Volumul operațiunilor de factoring derulate de UniCredit Țiriac Bank în 2013 a atins 812 milioane euro, înregistrând o creștere de aproximativ 2% față de anul precedent, în contextul în care, după cum a comunicat și Asociația Română de Factoring, piața locală de specific a înregistrat, în aceeași perioadă, o scădere de 6%, ajungând la un nivel de 2,72 miliarde euro. Consecința directă a performanței superioare în comparație cu piața a fost creșterea cotei de piață a UniCredit Țiriac Bank pe acest segment la 30%. 

“Considerăm performanța noastră cu atât mai importantă cu cât, dat fiind contextul economic, respectiv creșterea cu 10% a numărului de firme care au intrat în insolvență, tentativele de fraudă, care au cunoscut și ele o creștere, dar și modificările de ordin legislativ, politica de risc a UniCredit Țiriac Bank a continuat să fie una prudentă și de disipare a riscului. Ne-am concentrat pe securizarea documentară a tranzacțiilor, pe menținerea acelor furnizori cu o bună disciplină în gestionarea afacerilor și cu un portofoliu variat de clienți, astfel încât, deși portofoliul de clienți s-a redus la aproximativ 300, volumul creanțelor și cel al relațiilor comerciale gestionate (peste 1000) s-au mentinut la același nivel, cu o ușoară tendință de creștere”, a explicat Alecsandra Valasuteanu, Head of Factoring UniCredit Țiriac Bank.

Serviciile de factoring ale băncii au continuat să fie disponibile pentru companii de orice talie și indiferent de industrie. O atentie speciala a fost acordata si anul trecut companiilor cu cifră de afaceri mai mică de 5 milioane de euro, volumele de factoring realizate de acestea cu UniCredit Țiriac Bank crescând cu 21% în 2013.  Industria cu cea mai mare pondere - 31,22% din volumul de creanțe gestionate - a continuat să fie și în 2013 cea a construcțiilor, urmată de segmentul auto & echipamente (13,92%), agricultură & industrie alimentară (12,57%) și transport (10,16%).

O premieră pe piața financiară a României, prima sindicalizare de factoring, de care a beneficiat compania Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, în valoare de 100 milioane euro, coordonată de UniCredit Țiriac Bank a contribuit la creșterea contribuției industriei farmaceutice la rulajul de factoring.

Banca a continuat să susțină schimburile comerciale și proiectele de investiții interne, acestea reprezentând 69,82% din totalul creanțelor gestionate, rămânând însă la fel de activă în susținerea tranzacțiilor internaționale. Ca o confirmare a statutului de membru cu drepturi depline al Factors Chain International (FCI), dobândit în 2012, anul trecut membri ai echipei de factoring a băncii au fost selectați pentru a face parte din Comitetul de Comunicare și din Grupul de Ambasadori ai FCI, iar rulajul de factoring de export a atins 127 milioane de euro, în creștere cu 65% față de 2012.

“În ceea ce privește strategia și asteptarile noastre pentru 2014, factoringul rămâne un produs prioritar pentru UniCredit Țiriac Bank, atât din punct de vedere al gestionării riscurilor aferente finanțărilor pe care banca le va acorda companiilor, cât și al serviciilor conexe (de colectare, de asigurare la riscul de neplată și de administrare a creanțelor), pe care le considerăm extrem de importante pentru companii în gestionarea eficientă a afacerilor. Ceea ce ne îngrijorează este domeniul legislativ. Legea 72/2013, care are ca scop combaterea întârzierilor la plată atât din partea profesioniștilor, cât mai ales a instituțiilor publice, stabilind termene maximale de plată, nu a avut un impact semnificativ, întârzierile se mențin, penalitățile nu se colectează. Un impact negativ puternic riscă să aibă propunerea de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (C.N.A.D.N.R.), propunere ce a fost trimisă de către Guvern Comisiilor Senatului și Parlamentului spre analiză, Senatul deja adoptând-o. Prin cele două elemente principale introduse, respectiv obligativitatea antreprenorului general de a ipoteca în favoarea subcontractorilor creanțele sale față de C.N.A.D.N.R. și obligativitatea sa de a-și plăti subcontractorii pe măsura încasării de la C.N.A.D.N.R., noua lege riscă să limiteze semnificativ posibilitățile de finanțare pe bază de creanțe atât ale antreprenorilor, cât și ale subcontractorilor. Ținând cont de faptul că zona de construcții reprezintă cel mai important segment susținut de industria de factoring (35% la nivelul pieței), ne putem aștepta la o scădere a pieței de factoring și în 2014” a încheiat Alecsandra Valasuteanu, Head of Factoring UniCredit Țiriac Bank.

 

UniCredit Țiriac Bank este parte a grupului UniCredit, bancă europeană de top. În România, UniCredit Țiriac Bank este una dintre principalele instituții financiare, oferind servicii și produse de înaltă calitate pentru cei aproximativ 600.000 de clienți activi, prin intermediul a 188 sucursale. Banca își propune să mentină permanent clientul în centrul activităților sale, să fie un partener cu care se lucrează ușor și să fie o parte activă a comunităților în care își desfășoară activitatea. 

 

Grupul UniCredit este prezent pe piața din România și prin intermediul UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) și UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS).

Grupul celor Şapte a promis să se mişte repede şi să impună Rusiei noi sancţiuni, ca răspuns la încălcarea termenilor acordului de la Geneva privind Ucraina, însă nu a spus când va face acest lucru şi care vor fi ţintele, potrivit Wall Street Journal.
Liderii europeni şi cei americani s-au străduit vineri să depăşească diviziunile privind până unde să meargă cu sancţiunile, o întârziere care, se plânge Ucraina, încurajează Moscova să influenţeze voinţa separatistă din estul ţării vecine.
Preşedintele Barack Obama a discutat vineri cu reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei, subliniind necesitatea unor măsuri concertate. Liderii G7 s-au pus de acord că este nevoie de acţiune.  La sfârşitul zilei, Grupul celor Şapte, care include Japonia şi Canada, a transmis o declaraţie de presă în care anunţau că se vor impune rapid "sancţiuni ţintite pentru a răspunde la ultimele acţiuni ale Rusiei". Nu a precizat, însă, când se va întâmpla acest lucru şi nu au specificat ţintele sancţiunilor.
"Având în vedere urgenţa de a asigura oportunitatea unui vot democratic paşnic şi de succes, luna viitoare, în alegerile prezidenţiale din Ucraina, ne-am angajat să acţionăm urgent pentru a intensifica sancţiunile urmărite şi măsurile de creştere a costurilor acţiunilor Rusiei", se arată în declaraţia G7.
Oficialii ruşi au afirmat în repetate rânduri că sancţiunile sunt contraproductive şi le-au minimizat impactul.
Întârzierea sancţiunilor vine în contextul unei deteriorări a situaţiei din estul Ucrainei, unde mai mulţi observatori militari ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au fost luaţi prizonieri de către militanţi pro-ruşi. Totodată, oficialii americani au anunţat o intensificare a activităţii militare ruse. Colonelul Steven Warren, purtător de cuvant al Pentagonului, a declarat vineri că avioane ruseşti au violat spaţiul aerian al Ucrainei "de mai multe ori" în ultimele 24 de ore.
"Cerem Rusiei să facă imediat paşi pentru detensionarea situaţiei", a adăugat reprezentantul Pentagonului.
Un oficial francez a avertizat: concentrarea pe sancţiuni distrage Occidentul de la sarcina mai urgentă de a convinge militanţii pro-ruşi din estul Ucrainei să predea armele.
Diferenţele dintre oficialii europeni şi cei americani vizează duritatea loviturii financiare pe care Occidentul vrea să o dea economiei ruse şi preşedintelui Putin.
Casa Albă intenţionează să sancţioneze reprezentanţi de vârf din guvernul de la Moscova, precum şi oameni de afaceri importanţi, apropiaţi lui Putin, şi companiile lor. Pe de altă parte, europenii sunt reticenţi când vine vorba de sancţionarea unor directori de companii sau a unor firme din cauza relatiei lor cu Putin, preferând să se concentreze pe oficiali guvernamentali.
Un oficial european implicat în deliberări a afirmat că legile europene îngreunează sancţionarea persoanelor fizice doar pe baza unor acuzaţii de corupţie sau relaţii de afaceri ilicite, arată WSJ.
Nici SUA şi nici UE nu sunt însă pregătite să adopte sancţiuni mai cuprinzătoare care să ţintească sectoare întregi ale economiei ruse, precum cer reprezentanţii guvernului de la Kiev.
Oficialii americani estimează că economia deja slabă a Rusiei se pretează la sancţiuni. Confirmând spusele americanilor, banca centrală a Rusiei a ridicat vineri rata dobânzii-cheie, după ce agenţia Standard&Poor's a redus ratingul datoriei ţării la o treaptă peste nivelul considerat "junk".
     Presedintele Barack Obama a declarat într-o conferinţă de presă la Seul (Coreea de Sud) ca a început deja să lucreze la sancţiuni sectoriale cuprinzătoare, însă păstrează această opţiune pentru cazul în care situaţia din Ucraina continuă să se deterioreze.
     "Vom continua să păstrăm nişte săgeţi în tolbă", a afirmat Obama adăugând că este evident faptul că e posibil ca nici măcar nişte sancţiuni mai serioase să nu îl convingă pe Putin să îşi schimbe drastic politica. Sancţiunile americane şi europene anterioare au vizat zeci de persoane din Ucraina şi Rusia şi câteva companii cu legături cu Putin.
     Oficialii americani au declarat că au identificat o listă de persoane din Rusia şi Ucraina care sunt complice la ceea ce Washingtonul descrie drept "o campanie de destabilizare dusă împotriva guvernului interimar de la Kiev".
     Autorităţile de la Kiev presează Casa Albă să impună sancţiuni dureroase care să vizeze sectoare mari ale economiei Rusiei, inclusiv finanţele, apărarea şi industria energetică.
     Uniunea Europeană, care a aplicat deja sancţiuni împotriva a peste 30 de lideri de la Kremlin şi ucraineni pro-ruşi, se pregăteşte să sancţioneze alţi 15. Aceste planuri au fost puse însă în aşteptare pentru a vedea dacă acordul din 17 aprilie, de la Geneva, reuşeste să detensioneze situaţia din Ucraina, însă ar urma să fie reluate în cazul în care UE concluzionează că înţelegerea "este moartă".
"Acţiunile noastre depind foarte mult de situaţia de pe teren", a declarat Michael Mann, purtatorul de cuvant al UE pe politici externe. Reprezentantul UE a adăugat: "Din păcate, evenimentele recente indică, în anumite cazuri, că nu toată lumea este hotărâtă să respecte acordul de la Geneva".
Dacă Moscova continuă să contribuie la escaladarea tensiunilor, oficialii UE spun că vor impune sancţiuni economice mai mari. Oficialii au în vedere o serie de măsuri care includ interdicţii la importurile de mărfuri din Rusia precum diamante, îngrăşăminte, petrol şi gaze.  Măsurile ar putea viza, de asemenea, exporturile cheie din UE în Rusia, cum ar fi echipamente importante pentru sectorul energetic din Rusia .  Dar fiecare stat membru UE face lobby pentru a exclude sancţiunile care ar putea lovi propria economie. Pentru ţările est-europene, acestea vizează exporturile de gaze din Rusia, care asigură, în unele cazuri, 100% din necesarul ţării. Belgia face lobby împotriva restricţiilor la importurile de diamante din Rusia, temându-se că măsura ar putea afecta Anvers, centru comercial de diamante.  Adjunctul consilierului pentru Securitate Naţională al preşedintelui american, Ben Rhodes le-a spus unor jurnalişti, ieri, la bordul avionului lui Barack Obama, în drum dinspre Coreea de Sud către Malaysia, că sancţiunile ar putea să vizeze persoane influente în sectoarele energetic şi bancar.
Oficialul american a declarat că vizarea "unor indivizi care controlează o largă parte a economiei ruse" va avea un impact puternic asupra economiei Rusiei.
Ben Rhodes a evocat "un evantai de sancţiuni" care "vor permite (occidentalilor - n.r.) să sporească presiunea", în cazul în care situaţia se agravează. El a recunoscut că, în sectorul privat, "există o nelinişte în legătură cu consecinţele economice ale sancţiunilor asupra unei economii atât de mari ca cea a Rusiei".
Un alt oficial american a declarat, sub protecţia anonimatului, că sancţiunile ar putea fi anunţate mâine şi că "fiecare stat va stabili care vor fi sancţiunile impuse. Aceste sancţiuni vor fi coordonate şi complementare, însă neapărat identice".
Rhodes a precizat şi el că aceste sancţiuni nu vor fi impuse în weekend, însă a adăugat că se aşteaptă ca acestea "să fie impuse foarte rapid", confirmând că acest lucru ar putea să aibă loc "la începutul săptămânii viitoare".
Pe de altă parte, surse europene au declarat pentru Reuters, că diplomaţii europeni de vârf au convenit să se întâlnească mâine, în regim de urgenţă, pentru a discuta deteriorarea situaţiei din Ucraina ţi noi sancţiuni pentru Rusia. Întâlnirea ar urma să aibă loc în jurul amiezii. (sursa ziarul bursa)

Cu o expunere de 38 miliarde euro pe Rusia, casele de private banking şi agenţii imobiliari de la Viena se regăsesc în prima linie a disputei tot mai tensionate dintre Rusia şi Vest privind viitorul Ucrainei, resimţind deja impactul sancţiunilor dispuse de Washington şi Bruxelles împotriva Moscovei, arată o analiză Bloomberg, citată de Mediafax.

Este motivul pentru care cancelarul Austriei riscă acum să spargă unitatea şi aşa redusă de la nivelul UE privind atitudinea faţă de Moscova, profitând şi neapartenenţa ţării sale la NATO.

Cancelarul austriac Werner Faymann a susţinut că aplicarea unor sancţiuni suplimentare împotriva Federaţiei Ruse ar inflama tensiunile dintre Moscova şi Kiev. “Sprijin total ceea ce ministrul german de Externe, Frank Walter Steinmeier, a spus foarte limpede: că conflictul dintre Rusia şi Ucraina nu trebuie inflamat de sancţiuni suplimentare, ci, dimpotrivă, este necesară dezescaladarea”, a spus Faymann, miercuri, după şedinţa săptămânală de guvern.

Cancelarul austriac a spus că Banca Centrală a Austriei şi Ministerul de Finanţe elaborează un raport despre potenţialele consecinţe ale sancţiunilor impuse Rusiei de UE.

Băncile austriece pot deveni astfel legătura nocivă între România şi criza din Ucraina. Este un fapt observat, însă minimizat, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Băncile din România nu au acţionari ruşi sau ucraineni, iar expunerile băncilor româneşti pe entităţi din cele două ţări sunt 'neglijabile'", notează şeful BNR. „Singurele vulnerabilităţi ale sistemului bancar din România la criza din ţara vecină se referă la potenţiale efecte de 'revărsare', având în vedere expunerea băncilor din Austria şi Franţa pe Rusia şi Ucraina. Însă solvabilitatea şi lichiditatea confortabilă din sistemul bancar românesc ar trebui să acopere astfel de riscuri, dacă ele se vor materializa”, a spus Isărescu, joi, la întâlnirea grupului Ambasadorilor ţărilor asiatice, într-o prezentare postată pe site-ul BNR.

Pe de altă parte, investitorii ruşi au o prezenţă semnificativă în România, fie direct, fie prin holdinguri înregistrate în alte state UE, însă niciuna dintre companiile cu acţionariat rus nu are “importanţă sistemică”, notează guvernatorul, referindu-se la industria siderurgică (grupul rus TMK), metalurgie (Alro Slatina şi Alor Oradea) sau sectorul rafinării (LukOil).

Dincolo de Ocean, preşedintele Barack Obama simte foarte bine slăbiciunile europene în faţa Federaţiei Ruse. Până la urmă, expunerea băncilor europene în Rusia este de 194 de miliarde de dolari, pe când cea a băncilor americane este de doar 37 de miliarde de dolari. Asta pentru a nu mai vorbi despre valoarea comerţului dintre SUA şi Rusia comparată cu cea a comerţului dintre Rusia şi UE, de dependenţa energetică sau de contractele Franţei cu Rusia pentru navele Mistral. De aceea, Barack Obama a avertizat, vorbind de la Tokyo: “Înţeleg că sancţiunile suplimentare nu vor schimba calculele domnului Putin. Cât de mult sau nu vor schimba ele aceste calcule depinde nu numai de modul în care noi le vom aplica, ci şi de cooperarea cu alte state”.

Austria a profitat din plin de legăturile istorice şi de poziţia sa neutră în timpul Războiului Rece pentru a-şi dezvolta relaţii profitabile de partea cealaltă a Cortinei de Fier. OMV AG a început să importe gaze ruseşti în 1968. Raiffeisen Zentralbank AG a intrat pe piaţa din Ungaria când sârma ghimpată de la frontieră nici nu fusese înlăturată. Turiştii austrieci erau o prezenţă comună pe plajele croate pe vremea lui Tito. Este motivul pentru care Viena este foarte reticentă faţă de implicarea în criza din Ucraina, spune directorul Centrului Austriac pentru Informaţii, Propagandă şi Studii de Securitate, citat de Bloomberg.

Presa europeană şi cea americană au tras încă de la debutul crizei din Ucraina un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea unui sistem bancar european încă slăbit de criza financiară, în faţa unor sancţiuni impuse Rusiei. La fel ca şi în cazul analizei Bloomberg, cea mai recentă, New York Times şi Washington Post au avertizat că băncile austriece sunt cele mai expuse.

Aceasta pentru că efectele vor fi unele directe şi unele dintre ele deja se simt. Două dintre cele mai mari bănci austriece (Raiffeisen Bank International şi Bank Austria – parte a băncii italiene UniCredit) au operaţiuni de amploare în Rusia, iar una dintre cele mai mari bănci din Rusia, OAO Sberbank, îşi are sediul internaţional la Viena. Şi alte bănci europene sunt expuse – poate cel mai mult Societe Generale -, dar expunerea băncilor austriece este cea mai mare raportată la dimensiunile sistemului bancar.

Raiffeisen şi Bank Austria au fost deja lovite de o serie de împrumuturi toxice acordate în Ucraina înainte de debutul crizei actuale şi de scăderea ratei profitului în toate ţările est-europene în care băncile activează. Aproape o treime dintre creditele acordate în Ucraina sunt considerate periculoase.

Din fericire, nota New York Times, cea mai mare bancă din Austria, Erste Group, s-a retras din Ucraina în 2013, parte din exodul din această ţară şi din Rusia a mai multor bănci, nemulţumite de corupţie şi creşterea economică anemică.

Austria pare însă nevoită să adopte linia UE şi să se dovedească un partener de încredere şi pentru SUA, în special din cauza vulnerabilităţii pe care Viena şi-a creat-o în Occident prin încăpăţânarea cu care a apărat în UE (alături de Luxemburg) menţinerea secretului bancar (fapt înscris în constituţia austriacă, ca şi neutralitatea), ceea ce a deranjat mult la Washington şi Bruxelles. Arestarea în martie, chiar la Viena, a oligarhului ucrainean Dmitri Firtaş (marele intermediar al comerţului cu gaze între Rusia şi Ucraina) spune multe, mai ales că a fost făcută în baza unui mandat FBI, într-o acţiune despre care se crede că este îndreptată împotriva oligarhului rus Arkadi Rotenberg, partenerul de judo al lui Putin.

Cancelarul Faymann pare dispus să cedeze în faţa presiunilor UE privind secretul bancar, nu însă şi minstrul său de Finanţe, Maria Theresia Fekter. Pe acest fond, criza din Ucraina şi presiunile UE ar putea complica relaţiile din coaliţia de la Viena, pentru că Faymann este social-democrat, iar Fekter vine din rândurile Partidului Popular Austriac.

Austria rămâne deocamdată ţara preferată a oligarhilor ucraineni. La câteva ore după ce a demisionat, fostul premier pro-rus Mykola Azarov a plecat la Viena, pentru a-şi pune ordine în afaceri. Fiul său, Alexei, locuieşte într-o suburbie de lux a Vienei şi deţine şi multe alte proprietăţi, lucru confirmat pentru Der Spiegel de Reihard Proksch, afacerist ce gestionează activele unor milionari la Viena, Londra şi în Liechtenstein. Totodată, nora lui Azarov este foarte activă la Viena, unde deţine 50% din editura Publishing Deluxe Holding, cu afaceri în Viena, Dubai, St. Moritz.

Tot la Viena face afaceri şi Andrei Kliuiev, fost şef de cabinet al preşedintelui destituit Viktor Ianukovici şi unul dintre cei care au ordonat reprimarea violentă a protestelor din Kiev. Fratele său era deputat la Kiev şi membru în consiliul de supraveghere al Băncii Naţionale a Ucrainei. Fraţii Kliuiev deţin o companie în Austria care activează în domeniul energiei solare. Guvernul de la Viena va avea mult de lucru pentru a respecta decizia sancţionării Rusiei şi a fostului regim ucrainean.

O eventuală sistare a furnizării gazelor naturale ruseşti către Europa, ca urmare a escaladării conflictului din Ucraina, va afecta în principal industriile europene mari consumatoare de gaze, precum cea metalurgică şi chimică, va conduce la creşterea preţului petrolului, gazelor livrate din alte surse şi al celorlalte materii prime, efectul global fiind subminarea fragilei reveniri a economiei europene, se arată într-o analiză publicată joi de agenţia Fitch.

Costurile energetice reprezintă peste jumătate din costurile totale în industria chimică. Astfel, o creştere a preţului energiei va conduce la închiderea sau conservarea unor capacităţi industriale şi el se va reflecta de asemenea în facturile consumatorilor casnici. În plus, unele companii vor decide să-şi delocalizeze producţia către alte regiuni ale lumii, cum ar fi Statele Unite, unde pot beneficia de pe urma revoluţiei gazelor de şist, sau Orientul Mijlociu.

Este de remarcat faptul că gazele naturale sunt greu de substituit de alte surse de energie atât în industrie, cât şi în cazul consumului populaţiei. Iar alternativele de aprovizionare cu gaze sunt de asemenea limitate, ele neasigurând un volum care să-l poată substitui pe cel furnizat de Rusia.

Producătorii europeni de gaze, Marea Britanie, Norvegia sau Olanda, şi-ar putea spori producţia cu 10 până la 20 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă numai 7-14% din volumul furnizat de Rusia. Există, în plus, şi alte dificultăţi logistice. De exemplu, în cazul importurilor de gaze lichefiate, terminalele de vaporizare a acestora situate cel mai aproape de statele Europei Centrale sunt la Zeebrugge, în Belgia, şi la Rotterdam, în Olanda, capacităţile lor fiind de 9 şi respectiv 12 miliarde metri cubi pe an.

Dar este puţin probabil ca Moscova sau Bruxellesul să facă pasul către o sistare completă a furnizării gazelor ruseşti, având în vedere implicaţiile unei asemenea decizii atât asupra economiei europene, cât şi asupra celei ruse. Mai probabil este scenariul unei diminuări a acestui flux în urma închiderii gazoductelor de pe teritoriul Ucrainei, prin care tranzitează circa 15% din gazele consumate în UE, cum s-a întâmplat în anii 2006 şi 2009 în urma disputelor dintre Moscova şi Kiev.

Deşi Europa este acum mai bine pregătită pentru o astfel de eventualitate, având în vedere rezervele acumulate în depozitele subterane şi noul gazoduct ce leagă Rusia de Germania, economia ei va fi oricum serios afectată.

Conform asociaţiei Gas Storage Europe, capacităţile europene de stocare a gazelor sunt în prezent umplute aproape la jumătate, depozite ce acoperă nevoile pentru cel mult două luni. Dar în unele ţări, precum Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Slovacia, stocurile sunt aproape epuizate, astfel că ele s-ar confrunta în numai câteva zile cu o penurie de gaze, iar celelalte state din UE nu le-ar putea ajuta foarte mult, întrucât capacitatea gazoductelor europene este insuficientă.AGERPRES

Grecia poate negocia cu reprezentanţii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional o nouă ştergere a datoriei, după ce oficialii europeni au confirmat, miercuri, că Atena şi-a îndeplinit obiectivele fiscale, înregistrând în 2013 un excedent bugetar, transmite Reuters.

Anunţul vine la împlinirea a patru ani de când Grecia a solicitat oficial asistenţă financiară internaţională, deoarece randamentele cerute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni greceşti au atins un nivel nesustenabil, ceea ce a precipitat intrarea ţării în criză. Luna aceasta, Grecia a revenit cu succes pe pieţe cu o vânzare de obligaţiuni pe cinci ani.

Obţinerea excedentului bugetar este un semn al progreselor realizate de Grecia pentru a-şi pune în ordine finanţele, la patru ani de când măsurile dure de austeritate au redus aproape un sfert din PIB şi au dus la un nivel record al şomajului, de aproape 28%.

'Ţara şi economia sa sunt într-o situaţie mult mai bună acum, după patru ani foarte dificili pentru persoanele fizice şi juridice', a declarat adjunctul ministrului elen de Finanţe, Christos Staikouras.

Excedentul din 2013 deschide calea negocierilor pentru o nouă ştergere a datoriei de la guvernele din zona euro, care deţin acum peste 80% din datoria publică a Greciei, de 319 miliarde de euro.

În 2013, Grecia a înregistrat excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, de 1,5 miliarde de euro sau 0,8% din PIB, primul din 2002, au anunţat, miercuri, Comisia Europeană şi Guvernul de la Atena. Cifra nu include alte cheltuieli excepţionale şi venituri, cum ar fi ajutorul acordat pentru recapitalizarea băncilor elene sau profiturile înapoiate Atenei de băncile centrale europene, realizate în urma deţinerilor de obligaţiuni guvernamentale elene.

Discuţiile pentru o nouă ştergere a datoriei Greciei vor începe în a doua jumătate a acestui an, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Simon O'Connor.

În urma negocierilor, FMI vrea să se asigure că, după încheierea programului de creditare a Greciei, în 2016, ţara poate ajunge la o datorie de 124% din PIB în 2020 şi sub 110% din PIB în 2022.

La sfârşitul lui 2013, datoria Greciei se ridica la nivelul record de 175% din PIB.

Grecia şi-a redus anul trecut deficitul bugetar la 2,1% din PIB, excluzând cheltuielile excepţionale cu recapitalizarea băncilor, arată cifrele preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În 2012, Grecia a înregistrat un deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Incluzând toate cheltuielile, deficitul bugetar elen a urcat anul trecut la 12,7% din PIB, de la 8,9% în 2012. Dar datele din 2012 includ cheltuieli echivalente cu 2,7% din PIB pentru sprijinirea sectorului financiar al ţării, iar în 2013 sumele cheltuite pentru recapitalizarea băncilor s-au ridicat la 10,6% din PIB, a anunţat Eurostat.

Datoria publică a Greciei a urcat, anul trecut, la 175,1% din PIB, de la 157,2% din PIB în 2012, ca rezultat al împrumuturilor din zona euro. Exclusă de pe pieţele financiare după 2010, Grecia a fost ţinută pe linia de plutire graţie unor împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) a fost alimentat cu 50 miliarde de euro, bani proveniţi din programul de salvare convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. HFSF a fost înfiinţat pentru recapitalizarea principalelor bănci din Grecia şi acoperirea costului vânzării activelor care nu sunt considerate viabile.

Din cei 50 de miliarde de euro, Grecia a utilizat 25 de miliarde de euro pentru consolidarea celor mai mari bănci, iar aproximativ 14 miliarde de euro au mers spre restructurarea băncilor mai mici.

'Cel mai probabil, băncile din Grecia nu vor trebui să utilizeze rezervele din Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), estimate la 11 miliarde de euro, iar banii ar putea fi folosiţi pentru reducerea deficitului public', a anunţat, luna aceasta, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro. AGERPRES

Uniunea Europeană „fascistă” a fost inspirată și „desenată” de naziști și acest lucru este o dovadă a faptului că Hitler a câștigat Al Doilea Război Mondial, se arată într-o nouă carte controversată publicată în Marea Britanie.  Volumul intitulat „UE: Adevărul despre al Patrulea Reich - Cum a câștigat Hitler al Doilea Război Mondial” relatează că moneda unică europeană, piața liberă și chiar și expresia „Statele Unite ale Europei” au fost, de fapt, vise ale naziștilor cu grade înalte, incluzându-l aici pe Fuhrerul însuți. De asemenea, autorul susține că singura țară care beneficiază de pe urma UE este Germania, așa cum a plănuit Hitler.  Un purtător de  cuvânt al liberal-democraților britanici, al căror lider Nick Clegg suține ieșirea Marii Britanii din UE, a declarat că toate aceste idei sunt, de fapt, doar „un trafic de mituri bizare”, scrie publicația Daily Express.  Cartea este scrisă de Daniel J Beddowes și Falvio Cipollini. Autorii se întreabă: „La ce servește UE? Cine sunt adevărații beneficiari? Iar răspunsul este, desigur, Germania. Nu este o coincidență faptul că aproape toate țările din UE devin tot mai sărace, cu excepția Germaniei, care continuă să fie din ce în ce mai bogată”.  „Ai putea crede că noi am câștigat Al Doilea Război Mondial, dar, de fapt, am pierdut. Nu este o surpriză că trăim toți în al Patrulea Reich. Fie că își dau seama, fie că nu, cei care spriijină și apără Uniunea Europeană, sprijină, de fapt, moștenirea nazistă”.    „Hitler a fost omul care a vorbit despre visul exprimat pentru prima dată de către Napoleon, dar amprenta finală asupra UE așa cum o știm noi a fost realizată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial de către un bărbat pe nume Walther Funk, președintele Reichsbank și director al Băncii pentru Realții Internaționale”, susține cartea citată. Funk a fost ministrul Economiei al lui Adolf Hitler și consilierul său economic de bază.  „Naziștii voiau să scape de mulțimea de țărișoare din Europa și planul lor era destul de simplu. UE era visul lui Hilter”, precizează autorii volumului.   Nu este pentru prima dată când UE este descrisă ca fiind un complot al Germaniei de a cuceri Europa. În 1990, ministrul britanic Nicholas Ridley, un aliat apropiat al lui Margaret Thatcher a fost forțat să demisioneze după ce a descris Uniunea Economică și Monetară ca fiind „o rachetă nemțească menită să preia controlul asupra întregii Europe, iar renunțarea la suveranitatea națională în favoarea UE este la fel de nocivă ca și o predare în fața lui Hitler”.(Sursa EVZ. Simona Maties)