorului apei au strâns aproape un milion de semnături pentru petiţia "Apa este un drept al omului" în cadrul "Iniţiativei cetăţenilor europeni". Petiţia a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona şi permite unui număr de cel puţin 1.000.000 de cetăţeni ai UE să prezinte Comisiei Europene o propunere în vederea modificării legislaţiei europene într-un anumit domeniu.

Petiţia cere ca instituţiile europene şi statele membre să fie obligate să se asigure că toţi oamenii au dreptul la apă şi canalizare şi că alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă să nu facă obiectul normelor pieţei interne, iar serviciile de apă să fie excluse de la privatizare. "Este de datoria noastră să ţinem cont de îngrijorările exprimate de un număr atât de mare de oameni. Astfel, cea mai bună soluţie pare a fi eliminarea apei din domeniul de aplicare a directivei privind concesiunile", a afirmat comisarul european Michel Barnier. Speriat de amploarea iniţiativei cetăţeneşti europene, comisarul european a fost obligat să facă un pas în spate, deşi înainte era un susţinător înfocat al acestei măsuri. Eurodeputata ecologistă germană Heidi Ruhle a spus că legea privind concesiunile era o formă de presiune asupra statelor naţionale, astfel încât apa lor să devină un bun privatizabil ca orice marfă şi scos la vânzare. Interesul comisarului Michel Barnier a ieşit la iveală o dată cu informaţiile privind aşa-numita "troikă" (formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) care a cerut explicit guvernelor Greciei şi Portugaliei să privatizeze companiile de apă. Organizaţiile non-guvernamentale din Europa au cerut într-o scrisoare eurocraţilor de la Comisia Europeană să explice de ce, prin presiunile făcute asupra guvernelor Greciei şi Portugaliei, au încălcat tratatul de aderare care le cerea să rămână neutri în ceea ce priveşte politica de privatizare. Multă vreme, Comisia nu a dat niciun răspuns. Surse de la Bruxelles spun că există un lobby puternic al unor companii transnaţionale făcut asupra Comisiei Europene în vederea emiterii unei directive pentru concesiunea şi privatizarea bunurilor şi serviciilor publice care erau până acum considerate vitale pentru populaţie. Una dintre aceste companii este şi Nestle. Fostul ei preşedinte, austriacul Peter Brabeck-Letmathe, a stârnit un scandal internaţional acum câţiva ani prin declaraţiile şocante pe care le făcea în faţa presei. Letmathe afirma fără ocolişuri că apa este un bun ca oricare altul, că nu este un drept al omului şi, ca orice bun, trebuie privatizat.

Achiziţionarea MKB Bank de la grupul german BayernLB se pare că a fost doar începutul campaniei de achiziţii majore pentru guvernul maghiar întrucât oficilialităţile din Budapesta au anunţat că intenţionează să naţionalizeze mai multe companii din sectoare strategice printre care şi producătorul ungaro-canadian de locomotive Bombardier MAV şi să achiziţioneze în totalitate participaţia la MVM, cel mai mare producător şi distribuitor maghiar de electricitate , scrie Budapest Business Journal.

“Vom ajunge în curând la o înţelegere cu acţionarul canadian al Bombardier MAV, iar până la sfarşitul anului guvernul maghiar ar putea să facă şi alte achiziţii, care vor necesita însă o modificare a bugetului”, a spus ministrul dezvoltării naţionale Miklós Seszták, citat de Portfolio.hu. Bombardier MAV, companie mixtă deţinută în proporţie de 65% de compania canadiană de tehnologie aerospaţială şi feroviară, de 25% de MAV, compania feroviară de stat din Ungaria, şi de 10% de angajaţi, produce, modernizează, repară, testează şi proiectează vehiculelor de transport feroviar de pasageri pentru piaţa maghiară şi pentru cea internaţională, potrivit informaţiilor preluate de pe site-ul companiei. Ministrul a adăugat că în sesiunea din toamnă parlamentul ar putea vota un proiect de lege prin care guvernul maghiar ar putea prelua în totalitatea participaţia la MVM. Statul maghiar deţine 99% din MVM.

„Cea mai mare problemă pentru o bancă sunt retragerile de capital. Nu există instituţie de credit care să reziste la retrageri masive iar evenimentele din Bulgaria ne-au arătat clar acest lucru. Dacă este vorba şi de o bancă mare, cu impact semnificativ în economie, a cărei eventuală cădere prezintă risc de sistem, este clar că nu îţi poţi permite să o laşi. Şi atunci intervine statul. Nu direct, ci prin diverse vehicule. Aceasta este practica europeană iar în România situaţia este cumva similară cu cea din Franţa”.
In ultimii doi ani, mai multe grupuri bancare au ales sau au fost obligate să vândă operaţiunile din România. RBS, de exemplu, a transferat mai întâi portofoliul de retail şi apoi şi pe cel de corporate către Unicredit Ţiriac, Citibank şi-a vândut operaţiunile de retail către Raiffeisen şi, recent, portughezii de la Millennium s-au retras de pe piaţa locală printr-un transfer către ungurii de la OTP. O situaţie ceva mai specială a fost în cazul preluării ATE de către Piraeus Bank. În acest caz, Piraeus a fost obligată de către statul grec să preia toate activele şi pasivele ATE, implicit şi pe cele din România. Ulterior, Piraeus a vândut licenţa de operare a ATE către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu însă a rămas în portofoliu cu toate creditele şi depozitele băncii preluate. O altă decizie care nu a avut legătură cu România dar care a schimbat structura sistemului bancar local a fost transferarea portofoliului Bank of Cyprus către Marfin Bank în urma unei tranzacţii efcetuate sub jurisdicţia statului cipriot. Teoretic, orice creditor poate să ceară şi falimentul unei bănci în condiţiile legii şi cu avizul prealabil de la BNR. Chiar am asistat câteva bănci când le-a fost cerută insolvenţa. Nici vorbă să se poată întâmpla aşa ceva pentru că băncile au la dispoziţie un fond de rezervă la BNR de unde pot trage bani în caz de urgenţă. Nu există creditor care să nu se îndestuleze prin popriri, în mod real.”

Grupul bancar Erste a înregistrat în primul semestru al acestui an pierderi de 929,7 milioane euro, însă în ciuda acestui aspect reprezentanţii grupului informează că indicele de capital şi calitatea portofoliului de credite s-au îmbunătăţit, potrivit raportului cu rezultatele financiare din primul semestru.
Potrivit sursei citate, venitul net din dobânzi s-a diminuat în primul semestru la 2,2 miliarde euro, faţă de aceeaşi perioadă din 2013 când a fost 2,3 miliarde euro, aceasta fiind în principal pe fondul menţinerii unui nivel scăzut al dobânzilor precum şi al efectelor de curs valutar. Venitul net din taxe şi comisioane a crescut la 907 milioane euro faţă de primul semestru din 2013 când a fost de 894,1 milioane euro, susţinut de operaţiunile cu valori mobiliare, iar rezultatul net din tranzacţionare s-a majorat la 138 milioane euro faţă de primul semestru de anul trecut când a fost de 103,6 milioane euro. Venitul operaţional s-a situat la 3,4 miliarde euro, în scădere cu 1,8% faţă de 3,4 miliarde euro în primul semestru din 2013. Cheltuielile administrative generale s-au diminuat cu 3,3%, la 1,89 miliarde euro, faţă de primul semestri din anul trecut când a fost 1,96 miliarde euro, în principal pe fondul reducerii cheltuielilor de personal, potrivit sursei citate. Această evoluţie a determinat raportarea unui profit operaţional de 1,5 miliarde euro, în creştere cu 0,2% faţă de 1,5 miliarde euro în primul semestru din 2013 şi unui raport cost/venit îmbunătăţit, de 55,4% faţă de 56,3% din aceeaşi perioadă de anul trecut.
"În pofida estimărilor privind majorarea costurilor de risc pentru 2014, anunţate la începutul lunii iulie, pierderea netă din reevaluarea activelor financiare neevaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere s-a majorat doar uşor, cu 1,5%, la 796,1 milioane euro, respectiv 125 puncte de bază în raport cu nivelul mediu al împrumuturilor către clienţi (S1 2013: 784,3 mil. euro, respectiv 120 puncte de bază). Acest rezultat se datorează faptului că o parte semnificativă a costurilor de risc în România aferente cedării creditelor neperformante va fi resimţită abia în a doua jumătate a anului. În plus, poziţia < alte venituri operaţionale > include 130,3 milioane euro aferente costurilor de risc estimate de Erste Group în contextul legii privind creditele de consum adoptate de Parlamentul Ungariei la începutul lunii iulie. Rata creditelor neperformante s-a diminuat în decursul celui de-al doilea trimestru din 2014 la 9,4% (T1 2013: 9,6%), în contextul în care volumul de credite către clienţi a rămas stabil. Rata de acoperire a creditelor neperformante s-a îmbunătăţit la 64,0% (sfârşitul anului 2013: 63,1%)", se mai precizează în raport.
Poziţia "alte venituri operaţionale" s-a situat la -1,27 miliarde euro faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut când a fost -377,6 milioane euro, în principal pe fondul amortizării activelor intangibile în valoare totală de 956,4 milioane euro, îndeosebi în România (854,2 milioane euro)- întregul fond comercial (319,1 milioane euro), brand (294,6 milioane euro) şi portofoliul de clienţi (176,1 milioane euro) precum şi alte active intangibile (64,4 milioane euro) - precum şi a fondului comercial aferent operaţiunilor din Croaţia, potrivit comunicării. Taxele pe operaţiuni bancare s-au menţinut la 154,1 milioane euro (S1 2013:184,7 milioane euro): 63,2 milioane euro (83,3 milioane euro) în Austria, 20,7 milioane euro (21 milioane euro) în Slovacia precum şi 70,1 milioane euro (80,4 milioane euro) în Ungaria (această valoare incluzând întreaga taxă bancară din Ungaria pentru 2014, respectiv 47,9 milioane euro).
Taxele pe venit s-au majorat la 335,6 miliaone euro, în principal în urma amortizării unor active incluse la categoria impozite amânate (nete) în valoare de 164,2 milioane euro. Profitul net atribuibil proprietarilor societăţii mamă s-a situat la -929,7 milioane euro (302,2 milioane euro), din care 489,7 milioane euro cheltuieli fiscale.
Capitalul total conform IFRS s-a diminuat la 14,1 miliarde euro (sfârşitul anului 2013: 14,8 miliarde euro). Capitalul comun de rangul 1 (CET 1, implementat integral) s-a majorat la 11,5 miliarde euro faţă de 11,2 miliarde euro (Basel 2.5) la sfârşitul anului 2013. Activele ponderate la risc (implementate integral) s-au menţinut la un nivel constant, respectiv 98 miliarde euro (sfârşitul anului 2013: 97,9 miliarde euro). Indicele capitalului comun de rangul 1 (CET1, implementat integral) s-a îmbunătăţit la 11,7%, faţă de 11,4% (Basel 2.5). Indicele de capital total (Basel 3, implementat integral) s-a majorat la 16,5%, faţă de 16,3% (Basel 2.5) la sfârşitul anului 2013.
Totalul activelor s-a situat la 198,4 miliarde euro. Portofoliul net de credite către clienţi s-a menţinut la 120 miliarde euro (la sfârşitul anului 2013: 119,9 miliarde euro). Raportul credite/depozite s-a situat în primul semestru din 2014 la 99,8% (la sfârşitul anului 2013: 98,0%).
"Rezultatele reflectă în parte măsurile pe care le-am anunţat în data de 3 iulie. Pe acest fond, calitatea portofoliului nostru de credite a evoluat pozitiv, indicând o tendinţă continuă de îmbunătăţire. În perspectiva testului de stres, evoluţia indicelui capitalului de bază este în mod special îmbucurătoare: în pofida pierderilor, acesta s-a majorat la 11,7%, conform reglementărilor Basel 3, implementate integral", a explicat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG, cu ocazia prezentării rezultatelor primului semestru din 2014.
"Decizia de a accelera îmbunătăţirea calităţii bilanţului va avea drept rezultat eliberarea de resurse care ne va permite nu doar sa obţinem rezultate mai bune în 2015, ci şi să contribuim la reluarea creditării în Europa Centrală şi de Est. Observăm deja o creştere economică mai echilibrată în regiune şi, din poziţia noastră de lider regional, dorim să avem forţa necesară pentru a finanţa această creştere", a mai notat acesta. (bursa)

Tinerii din zona euro sunt cei mai afectaţi de declinul sau stagnarea salariilor din cauza crizei, în Spania şi Portugalia având loc în doi ani, până în 2012, scăderi de 15%, respectiv de 25% ale câştigurilor medii ale acestora, evoluţie considerată îngrijorătoare de către Banca Centrală Europeană, potrivit Mediafax.
La nivelul zonei euro, tinerii adulţi sunt cei mai afectaţi de deflaţia sau stagnarea salariilor, tendinţă considerată tot mai mult drept un pericol pentru redresarea economică a regiunii.
Spaniolii cu vârste de sub 30 de ani au fost cei mai afectaţi de scăderea salariilor, reflectând şomajul de 42% al acestei categorii, faţă de 25% la nivelul întregii populaţii.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat luna trecută că şomajul ridicat, cererea şi inflaţia scăzută sunt riscuri pentru stabilitatea preţurilor.
Salariul mediu lunar din Spania al tinerilor cu vârste de 20-24 de ani era în 2012 cu 15% mai mic faţă de 2010, la nivelul tuturor grupelor de vârste declinul fiind de numai 0,3%. În cazul celor cu cinci ani mai în vârstă, scăderea salariului mediu a fost de 8%, potrivit institutului spaniol de statistică INE.
În Portugalia, salariul mediu lunar al tinerilor de 18-24 de ani a scăzut cu 25% în perioada 2011-2012, în timp ce pe ansamblul întregii populaţii a crescut cu 1%, conform celor mai recente date statistice naţionale. Declinul a fost de 17% în cazul persoanelor cu 10 ani mai în vârstă.(surse neconfirmate de presa).

Oficialii americani au estimat că aproximativ 30% din activele sectorului bancar rusesc sunt afectate de sancţiuni. Băncile nu vor mai avea acces la resursele necesare operaţiunilor de creditare, ceea ce ar putea provoca o nouă încetinire a ritmului de creştere al economiei Rusiei, consideră analiştii.

'Aceste sancţiuni limitează capacitatea celor trei bănci de a face noi afaceri, ceea ce va afecta economia Rusiei deoarece instituţii nu vor mai putea acordat multe împrumuturi', a apreciat Sung Won Sohn, profesor de economie la Martin Smith School of Business din California.

Miercuri, VTB, a doua mare bancă din Rusia după active, a apreciat că sancţiunile impuse de SUA 'sunt motivate politic şi injuste', dar şi-a exprimat încrederea că va reuşi să-şi majoreze capitalul dacă va fi necesar.

Sancţiunile vor exclude principalele bănci ruse de stat de pe pieţele europene de capital, în condiţiile în care VTB desfăşoară operaţiuni la Londra şi New York.

Şi vicepreşedintele Băncii Rusiei, Mikhail Sukhov, a afirmat recent că instituţia deţine suficiente instrumente de politică monetară pentru a menţine stabilitatea instituţiilor financiare afectate de sancţiuni. Conform datelor analiştilor, Rusia este pe locul cinci în topul ţărilor care deţin cele mai mari rezerve valutare, după China, Japonia, Arabia Saudită şi Elveţia.

Operatorii americani de carduri bancare Visa şi MasterCard au anunţat că noile sancţiuni nu afectează operaţiunile lor în Rusia. Autorităţile de la Moscova încearcă să îi convingă pe cei doi operatorii să continue să opereze în Rusia prin promisiunea că vor reduce nivelul depozitelor pe care cele două companii trebuie să le constituie la Banca Centrală. (Sursa: Agerpres)