Authorised rallies took place in many French cities on Saturday. French President Francois Hollande said the ban on the Paris protest was needed to preserve "public order" after last weekend's clashes. The ban, which was considered rare in France, was criticised by some activists and the Greens party. In London, thousands of people also took part in a protest, calling for an end to Israel's ground campaign and rocket attacks on Gaza....Pro-Palestinian protesters in France have clashed with police at a rally against Israel's action in Gaza. Thousands took part in the protest in Paris, despite it being banned. Some threw stones and bottles at riot police, who responded with tear gas. The ban was imposed after protesters attempted to storm two synagogues at a similar protest last week. Israel launched ground operations in Gaza on Thursday, after air strikes failed to stop Hamas firing rockets. Israel says the ground offensive is necessary to target a network of Hamas tunnels. More than 330 Palestinians have been killed since 8 July, officials in Gaza report.  During the same period, three Israeli soldiers and two Israeli civilians have been killed, officials say. Several Israelis have also been seriously injured.

Președintele detronat al Ucrainei, Victor Ianukovici a acționat în judecată Uniunea Europeană pentru sancțiunile Bruxelles-ului aplicate asupra lui și a celor doi fii ai săi. O iniţaitivă similară au avut şi fostul premier Nicolai Azarov şi al său fiu. Ianukovici solicită anularea deciziilor Consiliului Uniunii Europene prin care i-au fost blocate activele din Europa.

Actuala conducere a Ucrainei presupune că fosta guvernare ar fi deturnat 3 miliarde de dolari din bugetul de stat. Drept urmare, UE a blocat conturile pe care Ianukovici le deține în băncile europene, dar și conturile altor persoane din Guvernul ucrainean anterior.

Curtea Europeană de Justiţie l-a acţionat în justiţie pe preşedintele Ianukovici alături de alte personaje importante din politica ucraineană implicate în criza care a izbucnit atunci când liderul de la Kiev a refuzat să semneze Acordul de Asociere la UE, în noiembrie 2013. Printre numele celor prezenţi pe site-ul CEJ se află cele ale fostului premier ucrainean, Mikola Azarov şi al fiului său.  UE i-a penalizat pe Ianukovici şi camarila sa impunând o îngheţare a activelor deţinute în statele UE, în luna martie, sub acuzaţia de deturnare de fonduri publice. Noul guvern de la Kiev estimează Ianukovici şi apropiatii săi au deturnat circa 3 miliarde de dolari.

Ianukovici a părăsit Ucraina după ce, pe 20 februarie, la Kiev au murit zeci de persoane în urma confruntărilor dintre protestatari şi forţele de ordine, în care au intervenit şi lunetişti misterioşi. Pe 22 februarie, Rada Supremă l-a destituit pe Ianukovici.

UE si moneda otravita "euro" trebuie desfiintate imediat ...

La câteva zile după ce FMI a dat publicităţii propriul său raport cu privire la zona euro, în care avertizează că orice noi şocuri ar putea opri relansarea economică, Lagarde a reluat vineri mesajul la o conferinţă organizată la Paris. 'Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte şi pieţele financiare sunt optimiste. Probabil prea optimiste comparativ cu fundamentele', a spus Lagarde la o conferinţă organizată de Fundaţia Robert Schuman.

FMI a cerut statelor din zona euro să sprijine cererea economică, să finalizeze reforma din sectorul bancar şi să avanseze reformele structurale. 'Există pericolul unui cerc vicios: un nivel ridicat al şomajului şi un raport mare datorie-PIB riscă să pună în pericol investiţiile şi să conducă la o creştere mai mică în viitor', a avertizat Lagarde.

De asemenea, directorul general al FMI a sfătuit Banca Central Europeană să menţină politica monetară ultrarelaxată până când cererea privată îşi va reveni pe deplin şi totodată a făcut un apel către statele UE să înlăture obstacolele structurale care afectează crearea de locuri de muncă şi productivitatea.

La rândul său, în ultimul său raport anual, publicat la finele lunii iunie, Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că dobânzile reduse au dat naştere la un sentiment de falsă securitate în rândul guvernelor şi pieţelor financiare. AGERPRES

Jean-Claude Juncker a fost ales preşedinte al Comisiei Europene, decizie în urma căreia domnia sa a ţinut un discurs cu principalele obiective ale mandatului său.
Atfel, preşedintele desemnat al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deși statele din Balcani ar trebui să se alăture UE.
"Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani", a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni, care urmează să voteze nominalizarea sa.
"UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28 de state membre", a mai spus Juncker. Acesta a mai amintit că 13 țări au aderat în ultimii 10 ani. "În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană", a încheiat Juncker, care mai menţionat încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.
De asemenea, Juncker s-a pronunţat şi pentru un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, în cadrul luptei împotriva şomajului. "Există un al 29-a stat care este pe cale să se constituie, şi anume statul celor care nu au un loc de muncă (...). Mi-aş dori ca acest al 29-lea stat membru să fie reintegrat în celelalte şi propun un program de investiţii exigent cu scopul de atinge acest obiectiv", a declarat Juncker în Parlamentul European (PE), care supune la vot, marţi la prânz, nominalizarea sa în funcţie. "În următorii trei ani, aş vrea ca (suma de) 300 de miliarde de euro să fie mobilizată în vederea unor investiţii private şi publice", a adăugat fostul premier creştin-democrat luxemburghez. "Vom face acest lucru", a promis el.
Juncker a pledat pentru investiţii în "proiecte de infrastructură, în domeniul reţelelor energetice, infrastructurilor de transport". "Este necesară o reindustrializare a Europei", a subliniat el.
"UE şi-a pierdut competitivitatea deoarece stagnează. Este necesar să avansăm din nou", a dat asigurări Juncker. Dar "nu vom reuşi acest lucru în detrimentul (domeniului) social", a continuat el, adăugând că "economia trebuie să servească omul şi nu invers" şi că domeniul "social este necesar să se afle, de asemenea, în centrul acţiunii europene".
"Eu sunt pentru economia socială de piaţă, bunăstare pentru toţi", a subliniat Juncker. Mai mult, Juncker a subliniat că acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, "nu va fi încheiat cu orice preţ". Preşedintele-desemnat al Comisiei Europene (CE) a pledat în acest sens pentru mai multă "transparenţă". "Sunt pentru încheierea acestui acord", a dat asigurări Juncker, prezentându-şi programul în Parlamentul European (PE) şi pledând pentru ca "cele mai mari două democraţiii de pe planetă să-şi unească forţele". "Acestea fiind spuse, acordul nu va fi încheiat cu orice preţ", a adăugat el. "Nu ne putem abandona normele în domeniul sănătăţii, normele sociale, exigenţele în domeniul protecţiei datelor", a insistat el. "Nu aş vrea ca protecţia datelor să facă parte din negocieri", a anunţat el. Jean-Claude Juncker a refuzat, de asemenea, "instituirea unor jurisdicţii paralele secrete", referindu-se astfel la procedura de arbitraj a conflictelor comerciale, apărată de către americani şi respinsă de o serie de state europene. "Suntem spaţii (cu state) de drept", a subliniat el.

Grupul energetic italian Enel a anunţat ieri că boardul său a convenit asupra unui plan de a vinde activele sale de producere a energiei în Slovacia şi de distribuţie şi vânzări din România, informează Reuters, în ediţia online.

Vânzarea activelor din Slovacia şi România sunt parte a unui program mai larg de 6 miliarde de euro de vânzări de active început în 2013 şi care vizează reducerea datoriei Enel.

Activele din Slovacia şi România, împreună cu alte active non-strategice, vor contribui cu peste 4,4 miliarde de euro, circa 6 miliarde dolari, a anunţat compania într-un comunicat.

Vânzările vor implica o participaţie de 66% în Slovenske Elektrarne din Slovacia; 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA; 51% în Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA; şi totul din Enel România SRL.

În cazul activelor din România este vorba despre companii care gestionează o reţea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piaţă de 34%) şi care vând aproximativ 9TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt clienţi rezidenţiali (aproximativ 20% din piaţa de retail) şi 200.000 sunt companii.

În anul 2013 aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro şi au generat un profit operaţional de 289 milioane de euro.

Grupul italian Enel precizează că a informat în mod oficial subsidiarele sale din Slovacia şi România, precum şi acţionarii minoritari (companii sau entităţi controlate de stat) despre debutul procesului de vânzare şi a desemnat drept consultanţi financiari BNP Paribas şi Deutsche Bank pentru activele din Slovacia şi Citigroup şi Unicredit pentru activele din România în sprijinul operaţiunilor de vânzare.

Coincidente...

Primul zbor al avionului Boeing 777, cu codul MH 17, a avut loc în data de 17.07.1997, ajungând să fie distrus exact 17 ani mai târziu, tot într-o zi de joi. Mai mult, avionul a fost deturnat în jurul orei 17.

Citeşte şi Un Boeing 777 s-a prăbuşit în Ucraina, la graniţa cu Rusia. Toţi cei 295 de pasageri au murit VIDEO

Potrivit primelor informații, avionul ar fi căzut la 80 km de orașul Donețk din Ucraina. Avionul malaezian prăbuşit pe teritoriul Ucrainei ar fi fost doborât de tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene Buk, a notat consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Gheraşenko, pe pagina sa de Facebook.

"Avionul zbura la înălţimea de 10.000 de metri. Au murit 280 de pasageri şi 15 membri ai echipajului", a precizat Gheraşenko.

Citeşte şi Avionul Boeing 777 PRĂBUŞIT in Ucraina: Primele imagini de la tragedia în care au MURIT 295 de persoane FOTO

Potrivit expertului militar ucrainean Dmitry Tymciuk, catastrofa s-a petrecut în jurul orei 16.20 lângă orașul ucrainean Torez, regiunea Donețk. Avionul se deplasa pe cursa Kuala Lumpur - Amsterdam. Tymciuk susține că forțele armate ucrainene nu dețin sisteme anti-aeriene în regiune.

Avionul companiei aviatice malaeziene a început să piardă altitudine la 50 de kilometri de spaţiul aerian rusesc, iar la scurt timp a fost descoperit în flăcări pe teritoriul Ucrainei.