O VARIANTA RUSEASCA - Zborul MH17 al Malaysia Airlines era plin de cadavre inca de la decolarea din Amsterdam. Dintr-un motiv inexplicabil, MH17 s-a mutat de pe traiectoria de zbor standard pe o ruta necunoscuta, mutandu-se spre nord, in zonele controlate de rebeli in apropierea orasului Donetsk. Avionul a fost reasigurat recent si accidentul a fost rezultatul greselilor militare ucrainiene care au confundat avionul cu avionul prezidential al lui Vladimir Putin. In plus, catastrofa aeriana din Ucraina face parte dintr-o conspiratie americana de a provoca un razboi cu Rusia. Acestea sunt unele dintre variantele pe care presa din Rusia le ofera telespectatorilor, in incercarea de a explica tragedia prabusirii cursei MH17. Imaginea catastrofei prabusirii cursei MH17 apare complet diferit pe ecranele telespectatorilor rusi fata de informatiile care le sunt prezentate occidentalilor in ultimele zile, noteaza The New Republic. In Rusia, televiziunile, in mare parte controlate de Kremlin, incearca sa ofere posibile explicatii ale prabusirii cursei MH17, apeland la diferiti experti care insista ca este imposibil ca o racheta SA-11 sa doboare un avion care zboara la o distanta atat de mare. O alta teorie promovata in presa ruseasca spune ca zborul MH17 este de fapt zborul MH370, avionul companiei Malaysia Airlines care a disparut in Oceaul Indian. Potrivit acestei teorii, avionul nu a disparut deloc, ci "a fost dus la o baza militara americana, Diego-Garcia". Conspiratia referitoare la cele doua avioane merge mai departe, mass-media din Rusia evidentiand faptul ca pasapoartele victimelor, gasite la locul accidentului, sunt noi, desi a existat o explozie si un incendiu. Ceea ce, potrivit televiziunilor rusesti, poate insemna ca "pasapoartele au fost aruncate acolo dupa prabusirea avionului".
"Se vorbeste foarte putin despre costul uman al acestei catastrofe. In schimb, vedem aceste versiuni de necrezut. De exemplu, ca cineva a vanat presedintele sau ca unii dintre localnici au vazut parasutisti care coborau de la o intaltime de 10.000 de metri", a declarat Arina Borodina, analist de televiziune independent, fost redactor la cotidianul rusesc Kommersant.
Rezultatul modului in care presa ruseasca trateaza catastrofa aeriana din Ucraina este ca cetatenii rusi stiu ca, in cel mai bun caz, prabusirea este un accident nefericit cauzat de armata ucraineana, dar pe care Occidentul incearca sa il puna pe seama Rusiei.(sursa hotnews)

În Bucureşti nu mai func­ţio­nează nicio fabrică pe poarta căreia să intre zilnic cel puţin 1.000 de oameni, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului cu privire la cei mai mari 500 de angajatori cu sediul în Capitală.

Industria oraşului a fost pusă pe butuci prin devalizarea de la înce­putul anilor ‘90, privatizările făcute la gră­madă şi un boom imobiliar care a făcut din terenurile fostelor platforme in­dus­triale „mine de aur“. Din estul oraşului, de la Faur şi Re­pu­blica, unde zeci de mii de angajaţi făceau material rulant şi ţevi, până în vest, pe malul Dâmboviţei, la Semă­nă­toarea, şi din sud, de pe platforma IMGB, şi până pe platforma industrială Pi­pera din nordul Capitalei, ma­jo­ritatea fabricilor au fost demolate, astfel că unităţile de producţie cu cei mai mulţi angajaţi sunt în prezent Romaero (921 de salariaţi), Vulcan (832 de salariaţi) şi General Turbo (773 de salariaţi).

Prea puţine din fabricile care au fost demolate pentru a face loc unor pro­iecte imobiliare au fost mutate la mar­ginea oraşului, una dintre puţine excepţii fiind fabrica Timpuri Noi, al că­rei teren din Bucureşti a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA. Acţionari Timpuri Noi au mutat fabrica în Jilava, dar de la 2.700 de angajaţi, câţi erau în anii ‘90, fabrica de motoare şi turbine a ajuns anul trecut la 86 de angajaţi.

Republica şi Rocar sunt în faliment, Semănătoarea mai are nouă angajaţi, activitatea Pumac este redusă la zero angajaţi şi cifră de afaceri, iar terenul este scos la vânzare pentru dezvoltarea unui proiect de birouri, în condiţiile în care 700.000 din cei 900.000 de angajaţi din Bucureşti lucrează în prezent în servicii - pentru bănci, companii de IT, dar şi hipermarketuri, unde salariul oferit este aproape de nivelul minim pe economie.

Authorised rallies took place in many French cities on Saturday. French President Francois Hollande said the ban on the Paris protest was needed to preserve "public order" after last weekend's clashes. The ban, which was considered rare in France, was criticised by some activists and the Greens party. In London, thousands of people also took part in a protest, calling for an end to Israel's ground campaign and rocket attacks on Gaza....Pro-Palestinian protesters in France have clashed with police at a rally against Israel's action in Gaza. Thousands took part in the protest in Paris, despite it being banned. Some threw stones and bottles at riot police, who responded with tear gas. The ban was imposed after protesters attempted to storm two synagogues at a similar protest last week. Israel launched ground operations in Gaza on Thursday, after air strikes failed to stop Hamas firing rockets. Israel says the ground offensive is necessary to target a network of Hamas tunnels. More than 330 Palestinians have been killed since 8 July, officials in Gaza report.  During the same period, three Israeli soldiers and two Israeli civilians have been killed, officials say. Several Israelis have also been seriously injured.

Președintele detronat al Ucrainei, Victor Ianukovici a acționat în judecată Uniunea Europeană pentru sancțiunile Bruxelles-ului aplicate asupra lui și a celor doi fii ai săi. O iniţaitivă similară au avut şi fostul premier Nicolai Azarov şi al său fiu. Ianukovici solicită anularea deciziilor Consiliului Uniunii Europene prin care i-au fost blocate activele din Europa.

Actuala conducere a Ucrainei presupune că fosta guvernare ar fi deturnat 3 miliarde de dolari din bugetul de stat. Drept urmare, UE a blocat conturile pe care Ianukovici le deține în băncile europene, dar și conturile altor persoane din Guvernul ucrainean anterior.

Curtea Europeană de Justiţie l-a acţionat în justiţie pe preşedintele Ianukovici alături de alte personaje importante din politica ucraineană implicate în criza care a izbucnit atunci când liderul de la Kiev a refuzat să semneze Acordul de Asociere la UE, în noiembrie 2013. Printre numele celor prezenţi pe site-ul CEJ se află cele ale fostului premier ucrainean, Mikola Azarov şi al fiului său.  UE i-a penalizat pe Ianukovici şi camarila sa impunând o îngheţare a activelor deţinute în statele UE, în luna martie, sub acuzaţia de deturnare de fonduri publice. Noul guvern de la Kiev estimează Ianukovici şi apropiatii săi au deturnat circa 3 miliarde de dolari.

Ianukovici a părăsit Ucraina după ce, pe 20 februarie, la Kiev au murit zeci de persoane în urma confruntărilor dintre protestatari şi forţele de ordine, în care au intervenit şi lunetişti misterioşi. Pe 22 februarie, Rada Supremă l-a destituit pe Ianukovici.

UE si moneda otravita "euro" trebuie desfiintate imediat ...

La câteva zile după ce FMI a dat publicităţii propriul său raport cu privire la zona euro, în care avertizează că orice noi şocuri ar putea opri relansarea economică, Lagarde a reluat vineri mesajul la o conferinţă organizată la Paris. 'Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte şi pieţele financiare sunt optimiste. Probabil prea optimiste comparativ cu fundamentele', a spus Lagarde la o conferinţă organizată de Fundaţia Robert Schuman.

FMI a cerut statelor din zona euro să sprijine cererea economică, să finalizeze reforma din sectorul bancar şi să avanseze reformele structurale. 'Există pericolul unui cerc vicios: un nivel ridicat al şomajului şi un raport mare datorie-PIB riscă să pună în pericol investiţiile şi să conducă la o creştere mai mică în viitor', a avertizat Lagarde.

De asemenea, directorul general al FMI a sfătuit Banca Central Europeană să menţină politica monetară ultrarelaxată până când cererea privată îşi va reveni pe deplin şi totodată a făcut un apel către statele UE să înlăture obstacolele structurale care afectează crearea de locuri de muncă şi productivitatea.

La rândul său, în ultimul său raport anual, publicat la finele lunii iunie, Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că dobânzile reduse au dat naştere la un sentiment de falsă securitate în rândul guvernelor şi pieţelor financiare. AGERPRES

Jean-Claude Juncker a fost ales preşedinte al Comisiei Europene, decizie în urma căreia domnia sa a ţinut un discurs cu principalele obiective ale mandatului său.
Atfel, preşedintele desemnat al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deși statele din Balcani ar trebui să se alăture UE.
"Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani", a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni, care urmează să voteze nominalizarea sa.
"UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28 de state membre", a mai spus Juncker. Acesta a mai amintit că 13 țări au aderat în ultimii 10 ani. "În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană", a încheiat Juncker, care mai menţionat încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.
De asemenea, Juncker s-a pronunţat şi pentru un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, în cadrul luptei împotriva şomajului. "Există un al 29-a stat care este pe cale să se constituie, şi anume statul celor care nu au un loc de muncă (...). Mi-aş dori ca acest al 29-lea stat membru să fie reintegrat în celelalte şi propun un program de investiţii exigent cu scopul de atinge acest obiectiv", a declarat Juncker în Parlamentul European (PE), care supune la vot, marţi la prânz, nominalizarea sa în funcţie. "În următorii trei ani, aş vrea ca (suma de) 300 de miliarde de euro să fie mobilizată în vederea unor investiţii private şi publice", a adăugat fostul premier creştin-democrat luxemburghez. "Vom face acest lucru", a promis el.
Juncker a pledat pentru investiţii în "proiecte de infrastructură, în domeniul reţelelor energetice, infrastructurilor de transport". "Este necesară o reindustrializare a Europei", a subliniat el.
"UE şi-a pierdut competitivitatea deoarece stagnează. Este necesar să avansăm din nou", a dat asigurări Juncker. Dar "nu vom reuşi acest lucru în detrimentul (domeniului) social", a continuat el, adăugând că "economia trebuie să servească omul şi nu invers" şi că domeniul "social este necesar să se afle, de asemenea, în centrul acţiunii europene".
"Eu sunt pentru economia socială de piaţă, bunăstare pentru toţi", a subliniat Juncker. Mai mult, Juncker a subliniat că acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, "nu va fi încheiat cu orice preţ". Preşedintele-desemnat al Comisiei Europene (CE) a pledat în acest sens pentru mai multă "transparenţă". "Sunt pentru încheierea acestui acord", a dat asigurări Juncker, prezentându-şi programul în Parlamentul European (PE) şi pledând pentru ca "cele mai mari două democraţiii de pe planetă să-şi unească forţele". "Acestea fiind spuse, acordul nu va fi încheiat cu orice preţ", a adăugat el. "Nu ne putem abandona normele în domeniul sănătăţii, normele sociale, exigenţele în domeniul protecţiei datelor", a insistat el. "Nu aş vrea ca protecţia datelor să facă parte din negocieri", a anunţat el. Jean-Claude Juncker a refuzat, de asemenea, "instituirea unor jurisdicţii paralele secrete", referindu-se astfel la procedura de arbitraj a conflictelor comerciale, apărată de către americani şi respinsă de o serie de state europene. "Suntem spaţii (cu state) de drept", a subliniat el.