Bursa Metalelor din New York, Comex, a suspendat ieri, la ora locală 06.26, timp de 20 de secunde, tranzacţiile cu contracte futures pe aur, ca urmare a declinului cotaţiei metalului preţios.
Anunţul în acest sens a fost făcut de Damon Leavell, purtător de cuvânt al Comex, care nu a oferit detalii cu privire la volumul tranzacţiilor ce au determinat suspendarea. Mecanismul de suspendare ("stop-logic") le dă traderilor oportunitatea să furnizeze lichidităţi adiţionale şi să prevină mişcările excesive de preţuri.
Conform datelor Bloomberg, preţul aurului coborâse cu aproape 11 dolari/uncie cu un minut înainte ca tranzacţiile să fie suspendate. La ora 10.10, la Comex, cotaţia aurului cu livrare luna viitoare era de 1.257,60 dolari uncia, în declin cu 1,3% (15,90 dolari) faţă de ziua anterioară. Anterior, scăderea a fost şi mai mare, preţul fiind aproape de 1.256 dolari uncia - nivelul minim al ultimei luni.
Scăderea a venit după ce administraţia SUA a anunţat vânzări retail peste aşteptări pentru luna octombrie, alimentând aşteptările legate de o eventuală reducere a stimulentelor Federal Reserve. Departamentul Comerţului de la Washington a informat, ieri, că vânzările retail din SUA (ajustate sezonier) au sporit cu 0,4% luna trecută, în vreme ce aşteptările arătau un avans de numai 0,1%.
De la începutul anului până în 19 noiembrie, preţul futures al aurului a pierdut 24% la bursa din SUA, declinul începând în luna aprilie, pe fondul redresării pieţelor acţiunilor, dar şi pe cel al temerilor legate de faptul că banca centrală americană, Federal Reserve, va reduce programul de achiziţii de obligaţiuni, menit să stimuleze economia. Astfel, metalul preţios nu a mai fost văzut ca un refugiu împotriva inflaţiei. 

Sursa - hotnews

Romania ar trebui, in 2014, sa accelereze reforma judiciara si cea anticoruptie, sa depuna eforturi suplimentare pentru a consolida predictibilitatea sectorului energiei regenerabile astfel incat sa devina mai atractiv pentru investitori si sa rezolve problema numarului foarte mare de credite neperformante, se arata in raportul anual pe tranzitie al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Intitulat "Blocati in tranzitie?", raportul facut public miercuri arata ca procesul de reforma in tarile in tranzitie a fost unul incet inca dinainte de inceputul crizei economice globale, iar lipsa de reforme apasa atat pe cresterea economica inregistrata de aceste tari, cat si asupra climatului investitional.

Raportul identifica o legatura clara intre reforme economice si politice insuficiente si lipsa progresului economic, insa sustine ca tarile afectate pot rupe acest cerc vicios.

In cazul Romaniei, BERD subliniaza ca in 2013 am iesit de sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, dupa ce deficitul bugetar a fost redus anul trecut pana sub pragul de referinta de 3% din PIB, ca s-au inregistrat progrese limitate in ceea ce priveste privatizarile insa sau produs reforme importante pentru stabilitatea sectorului financiar.

Prioritatile cheie ale Romaniei pentru 2014 ar trebui sa fie, potrivit BERD, urmatoarele:

• Guvernul ar trebui sa accelereze eforturile de combatere a coruptiei si reforma sistemului judiciar. Comisia Europeana continua sa monitorizeze progresele inregistrate de Romania cu privire la aceste aspecte in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
• Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida predictibilitate pentru investitorii in sectorul energiilor regenerabile. Amanarea tranzactionarii unui numar de certificate verzi ar putea afecta negativ viitoarele investitii in acest sector.
• Ar trebui sa fie intensificate eforturile in ceea ce priveste nivelul ridicat al creditelor neperformante din sectorul bancar. Aici se include eliminarea barierelor barierelor de reglementare pentru restructurarea sau reevaluarea negativa a creditelor neperformante, care reprezinta peste 20% din totalul creditelor acordate.

In ceea ce priveste performanta macreconomica, Romania continua sa fie expusa la problemele din Zona Euro, arata analistii BERD. Astfel, o combinatie intre cererea externa slaba, reducerea cererii interne si impactul secetei asupra agriculturii a dus la o diminuare semnificativa a performantei economice in 2012. In prima jumatate a lui 2013, activitatea economica s-a imbunatatit.

Performanta fiscala a fost una impresionant, avand in vedere presiunile politice cu care s-a confrunta in 2012, arata BERD.

Cine primește bani în plus

Mediafax scrie că Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei), Camera Deputaţilor – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei), Curtea Constituţională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,5 miliarde lei), Ministerul Finanţelor – 3 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei), Ministerul Mediului – 2,6 miliarde lei (de la 2,3 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei), Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei), Serviciul Român de Informaţii – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane le), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei).

De la cine se taie

Reduceri de bugete vor fi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) – 66,2 milioane lei (de la 66,3 milioane lei), Curtea de Conturi – 190,1 milioane lei (de la 197,7 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe – 656 milioane lei (de la 700,9 milioane lei), Ministerul Justiţiei – 2,5 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Afacerilor Interne – 8,3 miliarde lei (de la 8,7 miliarde lei), Ministerul Tineretului şi Sportului – 372,3 milioane lei (de la 375,1 milioane lei), Ministerul Sănătăţii – 7,9 miliarde lei (de la 9,7 miliarde lei), Ministerul Culturii – 522,5 milioane lei (de la 571,2 milioane lei), Ministerul Economiei – un miliard lei (de la 1,1 miliarde lei), Ministerul pentru Societatea Informaţională – 138,7 milioane lei (de la 152,8 milioane lei),Ministerul Public 689,7 milioane lei (de la 731,7 milioane lei), Agenţia Naţională de Integritate – 19,4 milioane lei (de la 29,7 milioane lei), Serviciul de Informaţii Externe – 195,6 milioane lei (de la 196,7 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază – 131,7 milioane lei (de la 188,2 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 248,4 milioane lei (de la 254,9 milioane lei), Academia Română – 362,2 milioane lei (de la 370,5 milioane lei), Consiliul Superior al Magistraturii – 98,7 milioane lei (de la 105,2 milioane lei).

Străinii mutaţi în ţara noastră s-au plâns de procesul birocratic, nemulţumirile fiind cauzate, în primul rând, de numărul mare de acte necesare pentru obţinerea unui singur document.  La aceasta se adaugă numeroasele drumuri care trebuie făcute la diverse instituţii ale statului, având în vedere că actele nu sunt eliberate de aceeaşi instituţie. Plimbatul de la un ghişeu la altul, cozile interminabile şi atitudinea funcţionarilor completează seria problemelor evidenţiate de expaţii care au avut, deja, contact cu sistemul de stat din ţara noastră.
De exemplu, pentru a obţine certificatul de înregistrare a rezidenţei, o persoană care vine dintr-un stat membru UE, al spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, trebuie să depună la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu mai puţin de 5 acte, conform datelor agenţiei de relocare Palace Estate.   Primul act este asigurarea facultativă, pentru care poate contribui la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate (CNAS), Casa de Asigurări a Transportatorilor (CAT) sau la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării (OPSNAJ). Această asigurare este valabilă doar pentru luna în curs, aşa că, dacă dosarul în care este inclusă nu e depus la IGI până în data de 30 sau 31 a respectivei luni, va fi necesară obţinerea unei noi asigurări, pentru o nouă contribuţie.
Expatul va mai trebui să aibă o copie a paşaportului şi acte doveditoare eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), care să ateste că nu a desfăşurat nicio activitate economică de pe urma căreia să fi câştigat vreun venit, înainte de primirea certificatului de înregistrare a rezidenţei.
Documentele de la ONRC şi ANAF pot fi înlocuite de o declaraţie pe proprie răspundere, legalizată la notar, în care afirmă acelaşi lucru, că nu a avut venituri înainte de a primi certificatul.
Daca expatul vine din afara UE, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, pe lângă actele necesare primirii certificatului de înregistrare, acesta mai trebuie să obţina şi o autorizaţie de muncă, de la IGI.
Autorizaţia este valabilă pentru un singur an şi este eliberată la cererea angajatorului, pentru poziţia pe care o va ocupa expatul.
Dacă, în cursul acelui an, expatul începe să lucreze pe o altă poziţie sau pentru un alt angajator, este necesară o nouă autorizaţie. În plus, expatul trebuie să faca dovada că locul de muncă pe care îl doreste nu poate fi ocupat de un cetățean român sau dintr-un stat UE.
Astfel, peste 40% din totalul străinilor mutaţi pe termen scurt şi mediu în ţara noastră au apelat la serviciile unei companii de relocare, ca urmare a procesului birocratic care le îngreunează procesul de mutare. În România locuiesc, în prezent, peste 13.000 de expaţi.

BNR a pus economia romaneasca pe butuci...

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) acuză Banca Naţională a României că a protejat sistemul bancar şi contractele de credit care cuprind clauze abuzive, motivând stabilitatea financiară, informează Mediafax.

"La nivelul BNR a existat o atitudine de protejare a sistemului bancar şi a contractelor existente, cu clauze abuzive, motivându-se stabilitatea financiară. Dar stabilitatea sistemului bancar nu poate fi obţinută cu preţul dreptului la o viaţă decentă a consumatorului", a declarat miercuri preşedintele AURSF, Alin Iacob.

El a arătat că în anii 2005 -2008 clienţii aveau un grad înalt de încredere în sistemul financiar şi nu s-au aşteptat ca bancherii să introducă în contractele de credit predefinite clauze abuzive, mergând pe buna-credinţă a acestora.

Pe de altă parte, sistemul bancar a beneficiat de reputaţia Băncii Naţionale a României, care era privită ca un garant al integrităţii băncilor.

Iacob crede că sistemul bancar ar trebui să vină în întâmpinarea clienţilor, măcar în al doisprezecelea ceas, şi să ofere soluţii pentru a nu ajunge ca instanţele să fie pline de procese împotriva băncilor.

"Dacă se va înţelege acest lucru, stabilitatea financiară obţinută va fi una temeinică şi va permite evitarea la apelul instanţei", a continuat Iacob.

Preşedintele AURSF a mai arătat că nu înţelege cum i-au convins autorităţile pe experţii de la FMI să introducă în scrisorile de intenţie blocarea legii falimentului personal, în condiţiile în care organismul financiar internaţional chiar a cerut astfel de legiferări în state mult mai afectate de criză, cum sunt Grecia şi Ungaria.

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, înfiinţată recent exclusiv pentru consumatorii din sistemul financiar, a anunţat că are ca obiectiv reprezentarea clienţilor băncilor şi societăţilor de asigurări pentru a obţine daune din aplicarea în contracte de daune abuzive.

BERD a vandut actiunile la pretul de 0,42 lei, cu 12,09% sub cotatia de marti, dinaintea lansarii plasamentului privat prin care a scos la vanzare 0,81% din titlurile OMV Petrom.

Totodata, pretul este cu 6,9% sub ultima cotatie de miercuri a actiunilor OMV Petrom, de 0,4511 lei/titlu.

Plasamentul a inceput miercuri si s-a incheiat joi, la ora 15:45, iar vanzatorul a avut optiunea de a majora volumul scos la vanzare.

Tranzactiile efective urmeaza sa fie operate in sedinta bursiera de vineri, scrie Mediafax.

Discountul la care a vandut actiunile este similar celui acordat in urma cu un an, cand BERD a vandut un pachet reprezentand 0,4% din titlurile OMV Petrom. Atunci, institutia a incasat 84,9 milioane lei (18,8 milioane euro).

Informatia ca un investitor vrea sa vanda 0,81% din actiunile OMV Petrom s-a raspandit inca de miercuri in piata de capital. Informatia a determinat o corectie de aproape 5,6% pentru actiunile OMV Petrom, investitorii si brokerii anticipand ca vanzatorul va ceda titlurile la un pret mai mic decat cel de la bursa, iar unii cumparatori vor dori sa isi marcheze repede castigul si vor plasa ordine de vanzare la preturi mai mici decat cele din piata anterior aparitiei informatiei despre plasamentul privat.

Initial, unii brokeri au crezut ca pachetul de actiuni OMV Petrom a fost scos la vanzare de Fondul Proprietatea, insa, ulterior, informatiile au fost infirmate intrucat FP nu a anuntat aceasta operatiune, desi ea a inceput miercuri.

Tranzactia a fost intermediata de compania de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment si casa ceha de brokeraj Wood&Company.

BERD a devenit actionar al Petrom in 2004, pentru a sustine privatizarea companiei nationale de petrol si gaze, cu o detinere de aproximativ 2,03%. Implicarea BERD a avut rolul sa ofere Petrom sprijin institutional si sa ii sustina cresterea. In iulie 2004, grupul austriac OMV a cumparat o participatie majoritara de 51,01% la Petrom.