Minciunile guvernului de imberbi (adolescenti) necopti si incompetenti ...

Incasarile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nu sunt atat de spectaculoase precum a spus premierul Victor Ponta in conferinta de marti unde a facut o prezentare a realizarilor Guvernului pe care il conduce. Sunt cu 2,4 miliarde de lei sub nivelul celor programate pentru prima jumatate a anului, au declarat pentru HotNews.ro surse din Trezoreria Statului. Acesta este raspunsul pe care premierul ar fi trebuit sa-l dea cand a fost intrebat marti de catre jurnalisti daca ANAF, a carei activitate a fost laudata in timpul prezentarii, a reusit sa obtina venituri la nivelul celor programate pentru 2014. Ponta a prezentat doar o comparatie intre primul semestru din 2014 si primul semestru din 2013, cifrele fiind evident in crestere. Presedintele Traian Basescu a confirmat in conferinta de presa de miercuri ca incasarile sunt cu 2,4 miliarde lei sub estimari. "Sigur, premierul nu intelege economia si compara anii intre ei. Anul acesta, pe primele 6 luni, deficitul de incasari e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie sa faca obligatoriu o rectificare negativa", a declarat Basescu. De asemenea, au mai fost facute comparatii de la an la an, din 2009 pana in 2013, graficul aratand o crestere constanta. Deficitul de 2,4 miliarde lei fata de incasarile prognozate trebuie acoperit fie prin scaderea unor cheltuieli (investitii sau cheltuieli curente), fie prin gasirea unor noi surse de venit (cresteri de taxe si impozite, scoaterea banilor din economia neagra etc). Acest deficit de 2,4 miliarde lei se adauga deficitului prognozat deja de Guvern de 4,8 miliarde de lei care s-ar crea daca va aplica scaderea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie 2014. Intrebat cum sunt incasarile si fata de programul asumat in 2014, Ponta a raspuns sec: Eu v-am pus la dispozitie datele, va voi fi totdeauna la dispozitie cu analize. Jurnalistii au insistat: in prezentare, nu erau comparatii cu programul asumat. Atunci, premierul s-a ridicat de la masa, spunand pe fuga:  Inca o data, eu v-am prezentat datele. Daca e vreo eroare, sunt convins ca o sa o indrept. Ma iertati, am vrut sa va raspund de aici dar intram la polemici.
Pe slide-uri, ANAF era prezentata la capitolul "incasari la buget" doar cu niste comparatii de la an la an. Lipseau, insa, comparatiile cu programul asumat pe 2014. "CRESTEREA CONTINUA SI IN 2014! Primul semestru din 2014 - incasari de 97 mil, comparativ cu primul semestru din 2013 - incasari de 94 mil", scria in prezentare. (Nota Red. Aici este o greseala, miliardele fiind confundate cu milioane).
Pana la urma, se pare ca ANAF a încasat venituri bugetare de 88,275 miliarde lei în primul semestru din 2014, mai mult cu peste trei miliarde de lei comparativ cu perioada similară din 2013, când încasările s-au cifrat la 85,086 miliarde lei, potrivit datelor transmise de ANAF la solicitarea AGERPRES.

BULGARIA - Discuţiile cu acţionarii Corpbank vin după ce Parlamentul bulgar a respins varianta rectificării bugetului pentru a putea răspunde la problemele de lichiditate ale băncilor. Zilele trecute, parlamentarii din Comisia de Buget Finanţe nu au aprobat planul Guvernului de a majora deficitul până la 2,7% din Produsul Intern Brut, de la 1,8% din PIB cât se preconiza iniţial, şi de asemenea de a majora datoria publică cu 3,4 miliarde leva (1,7 miliarde de euro) ca urmare a emiterii de noi obligaţiuni pentru a răspunde la problemele de lichiditate de la Corpbank.

În luna iunie a acestui an, Corpbank a fost trecută sub controlul Băncii centrale din Bulgaria după ce deponenţii s-au grăbit să-şi retragă economiile în urma unei serii de articole din presă dar şi emailuri şi SMS-uri care ridicau semne de întrebare cu privire la solvabilitatea băncii. Un audit derulat între timp de Banca centrală a Bulgariei a descoperit că există informaţii cheie care lipsesc cu privire la o serie de credite în valoare de 3,5 miliarde de leva (2,44 miliarde de dolari) şi, în plus, o parte importantă din portofoliul de credite al băncii este legat de părţi care au legătură cu principalul acţionar, Tsvetan Vassilev. Acesta deţine 50,66% din acţiunile Corpbank, în timp ce Fondul Suveran de Investiţii din Oman deţine o participaţie de aproximativ 30%, iar VTB Asset Management din Rusia are o participaţie de 9,9%.

Banca centrală va menţine controlul la Corpbank până la data de 21 septembrie însă deocamdată nu există un consens politic cu privire la modul cum ar trebui salvată. Situaţia este complicată şi mai mult de faptul că Guvernul condus de premierul tehnocrat Plamen Oreşarski a pierdut majoritatea în Parlament, iar demisia sa este aşteptată pentru săptămâna viitoare, pentru a permite aplicarea acordului convenit de partidele politice pentru organizarea alegerilor legislative anticipate în luna octombrie. AGERPRES

Banca Naţională a Ungariei (NBH) a decis să reducă în continuare dobânda de politică monetară, pentru a 24-a lună consecutiv, depăşind estimările analiştilor, după ce preţurile de consum au înregistrat cel mai semnificativ declin din 2008, transmite Agerpres.  Astăzi, comitetul de politică monetară de la NBH a redus dobânda-cheie cu 20 puncte de bază, până la nivelul record de 2,1%. Toţi economiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteptau la o rată a dobânzii de 2,2%. Autorităţile de politică monetară au redus dobânda de referinţă de la 7% în 2012, profitând de creşterea extrem de mică a preţurilor de consum.  În iunie, preţurile de consum au scăzut cu 0,3%, pe fondul reducerii preţurilor la energie şi alimente, iar Banca Naţională a Ungariei estimează o rată zero a inflaţiei în 2014 şi de 2,5% în 2015, în timp ce avansul PIB-ului ar urma să fie de 2,9% anul acesta şi de 2,5% anul viitor. Anul acesta, forintul s-a depreciat cu 3,9% faţă de euro, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale cu scadenţa în 2018 a scăzut la 3,5%. Avansul economiei Ungariei a accelerat la 3,5% în primul trimestru din 2014, comparativ cu perioada similară din 2013, cel mai rapid ritm de creştere din 2006.

În problema ucraineană, UE si aliatii de peste ocean urmăresc scopul izolării complete a Rusiei pe scena internaţională şi nu normalizarea situaţiei sau rezolvarea paşnică a conflictului din estul Ucrainei, a opinat Leonid Kalasnicov,vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma Rusiei.

'Există doar lozinci goale că Rusia ar trebui să întreprindă unele măsuri. Noi am invitat deja OSCE la graniţă pentru a demonstra că Rusia nu livrează arme rebelilor din sud-est', a afirmat liderul parlamentar rus, potrivit căruia SUA şi-au gândit politica faţă de Rusia prin prisma Georgiei şi a Ucrainei.

'Ucraina este doar o verigă în lanţul politicii americane împotriva Rusiei. Sancţiunile ar fi fost impuse indiferent de situaţie, chiar şi în cazul în care Rusia ar fi ridicat un zid la graniţa cu Ucraina', consideră Leonid Kalaşnikov.

În opinia sa, europenii conştientizează pe deplin 'ceea ce sunt SUA şi politica lor'. 'Dar Europa este inserată în această politică şi este forţată să ţină cont de ea. Rămâne de sperat doar că relaţiile economice pe care le are cu Rusia să nu-i permită (Europei) să adopte măsuri pripite', a mai spus parlamentarul rus.

Tratatul între Rusia şi SUA privind reducerea în continuare şi limitarea armelor strategice ofensive (START-3) a fost semnat la 8 aprilie 2010, la Praga, de preşedintele de atunci Dmitri Medvedev şi Barack Obama. Documentul a intrat în vigoare în februarie 2011 pe o perioadă de zece ani, cu posibilitatea de prelungire pe cinci ani.

Referitor la cooperarea NATO cu Rusia în privinţa Afganistanului, se ştie că aceasta fusese suspendată până în iunie. Nu a existat nicio informare cu privire la reluarea ei. Potrivit unor media, Alianţa Nord-Atlantică a propus Azerbaidjanului o nouă platformă de cooperare privind tranzitul de echipamente destinate coaliţiei internaţionale în Afganistan, scrie agenţia rusă de presă.AGERPRES
Despre Rusia: pe 1 septembrie 1939 trupele Germaniei naziste au invadat Polonia. Pe 17 septembrie 33 de divizii sovietice au atacat din spate trupele poloneze care se retrăgeau luptând. Astfel, in timp ce o parte a teritoriului Poloniei a fost ocupata samavolnic de Hitler, o alta parte a fost eliberata "providențial" de tătuca Stalin (KGBistul Putin a avut de unde sa invete). Alb-gardiștii ucrainieni care refuzaseră sa moara de foame in timpul Holodomorului din iarna `32-`33 nu mai puteau visa astfel la sprijinul Poloniei albgardiste, iar la Katyn, in URSS, peste 20000 de ofițeri polonezi, vinovați ca erau prizonieri, au fost împuscați de trupele NKVD-ului, „tatăl” KGB-ului de ieri si „bunicul” FSB-ului de azi. Asa a declanșat Germania nazista al doilea război mondial. Cu ajutorul frățesc al celuilalt stat totalitar, mai vechi in ale răului si violentei: URSS, după care plânge Putin si nu numai. 

O VARIANTA RUSEASCA - Zborul MH17 al Malaysia Airlines era plin de cadavre inca de la decolarea din Amsterdam. Dintr-un motiv inexplicabil, MH17 s-a mutat de pe traiectoria de zbor standard pe o ruta necunoscuta, mutandu-se spre nord, in zonele controlate de rebeli in apropierea orasului Donetsk. Avionul a fost reasigurat recent si accidentul a fost rezultatul greselilor militare ucrainiene care au confundat avionul cu avionul prezidential al lui Vladimir Putin. In plus, catastrofa aeriana din Ucraina face parte dintr-o conspiratie americana de a provoca un razboi cu Rusia. Acestea sunt unele dintre variantele pe care presa din Rusia le ofera telespectatorilor, in incercarea de a explica tragedia prabusirii cursei MH17. Imaginea catastrofei prabusirii cursei MH17 apare complet diferit pe ecranele telespectatorilor rusi fata de informatiile care le sunt prezentate occidentalilor in ultimele zile, noteaza The New Republic. In Rusia, televiziunile, in mare parte controlate de Kremlin, incearca sa ofere posibile explicatii ale prabusirii cursei MH17, apeland la diferiti experti care insista ca este imposibil ca o racheta SA-11 sa doboare un avion care zboara la o distanta atat de mare. O alta teorie promovata in presa ruseasca spune ca zborul MH17 este de fapt zborul MH370, avionul companiei Malaysia Airlines care a disparut in Oceaul Indian. Potrivit acestei teorii, avionul nu a disparut deloc, ci "a fost dus la o baza militara americana, Diego-Garcia". Conspiratia referitoare la cele doua avioane merge mai departe, mass-media din Rusia evidentiand faptul ca pasapoartele victimelor, gasite la locul accidentului, sunt noi, desi a existat o explozie si un incendiu. Ceea ce, potrivit televiziunilor rusesti, poate insemna ca "pasapoartele au fost aruncate acolo dupa prabusirea avionului".
"Se vorbeste foarte putin despre costul uman al acestei catastrofe. In schimb, vedem aceste versiuni de necrezut. De exemplu, ca cineva a vanat presedintele sau ca unii dintre localnici au vazut parasutisti care coborau de la o intaltime de 10.000 de metri", a declarat Arina Borodina, analist de televiziune independent, fost redactor la cotidianul rusesc Kommersant.
Rezultatul modului in care presa ruseasca trateaza catastrofa aeriana din Ucraina este ca cetatenii rusi stiu ca, in cel mai bun caz, prabusirea este un accident nefericit cauzat de armata ucraineana, dar pe care Occidentul incearca sa il puna pe seama Rusiei.(sursa hotnews)

În Bucureşti nu mai func­ţio­nează nicio fabrică pe poarta căreia să intre zilnic cel puţin 1.000 de oameni, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului cu privire la cei mai mari 500 de angajatori cu sediul în Capitală.

Industria oraşului a fost pusă pe butuci prin devalizarea de la înce­putul anilor ‘90, privatizările făcute la gră­madă şi un boom imobiliar care a făcut din terenurile fostelor platforme in­dus­triale „mine de aur“. Din estul oraşului, de la Faur şi Re­pu­blica, unde zeci de mii de angajaţi făceau material rulant şi ţevi, până în vest, pe malul Dâmboviţei, la Semă­nă­toarea, şi din sud, de pe platforma IMGB, şi până pe platforma industrială Pi­pera din nordul Capitalei, ma­jo­ritatea fabricilor au fost demolate, astfel că unităţile de producţie cu cei mai mulţi angajaţi sunt în prezent Romaero (921 de salariaţi), Vulcan (832 de salariaţi) şi General Turbo (773 de salariaţi).

Prea puţine din fabricile care au fost demolate pentru a face loc unor pro­iecte imobiliare au fost mutate la mar­ginea oraşului, una dintre puţine excepţii fiind fabrica Timpuri Noi, al că­rei teren din Bucureşti a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA. Acţionari Timpuri Noi au mutat fabrica în Jilava, dar de la 2.700 de angajaţi, câţi erau în anii ‘90, fabrica de motoare şi turbine a ajuns anul trecut la 86 de angajaţi.

Republica şi Rocar sunt în faliment, Semănătoarea mai are nouă angajaţi, activitatea Pumac este redusă la zero angajaţi şi cifră de afaceri, iar terenul este scos la vânzare pentru dezvoltarea unui proiect de birouri, în condiţiile în care 700.000 din cei 900.000 de angajaţi din Bucureşti lucrează în prezent în servicii - pentru bănci, companii de IT, dar şi hipermarketuri, unde salariul oferit este aproape de nivelul minim pe economie.