Politicile Angelei Merkel....

Euro-zona are un mare defect: euro este emis de o bancă centrală, pe modelul mărcii germane, dar nu există o trezorerie comună celor 28 de state.  Ca urmare, va exista un război permanent între statele debitoare și cele creditoare. Problema ar putea fi rezolvată dacă s-ar emite Eurobond-uri, dar Angela Merkel refuză cu obstinație.

Înainte de reunificare, Germania de Vest era cel mai activ  susținător al integrării europene. După reunificare, constatând ce costuri implică procesul, refuză să mai finanțeze datornicii europeni.  Fără să realizeze că repetă tragica eroare care a dus la cel de-al doilea război mondial. Prim ministrul Franței, Aristide Briand, a insistat ca Germania, învinsă, să plătească mari despăgubiri de război, ceea ce a dus la ascensiunea lui Hitler. Politicile Angelei Merkel dau un impuls neașteptat extremiștilor din restul Europei, scrie Soros....George Soros avertizează într-un articol publicat de Social Europe Journal că Germania, puterea dominantă a UE, are o politică greșită, care va afecta nu doar economia ci și democrația europeană. Japonia, scrie Soros, riscă enorm pentru a-și accelera creșterea economică. SUA, ajutate de gazele de șist, au depășit criza. În schimb, Uniunea Europeană se îndreaptă spre o stagnare de lungă durată. Această evoluție ar putea fi suportată de un stat național, dar o asociere incompletă de state națiuni va fi distrusă.

Firme desemnate de Comisia Europeana stabilesc valoarea și pot apoi cumpăra o economie la preț de lichidare - Astfel, sistemul bancar din Slovenia, aflat la un pas de colaps, a fost supus unor teste de stres mai multe firme internationale de consultanta ale caror rezultate au aratat ca tara nu are nevoie de un imprumut din partea UE. Guvernul Sloveniei a scapat astfel de impunerea unor masuri de austeritate de catre Bruxelles, insa acum apar tot mai mari dubii legate de rolul jucat de firmele private de consultanta, cu atat mai mult cu cat tara va trebui sa se imprumute la preturi ridicate, ce vor fi suportate de populatie, scrie pentru Euobserver Borut Mekina, jurnalist la publicatia slovena Mladina.

Rezultatele testelor de stres au fost publicate in luna noiembrie si au primit binecuvantarea Comisiei Europene, a guvernului de la Ljubljana si a bancii centrale din Slovenia. Testele au fost realizate de Oliver Wyman (care a realizat si testele de stres din Spnaia, in 2012), Roland Berger si companiile de audit Ernst&Young si Deloitte. Ele au aratat ca sistemul bancar poate fi recapitalizat fara ajutor international, insa imediat au aparut suspiciuni privind lipsa totala de transparenta si eventuale conflicte de interese in privinta contractelor oferite de stat acestor firme.

Banca centrala a Sloveniei a precizat ca, din cauza lipsei de timp si a pericolului prabusirii sistemului bancar, a fost nevoita sa angajeze niste firme de consultanta ”sugerate”, fara a organiza o licitatie, folosind o procedura legala conceputa doar pentru achizitiile de armament.

Astfel, in afara de rezultatele testelor de stres aplicate bancilor, orice alta informatie privind activitatea cestor filme de consultanta si audit este considerata secret militar, inclusiv onorariul platit din banii contribuabililor.

In vara anului 2013, mai multi economisti sloveni au semnat o petitie prin care cereau ca ”metotologia credibila” folosita de aceste firme in Slovenia, asa cum a fost ea catalogata de Comisia Europeana, sa fie facuta publica. Avand in vedere modul in care au fost atribuite contractele, autoritatile nu au schitat niciun gest pentru a raspunde a cestei ceceri.

Cum s-au realizat testele de stres din Slovenia? In primul rand, intreaga procedurta a fost stabilita in timpul unor discutii cu usile inchise intre guvernanti, banca centrala si birocratii de la Comisia Europeana. Apoi in Slovenia au sosit 250 de consultanti, majoritatea din Londra, care nu cunosteau o boaba de slovena si la fel de putin stiau cum functioneaza institutiile de la Ljubljana. Acestia au stat in tara circa patru luni, timp in care au fost ajutati foarte mult de banca centrala si au locuit la hotelul Slon, ”cartierul general” al Oliver Wyman, chiar peste drum de sediul bancii centrale. Cei de la Oliver Wyman au refuzat mereu sa comenteze orice aspect legat de testele de stres.

”Sunt bani aruncati pe apa sambetei. Guvernul ar trebui sa investeasca in cetateni”, spune pentru Reuters Marizela Nuhanovici, 27 de ani.

Cat au costat testele de stres? Avand in vedere secretul militar care protejeaza intreaga afacere, suma oficiala nu poate fi cunoscuta. Insa banca centrala a estimat, in octombrie, ca slovenii vor plati 21 de milioane de euro pentru munca celor 250 de consultanti, fara a pune la socoteala timpul suplimentar pe care acestia l-au petrecut muncind la celebrele teste de stres la care au spus opt banci. Spre comparatie, in Spania, o economie de 40 de ori mai mare decat cea a Sloveniei si cu un sector bancar de 80 de ori mai mare, testele de stres din 2012 au costat 31 de milioane de euro.

Nu suntem poporul care "exportă" cei mai mulți lucratori (deși ne clasăm destul de sus în clasamenul global).  Ne adjudecăm, însă, recordul nefericit al celor mai mulți emigranți cu studii superioare – 18,5% din total, față de media europeană de doar 5%. Ca să ne dăm seama de proporțiile fenomenului, este suficient să reamintim că avem cei mai puțini absolvenți de facultate de pe continent. Dintre aceștia, grosso modo, o cincime își pun serviciile în slujba altor economii.  Din păcate, nu sunt toți doctori în științe sau specialiști angajați de mari companii, ci lucrează, majoritatea, în munca de jos. După cum arată o analiză recentă , „cei mai mulți români muncesc cu mâinile, nu cu capul, chiar și aceia care au calificări înalte. Aceștia renunță la pregătirea de bază și acceptă să fie plătiți cu salariul minim pe economie, însă nu se plâng, căci trăiesc foarte modest și își economisesc bună parte din sumele câștigate, valorizându-le în țara de origine”. În perspectivă, arată  Diana Pociovălișteanu și Liana Badea, autoarele analizei, „observăm că, după o perioadă de adaptare, în care oamenii asimilează limba și deprind noi aptitudini profesionale, unii imigranți reușesc să ocupe locuri de muncă tot mai de calitate și tot mai apropiate de pregătirea inițială”.

Pentru România, acest fenomen se traduce prin scăderea progresivă, dar masivă, a efectivelor de specialiști în educație, inginerie și sănătate. Mai mult, piața autohtonă a muncii începe deja să se confrunte cu goluri de personal în construcții, turism, textile și industria lemnului.

Pe termen scurt, continuarea fenomenului migraționist are mai degrabă valențe pozitive: pentru zecile de mii de familii rămase acasă (dar și pentru economia țării), sumele trimise de cei plecați, estimate anual la circa patru miliarde de euro, sunt un veritabil panaceu. Apoi, este evident că, în stadiul de acum, piața muncii este incapabilă să absoarbă câteva milioane de oameni care s-ar întoarce sau s-ar răzgândi în privința plecării. Pe termen lung, însă, nu trebuie să ne mințim: consecințele vor fi dezastruoase, și nu, nu este un cuvânt dur.

Numarul firmelor care au intrat in insolventa in primele 11 luni  ale anului 2013 a ajuns la 27.119, cu peste 9% mai mult decat in aceeasi perioada din 2012, jumatate dintre firmele in incapacitate de plata fiind din comert si constructii, potrivit ONRC In primele 11 luni ale anului 2012 s-au inregistrat 24.833 firme intrate in insolventa la nivelul intregii tari, arata datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). In luna noiembrie au intrat in insolventa 3.576 de firme, fata de 3.323 in octombrie, dar mai mult decat dublul celor care au ajuns in imposibilitatea de a-si plati datoriile in luna septembrie (1.536).

Bucuresti si Bihor conduc in topul judetelor cu cele mai multe insolvente in acest an, cu 3.368 (in crestere cu 1,02% fata de 2012), respectiv 1.649 (+36,39%), urmate de Galati cu 1.431 (+27%). Cele mai putine insolvente au fost consemnate in judetul Calarasi - 202 de cazuri si Caras-Severin - 220 de cazuri in acest an. Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultati financiare sunt in continuare cele din comert, cu 9.564 intrate in insolventa, dar si cele din constructii - 3.576, hoteluri si restaurante - 3.113 si industria prelucratoare - 2.918. In aceeasi perioada au fost infiintate 118.241 de firme noi, cu 0,66% mai putine comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Cele mai multe firme au fost infiintate in comert (34.000) si agricultura, silvicultura si pescuit (peste 21.000). La sfarsitul lunii noiembrie erau active circa un milion de firme.

Commisia Europeana a aprobat partial si orientativ ...

Comisia Europeană (CE) a aprobat realocarea a 240 milioane de euro către Programul Operaţional Regional (POR), a anunţat, ieri, Ministerul Fondurilor Europene.
Potrivit unui comunicat remis redacţiei, suma menţionată este realocată de la Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport) şi de la Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). De la POS Transport au fost realocate către POR fonduri în valoare de 140 milioane de euro, iar de la POS Mediu fonduri în valoare de 100 milioane de euro.
"Decizia Comisiei Europene va avea un impact important asupra dezvoltării comunităţilor locale. Aşa cum am promis, aceşti bani vor fi folosiţi pentru a finanţa şcoli, spitale şi drumuri judeţene. Pentru şcoli şi spitale este alocată o sumă de 173 milioane de euro, iar pentru drumuri judeţene o sumă de 67 milioane de euro. Realocarea fondurilor către aceste domenii prioritare ale României va duce la creşterea nivelului de trai al românilor", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Comisia Europeana a anunţat decizia de aprobare a realocării propuse de Ministerul Fondurilor Europene în cadrul întâlnirii anuale cu Autorităţile de Management ale Programelor Operaţionale prin care România atrage fondurile structurale şi de coeziune alocate pentru perioada de programare 2007-2013.
Programul Operaţional Regional, către care a fost redistribuită suma de 240 milioane de euro, este cel mai performant program, se mai arată în comunicat. Prin intermediul acestui program, România a atras până la data de 17 decembrie peste 1,64 miliarde de euro. În acelaşi timp, sumele solicitate Comisiei prin intermediul POR pentru a fi rambursate României, se ridicau la aproximativ 1,75 miliarde de euro. Astfel, rata de absorbţie curentă aferentă POR era de aproximativ 47%. Tot la data de 17 decembrie, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune era de peste 28%.
Ministerul Fondurilor Europene precizează că realocarea fondurilor nu afectează implementarea proiectelor aprobate deoarece sumele care au fost realocate nu erau contractate la nivelul POS Transport, respectiv POS Mediu. 

Oare la dobinda ????

ROMANIA va primi imprumut  fonduri în valoare de 110 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), printr-un contract de finanţare pentru acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) aferentă perioadei iulie 2013 - decembrie 2015, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
Împrumutul a fost semnat pe 24 decembrie de către ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chitoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, din partea statului român, iar din partea BEI de către şeful biroului din ţara noastră, Flavio Schiavo Campo de Gregorio, şi Stella Renita, consilier juridic.
"Împrumutul contractat de la BEI va contribui semnificativ la reducerea presiunilor pe bugetul de stat pentru asigurarea cofinanţării măsurilor din PNDR pentru perioada iulie 2013 - decembrie 2015 şi la creşterea gradului de absorbţie în cadrul acestui program, prin acoperirea unei porţiuni importante din contribuţia naţională pentru schemele selectate", se arată în documentul citat.
Astfel, conform sursei, vor fi eligibile la finanţare elementele componente ale unui număr de nouă măsuri selectate în cadrul Axelor 1, 2 şi 3, precum şi Axa 5 Asistenţa Tehnică din PNDR, pentru plăţi efectuate în intervalul iulie 2013 - decembrie 2015.
Contractul reprezintă "o sursă avantajoasă de finanţare a deficitului bugetului de stat pe termen lung, cu o maturitate de până la 15 ani, cu până la 5 ani graţie şi la costuri reduse, BEI fiind instituţie financiară a Uniunii Europene cu rating AAA", potrivit comunicatului.