Victor Ponta ( in fapt "naum" = maramoi adevarat , mai bine spus naumski) nu scapă de criticile pentru decizia aministiei fiscale a pensionarilor și a mamelor! Premierul este aspru criticat și pentru că vrea să pună în Guvern, la Ministerul Bugetului, o rudă de-a lui Valeriu Zgonea, pe finul său, Claudiu Manda.   Prim-vicepreședintele PDL, Cătălin Predoiu, consideră, într-o postare pe o rețea de socializare, că măsurile din ultima perioadă luate de Guvernul Victor Ponta sunt adevărate bombe cu ceas, ce vor afecta toți românii în următorii”Aproape 9 milioane de români sunt, potrivit calculelor jurnaliştilor de la Gândul, deja beneficiari ai unor măsuri electorale ale guvernării. Proiectul de ţară numit ILUZIA FISCALĂ este ceea ce vinde acum Ponta românilor, în fapt, o adevărată bombă cu ceas. Ceea ce mai puţină lume remarcă este că toate cadourile otrăvite servite acum electoral vor fi decontate ulterior de toţi românii, inclusiv de beneficiarii lor, chiar de la începutul anului 2015 – prin sporirea taxelor şi impozitelor. Înlocuirea unor specialişti cu rubedenii de partid la Ministerul de Finanţe nu este deloc întâmplătoare – nimeni nu trebuie ca până în decembrie să deranjeze avântul populist al „premierului-amnistie”.”, a scris Predoiu.

PNL îi cere premierului Ponta să retragă nominalizarea lui Claudiu Manda pentru funcția de ministru al bugetului și să-și ceară scuze publice pentru această nominalizare.  "Este inadmisibil ca în România Guvernul să devină o afacere de familie, o afacere între rude, după ce îl avem în marea familie pesedistă pe vicepremierul Gabriel Oprea, ministru de Interne şi naş al lui Victor Ponta, după ce îl avem tot în Guvernul Ponta pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ca văr al primului ministru Ponta, după ce îl avem în fruntea senatorilor PSD ca lider al senatorilor PSD pe socrul primului ministru, astăzi ni se propune să avem şi un fin al preşedintelui Camerei Deputaţilo,r domnul Valeriu Zgonea. Credem că este prea mult pentru un guvern cu atâtea rude şi credem că este cazul ca domnul Victor Ponta să înţeleagă că nu e guvernarea familiei lui, ci este vorba despre Guvernul României", a declarat vicepreședintele PNL Teodor Atanasiu, relatează Mediafax.
El a arătat că "este o batjocură" la adresa românilor să fie propus ministru al bugetului un om "care nu are niciun fel de experienţă profesională în acest domeniu, care nu ar fi putut să ocupe prin concurs nici măcar postul de şef de birou la Ministerul Bugetului".  "Este foarte clar că singura tangenţă pe care a avut-o domnul Claudiu Manda cu Ministerul Bugetului este falsul în declaraţii pe care l-a făcut că ar fi fost contabil şef la o firmă pe vremea când încă nu absolvise facultatea", a adăugat Teodor Atanasiu.

Trezoreria SUA lansa un atac, in octombrie 2013, la adresa Germaniei, sugerand ca suplusul sau structural este sursa problemelor Europei. Daca o tara merge pe surplus, o alta ar trebui sa mearga pe deficit, intrucat aceasta tara ar trebui sa absoarba surplusul contului curent al tarii care face economiseste. Aceasta absorbire se face prin investitii, consum sau importuri.

FMI-ul sustine ca rata de schimb a Germaniei este subevaluata cu pana la 18% din valoarea actuala. Majoritatea analistilor considera ca Germania si-a luat acest avantaj in primii ani ai uniunii monetare, atunci cand a redus cheltuielile mai mult decat au facut-o Italia, Franta, Spania si ceilalti. Acum, aceste tari incearca sa faca acelasi lucru, dar zona euro este impinsa in capcana deflatiei.

Daca zona euro nu se lanseaza in investitii, nu isi stimuleaza cresterea interna, nu face cheltuieli de niciun fel, atunci, deficitul contului curent nu poate fi redus decat prin diminuarea investitiilor si a consumului. Este un echilibru nociv pentru economie si care se traduce prin stagnare. Practic, Germania si-a mentinut surplusul in conditiile in care tarile mediteraneene si-au redus deficitele prin taierea cheltuielilor destinate investitiilor, consumului si a importurilor.

Pentru nemti, acest lucru nu este o veste proasta. Este ceva logic, intrucat aceasta agonisire este o recompensa pentru seriozitatea de care au dat dovada. Pentru Wolfgang Schauble, zona euro nu trebuie sa isi faca griji din cauza acestui lucru. Nu Germania trebuie sa se corecteze, ci tarile care traiau pe deficite uriase ar trebui sa isi stranga si mai mult cureaua.

Germania a fost de-acord sa isi investeasca surplusul contului curent in tarile debitoare, dar a insistat ca va face acest lucru numai dupa ce se vor impune masuri de austeritate. Problema este ca stagnarea economica ruineaza perspectivele investitionale.FMI-ul intra, la randul sau, in corul contestatarilor politicilor economice promovate de germani si sustine ca surplusul contului curent pe care Germania il inregistreaza in acest moment a inceput sa devina distructiv pentru economie. Surplusul Germaniei este cu 3% pana la 6% mai mare decat este justificat de fundamentele economice. FMI preseaza Germamia sa reduca aceste dezechilibre si sa isi creasca consumul intern.

Comisia Europeana a amenintat Germania cu sanctiuni, anul trecut, justificand acest lucru prin Procedura Dezechilibrelor Macroeconomice. Reactia nemtilor nu s-a lasat asteptata, dar Comisia a ramas tare pe pozitii. Acum, Jean Claude Juncker se afla intr-o situatie dificila. Cum surplusul economic al Germaniei depaseste limita de 6% impusa de Bruxelles, teoretic, ar trebui sa puna in miscare masinaria de sanctiuni. Numai ca, Germania a fost tara care a insistat cel mai mult pentru nominalizarea sa in fruntea Comisiei Europene. Pe de alta parte, Juncker trebuie sa tina cont si de tarile cu o economie mai slaba, dar care si-a facut temele.

In baza procedurii amintite, zona euro poate sa-i impuna Germaniei sa prezinte un plan de actiune prin care isi va diminua surplusul economic. Daca Germania nu va dori sa faca acest lucru sau nu va reusi sa atinga acest obiectiv, atunci, ministrii din Uniunea Europeana ar putea sa forteze Berlinul sa plateasca un deposit in valoare de 0,1% din PIB, adica 2,4 miliarde de euro. Acesti bani ar putea fi retinuti daca Germania nu isi va diminua surplusul.

Pe de alta parte, in Germania, cetatenii sai considera ca tara deja plateste mult prea mult pentru a salva tarile din Sudul Europei. Iar Germania a fost de-acord cu aceasta procedura in conditiile in care numai statele cu deficite uriase vor fi sanctionate.

Investitorii pedepsesc statele europene din fostul blocul sovietic pentru legăturile lor cu Rusia, chiar dacă aceste țări, acum membre ale Uniunii Europene, au sprijinit sancţiunile împotriva președintelui Vladimir Putin pentru acțiunile sale în Ucraina, scrie Bloomberg.   În afară de rublă, monedele din Europa de Est au avut printre cele mai puţin rate de schimb de pe piețele emergente în luna iulie, cele mai afectate fiind forintul unguresc şi leul românesc. Indicii bursieri din Bulgaria, Republica Cehă și Ungaria s-au alăturat Rusiei, fiind printre cele mai mari 10 de piețe în scădere din lume în această lună.  Cele 28 de națiuni ale UE au votat în unanimitate pentru a extinde sancțiunile pe Rusia în această săptămână considerând că Putin are un rol destabilizator. "Există un sentiment printre investitori la nivel mondial că Europa Centrală și de Est este nesigură din cauza riscurilor geopolitice şi caută oportunităţi în alte zone", a declarat Ilan Solot, un strateg de schimb valutar de la Brown Brothers Harriman de la Londra.  Piețele de capital din Ungaria, Polonia, Republica Cehă și România au pierdut cumulat 13 miliarde dolari în această lună. Monedele asiatice au câștigat față de dolar în această lună, în timp ce Europa Centrală și de Est a suferit pierderi. Leul, forintul, zlotul polonez și coroana cehă toate au scăzut cu mai mult de 2 la sută față de dolar și s-au depreciat față de euro.  Guvernele UE au convenit în această săptămână să aplice sancţiuni economice drastice Rusiei.

Deutsche Bank si BNP Paribas, doi giganti bancari care detin aproape jumatate din valoarea activelor a zece mari banci din zona euro s-ar putea sa ajunga la pierderi imense dupa testele de stres pe care le va efectua Banca Centrala Europeana. 128 de institutii financiare vor fi supuse testelor BCE care va studia cele mai putin negociate credite si produsele securizate pe care bancile le evalueaza cu date externe minime. Scopul acestui exercitiu este de a furniza celor de la BCE informatii care le-au fost ascunse investitorilor. Una dintre aceste informatii este modul in care cele mai mari banci de investitii isi evalueaza capitalul complex.

In baza rezultatelor care vor fi publicate in luna octombrie, Deutsche Bank si BNP Paribas ar putea sa isi reconsidere valoarea activelor, putand atrage o scadere a capitalului si o incetinire a eforturilor de a satisface cerintele autoritatilor de reglementare. Pentru ca testele de stres sa fie de incredere, Mario Draghi ar fi spus ca este nevoie ca unii mari imprumutatori sa le mai si pice.

Bancile isi impart activele in trei categorii: una pentru cele cu preturile transparente, a doua pentru activele unde o parte din datele externe sunt disponibile precum derivatele si operatiunile de swap pe rata dobanzii si a treia categorie pentru activele carora le bancile le stabilesc propria valoare intrucat nu exista piata activa. Aceasta ultima categorie contine si cele mai lichide titluri de valoare garantate cu active, titluri de creanta garantate, acorduri de rascumparare si derivate.

Cele mai mari 10 banci din zona euro sustin ca detin active de acest gen in valoare de 109,3 miliarde de euro, daca aestea ar fi vandute la finele anului. Astfel ca, daca BCE considera ca o banca a apreciat gresit riscul unei pozitii, atunci respectiva banca va trebui sa isi diminueze valoarea activelor.

Deutsche Bank, cea mai mare banca de investitii din Europa si BNP Paribas, care detine cea mai mare balanta de plati din zona euro, detin totodata si cele mai multe active de categorie a treia, cu 29 de miliarde de euro, respectiv 24,8 miliarde de euro. O diminuare cu 10% a activelor de categorie a treia, in cazul Deutsche Bank ar reduce cu 5% capitalul propriu al actionarilor bancii de la Frankfurt. Urmatorii care ar avea de suferit ar fi Grupul BPCE Natixis SA, BNP Paribas, Mediobanca SpA si KBC Group, care si-ar vedea capitalul propriu diminuandu-se cu 3%.
Banca Centrala Europeana intentioneaza sa foloseasca rezultatele activelor pentru testele de stres din septembrie, inainte de a lua in supraveghere 120 de banci din zona euro in luna noiembrie. Institutiile financiare vor avea la dispozitie intre sase si noua luni de zile pentru a majora capitalul in cazul unor deficite identificate in urma revizuirii.
Actiunile celor de la Deutsche Bank au scazut cu 19% anul acesta pe piata tranzactiuni de la Frankfurt, in timp ce BNP Paribas a scazut cu 12%. Activele de categorie a treia ale lui Deutsche Bank si ale lui BNP Paribas au scazut, din 2009, cu 50%, respectiv 29%. Bancile din zona euro s-au pregatit pentru testele de stres marindu-si provizioanele pentru creditele cu randament slab, micsorandu-si activele totale si facand vanzari de actiuni pentru a-si creste capitalul.

Ministreasa de therty-something (ADOLESCENTA DE LA FINANTE) - Nici un roman cu cappul pe umeri  nu contesta necesitatea ca sa avem in fruntea tarii elite, atat morale cat si profesionale. Mult trambitatul "inalt profesionalism" al ministeresei nu s-a facut ,pana acum, prin nimic ,remarcat. Cu scuze de tipul" celalat e de vina" s-au cam saturat romanii, orice ageamiu poate s-o faca, pentru asta nu trebuie sa ai "inalte studii universitare". Pana acum doamna ministru n-a demonstrat decat o crasa incompetenta si un caracter urat:parvenirea prin orice mijloace. E duplicitara cum sunt mai toti politicienii romani. Tineretea si lipsa de experienta nu-i o scuza ca sa participi la aceasta oribila mascarada care este guvernarea Romaniei. Pana acum, inafara de lozinci , OGU-uri, taxe peste taxe, altceva nu s-a vazut la acest guvern. Atat FMI-ul cat si Presedentia au pus o intrebare simpla; de unde se vor lua fonduri pentru a compensa reducerea CAS-ului? S-au invartit in jurul cozii. Pentru prestatia de la intrevederea cu presedintele nu-ti trebuiau studii universitare inalte, trebuia doar sa raspunzi la niste intrebari punctuale.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a avertizat că avansul economic în Europa ar putea fi grav afectat dacă inflaţia rămâne la un nivel scăzut, adăugând că pieţele financiare sunt, probabil, prea optimiste cu privire la Europa, transmite Reuters, citat de Agerpres.La câteva zile după ce FMI a dat publicităţii propriul său raport cu privire la zona euro, în care avertizează că orice noi şocuri ar putea opri relansarea economică, Lagarde a reluat ieri mesajul la o conferinţă organizată la Paris.

"Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte şi pieţele financiare sunt optimiste. Probabil prea optimiste comparativ cu fundamentele", a spus Lagarde la o conferinţă organizată de Fundaţia Robert Schuman.

FMI a cerut statelor din zona euro să sprijine cererea economică, să finalizeze reforma din sectorul bancar şi să avanseze reformele structurale. "Există pericolul unui cerc vicios: un nivel ridicat al şomajului şi un raport mare datorie-PIB riscă să pună în pericol investiţiile şi să conducă la o creştere mai mică în viitor", a avertizat Lagarde. De asemenea, directorul general al FMI a sfătuit Banca Central Europeană să menţină politica monetară ultrarelaxată până când cererea privată îşi va reveni pe deplin şi totodată a făcut un apel către statele UE să înlăture obstacolele structurale care afectează crearea de locuri de muncă şi productivitatea.

La rândul său, în ultimul său raport anual, publicat la finele lunii iunie, Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că dobânzile reduse au dat naştere la un sentiment de falsă securitate în rândul guvernelor şi pieţelor financiare.