Cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, aproximativ 3.500 de manifestanţi au participat luni seară, la Târgu Mureş, la comemorarea secuilor ucişi în 1854, cerând totodată autonomia Ţinutului Secuiesc, precum şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Cum o parte dintre protestatari erau extremişti, lucrurile au degenerat, forţele de ordine fiind atacate cu pietre şi petarde. Odată cu manifestanţii paşnici au ieşit din case şi extremiştii maghiari, acoperiţi cu cagule care strigau tot felul de slogane antiromâneşti „Să piară Trianonul”, „Ţinutul Secuiesc nu este România”, „Autonomie” sau „Ţiganilor, plecaţi acasă!”. Forţele de ordine i-au ţinut cu greu în frâu, iar îmbrâncelile nu au lipsit de la eveniment.

De la eveniment nu au lipsit liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi cei ai Organizaţiei 64 de Comitate.

„Uite cine participă la mitingul anti-românesc de la Târgu Mureş: Vona Gabor în persoană, cu naziştii lui cu tot”, anunţa luni seară deputatul PSD Bogdan Diaconu.

Preşedintele CNS, Izsak Balasz, organizatorul manifestării, a citit o proclamaţie în care se evidenţiază faptul că obiectivul organizaţiei este soluţionarea situaţiei juridice a Ţinutului Secuiesc prin intermediul dialogului şi colaborării. Acesta a precizat că are speranţa că noul guvern va arăta mai multă deschidere, adăugând că în scurt timp va iniţia un dialog între Guvern şi reprezentanţii Ţinutului Secuiesc pe subiectul viitorului regiunii.

"Accentuăm din nou: autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu lezează integritatea teritorială şi suveranitatea României, nici interesele locuitorilor români din regiune şi nici Constituţia României. Solicităm ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, solicităm garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, solicităm ca autorităţile române să înceteze de îndată lupta împotriva simbolurilor secuieşti, hărţuirea şi ameninţarea secuilor şi maghiarilor, dar şi ca guvernul să înceapă dialogul referitor la statutul Ţinutului Secuiesc", a declarat Balasz, potrivit Mediafax.

Jean-Claude Juncker (Luxemburg) a fost ales candidatul Partidului Popular European pentru presedintia Comisiei Europene, in cadrul Congresului PPE de la Dublin, potrivit AFP. Fostul premierul al Luxemburgului si fostul lider al eurogrupului a castigat in fata comisarului european francez Michel Barnier pentru a conduce campania PPE la alegerile europene ce vor avea loc intre 22 si 25 mai. Jean-Claude Juncker este fost lider al eurogrupului si fost prim-ministru al Luxemburgului. El este sustinut de partidul sau CSV (Partidul Popular Crestin Social din Luxembourg) si are sprijinul Uniunii Crestin Democrate, partidul cancelarului german Angela Merkel. Luxemburghezul este sprijinit si de partidul Nea Demokratia, din Grecia.

Juncker il va infrunta pe germanul Martin Schulz, desemnat candidat al socialistilor europeni, saptamana trecuta la Roma.
Castigatorul acestui duel va fi in mod ideal succesorul lui Jose Manuel Barroso in fruntea Comisiei Europene, chiar daca desemnarea nu se face automat.
Alegerea se va face de asemenea in cadrul unor negocieri pentru trei pozitii: presedintele Parlamentului European, presedintele Consiliului European si seful diplomatiei UE.
Juncker si-a exprimat vineri foarte clar preferinta sa pentru postul de presedinte al Comisiei. In timpul discursului, tinut pe rand in germana, engleza si franceza, el s-a prezentat dreptul omul consensului, oferindu-se sa “construiasca poduri in Europa”.
Jean-Claude Juncker, in varsta de 59 de ani, a ocupat functia de prim-ministru al Luxemburgului in perioada 1995-2013, la momentul incheierii mandatului fiind cel mai longeviv premier din Uniunea Europeana. Unul dintre artizanii monedei euro, el a fost si primul presedinte permanent al Eurogrupului (in perioada 2005-2013), care reuneste ministrii de Finante din tarile zonei euro.

Un pro-euopean convins, Juncker are o lunga si bogata experienta in administratie si politica. Nascut in 1954, intr-un orasel de 1.000 de locuitori din vestul Luxemburgului, Juncker a facut liceul in Belgia, la Clairefontaine, bacalaureatul l-a luat in Luxemburg, iar la facultate s-a dus in Franta, la Strasbourg, unde a terminat Dreptul.
Jean-Claude Juncker a intrat in politica la varsta de 20 de ani, in Partidul Popular Crestin Social, caruia avea sa-i ramana fidel si dupa aproape 4 decenii. Inca din 1982 a patruns in administratie, parcurgand drumul de la "Junior", cum ii spunea marele cancelar al Germaniei Helmut Kohl acum cu 30 de ani, la "Mister Euro", cum este supranumit acum.
Pe tot acest lung drum, in urma lui Juncker ramanea fumul de tigara. Luxemburghezul nu lasa tigara dintre degete nici pe holurile institutiilor europene, spun cei care il cunosc. Nici paharul de cogniac nu-i lispesea la sedintele cu ministrii de finante din zona euro.  De-a lungul timplului, Jean-Claude Juncker a primit zeci de distinctii, printre care si Steaua Romaniei in Grad de Mare Cruce, conferita in anul 2003, de catre presedintele de atunci, Ion Iliescu.  De numele lui Jean Claude-Juncker sunt legate o serie de programe si reforme ale Uniunii Europene:

In perioada in care Luxemburgul a detinut presedinta rotativa a Consiliului UE, in a doua jumatate a anului 1997, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker a fost demarat "Procesul Luxemburg", menit sa combata somajul in Uniunea Europeana.

In 2005, cand Marele Ducat a asigurat inca o data presedintia rotativa a Consiliului UE, eforturile lui Juncker au condus la reformele din cadrul Pactului pentru Stabilitate si Crestere.

Juncker a reusit sa revitalizeze si Strategia Lisabona, cu accent pe dimensiunea sociala si de mediu.

In anul 1991, pe cand detinea functa de presedinte al Consiliului Afaceri Financiare, Jean-Claude Juncker a fost unul dintre arhitectii Tratatului de la Maastricht, in special in ceea ce priveste sectiunea dedicata uniunii economice si monetare.

NATO a lansat duminică un apel Rusiei şi Ucrainei pentru a găsi o 'soluţie paşnică' a crizei prin intermediul 'dialogului' şi desfăşurarea de 'observatori internaţionali, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, potrivit AFP. Desfăşurarea se va face 'sub auspiciile Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite sau OSCE' (Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa), a precizat Rasmussen la finalul unei reuniuni de aproape nouă ore cu ambasadorii celor 28 de ţări membre ale NATO.

O partea reuniunii s-a ţinut în prezenţa reprezentantului Ucrainei, ţară cu care Alianţa Nord-Atlantică a semnat un parteneriat, ca şi cu Rusia. Anders Fogh Rasmussen a mai afirmat că Alianţa intenţionează să dialogheze cu Rusia prin intermediul instrumentului lor de cooperare, Consiliul NATO-Rusia. El a precizat că mai multe state membre au cerut o reuniune NATO-Rusia.

'Condamnăm escaladarea militară rusă din Crimeea', a declarat Rasmussen după încheierea reuniunii.

'Acţiunea militară împotriva Ucrainei desfăşurată de forţele ruse reprezintă o încălcare a legilor internaţionale şi contravine principiilor Consiliului NATO-Rusia şi Parteneriatului pentru Pace', un proiect al Alianţei cu ţări foste membre ale URSS.

'Lansăm un apel Rusiei pentru detensionarea situaţiei. Lansăm un apel Rusiei să îşi onoreze angajamentele internaţionale, să îşi retragă forţele în bazele sale şi să nu se amestece în Ucraina', a adăugat el.Rasmussen

Guvernul SUA e pe cale să ia cea mai importantă decizie privind politicile climatice din timpul administrației Obama: aprobarea unei conducte-gigant care va transporta zilnic până la 830.000 de barili din cel mai toxic petrol din lume, din Canda în Statele Unite. 

Dacă va fi aprobată, conducta Keystone XL va pompa milioane de dolari în buzunarele câtorva companii... și milioane de tone de carbon în atmosferă! Conducta a fost descrisă ca "un fitil pentru cea mai mare bombă de carbon de pe planetă". Protestele vehemente ale societății civile au întârziat deja construirea ei, iar săptămâna trecută, decizia unui tribunal a dat o lovitură puternică proiectului. Dacă vom acționa rapid și în număr cât mai mare, avem șanse mari să oprim această conductă pentru totdeauna.

Secretarul de Stat al SUA, John Kerry, a inițiat o procedură de consultare a societății civile înainte de luarea deciziei. Șeful diplomației americane știe că această decizie este hârtia de turnesol care va indica poziția administrației Obama în fața pericolului schimbărilor climatice. Haideți să transformăm această rundă de consultări publice într-un referendum global, prin care milioane de voci din toate țările lumii cer Guvernului SUA să oprească proiectul Keystone și să își asume rolul de lider în lupta pentru salvarea planetei.

Daca SUA vor impune sanctiuni Rusiei pentru actiunile sale din Ucraina, Moscova ar putea fi fortata sa renunte la dolar ca rezerva valutara si ar putea refuza sa mai plateasca imprumuturile la bancile americane, a declarat marti un consilier de la Kremlin, Sergei Glaziev. Potrivit acestuia, in cazul in care Washingtonul ar ingheta conturile rusilor din SUA, posibilitate invocata in contextul discutiilor cu privire la sanctiunile care ar putea fi aplicate in cazul interventiei din Ucraina, Rusia le-ar putea recomanda celor care detin titluri de stat americane sa le vanda.
Interventia in Ucraina: Cum ii pot pedepsi americanii pe rusi.  "Daca sanctiunile vor fi aplicate anumitor institutii va trebui sa declaram imposibilitatea de a returna imprumuturile acordate acestora de bancile americane. Va trebui sa ne orientam catre alte monede", a spus Glaziev pentru RIA Novosti, potrivit Reuters.
Rusia va transforma regimul de sanctiuni intr-un castig si isi va reduce complet dependenta de SUA, a adaugat acesta.
Interventia lui Putin in Ucraina: Rubla si bursa de la Moscova, la pamant. Ce a facut banca Rusiei
"Avem relatii comerciale si economice excelente cu partenerii nostri din est si sud si vom gasi o modalitate pentru a reduce la zero dependenta noastra financiara de SUA si chiar sa iesim din regimul de sanctiuni cu un mare castig pentru noi", a continuat Glaziev.
Pe de alta parte, Kremlinul si-a exprimat surpriza fata de afirmatiile consilierului lui Putin, scrie Voice of Russia.
Criza din Ucraina face ravagii pe burse. Ce se intampla cu pretul petrolului
"Dl. Glaziev nu a fost autorizat sa vorbeasca in numele guvernului rus si, mai ales, sa afirme asemenea masuri inacceptabile", a declarat o sursa din interiorul Kremlinului, care a mai precizat ca Glaziev si-a exprimat "opinia personala", care nu are nicio legatura cu pozitia oficiala a Rusiei.

2014 va fi un an greu pentru bănci. Sursele atrase de la băncile-mamă sunt în scădere rapidă, dar nu văd pericole. Suntem confortabili având în vedere rezerva foarte mare de solvabilitate, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR,  Nicolae Cinteză, la Sinaia, la un seminar organizat în urmă cu o săptămână de Finmedia. Nivelul confortabil al solvabilităţii pe ansamblul sistemului bancar, de 15,02% la finele anului trecut (mult peste nivelul minim de 8%), apare însă pe fondul lipsei activităţii de creditare, a cărei relansare este puţin probabil să se întâmple mai devreme de toamna acestui an.

 Peste 4 miliarde de euro au pierdut băncile anul trecut din liniile de finanţare externă, alte 800 milioane de euro dispărând în prima lună din 2014, astfel încât la finele lunii ianuarie soldul resurselor atrase coborâse la 13,4 miliarde de euro. Cinteză se aşteaptă ca această tendinţă să continue, în condiţiile în care băncile nu dau împrumuturi. BNR nu este îngrijorată atât de plecarea banilor băncilor-mamă, cât de faptul că sursa externă, din care s-au finanţat creditele acordate în perioada de boom, ajunse acum neperformante, este înlocuită de sursa internă – banii deponenţilor români. BNR a suspectat anul trecut că băncile nu restructurează corect creditele, căutând artificii care să le permită să constituie provizioane mai mici...Presiunea provizioanelor suplimentare ar putea afecta şi anul acesta profitabilitatea băncilor, în condiţiile în care verificările făcute de BNR la felul în care au fost raportate creditele restructurate s-au încheiat doar la 20 de bănci. „Alte 11 bănci urmează până la finele lunii martie, iar în aprilie vom face o evaluare“. Problema profitabilităţii precare este mai îngrijorătoare, spune Cinteză, decât retragerea liniilor externe de finanţare: „Nu mă îngrijorează că pleacă banii, pentru că băncile au destulă lichiditate. Mă îngrijorează că profitul acela e mai mult contabil, şi mergând aşa se decapitalizează. Restructurarea a început relativ târziu“.

Anul trecut, din sistemul bancar au mai plecat încă 3.157 de salariaţi, personalul total ajungând la 58.612, iar salariul mediu brut s-a diminuat cu doar 7 lei, la 5.472 lei. Băncile au închis în aceeaşi perioadă încă 231 unităţi. Anul trecut, profitul mediu net pe salariat obţinut în sistemul bancar s-a situat sub 2.000 de euro.

Alte probleme acuzate de şeful supravegherii din BNR sunt lipsa de transparenţă în stabilirea comisioanelor, reducerea dobânzilor la depozite sub nivelul la care clientul poate obţine un minim câştig sau chiar practici „grosolane“ de păcălire a clienţilor care vor să retragă banii din depozite astfel încât să plătească taxe nejustificate.