Cine primește bani în plus

Mediafax scrie că Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei), Camera Deputaţilor – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei), Curtea Constituţională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,5 miliarde lei), Ministerul Finanţelor – 3 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei), Ministerul Mediului – 2,6 miliarde lei (de la 2,3 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei), Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei), Serviciul Român de Informaţii – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane le), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei).

De la cine se taie

Reduceri de bugete vor fi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) – 66,2 milioane lei (de la 66,3 milioane lei), Curtea de Conturi – 190,1 milioane lei (de la 197,7 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe – 656 milioane lei (de la 700,9 milioane lei), Ministerul Justiţiei – 2,5 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Afacerilor Interne – 8,3 miliarde lei (de la 8,7 miliarde lei), Ministerul Tineretului şi Sportului – 372,3 milioane lei (de la 375,1 milioane lei), Ministerul Sănătăţii – 7,9 miliarde lei (de la 9,7 miliarde lei), Ministerul Culturii – 522,5 milioane lei (de la 571,2 milioane lei), Ministerul Economiei – un miliard lei (de la 1,1 miliarde lei), Ministerul pentru Societatea Informaţională – 138,7 milioane lei (de la 152,8 milioane lei),Ministerul Public 689,7 milioane lei (de la 731,7 milioane lei), Agenţia Naţională de Integritate – 19,4 milioane lei (de la 29,7 milioane lei), Serviciul de Informaţii Externe – 195,6 milioane lei (de la 196,7 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază – 131,7 milioane lei (de la 188,2 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 248,4 milioane lei (de la 254,9 milioane lei), Academia Română – 362,2 milioane lei (de la 370,5 milioane lei), Consiliul Superior al Magistraturii – 98,7 milioane lei (de la 105,2 milioane lei).

Străinii mutaţi în ţara noastră s-au plâns de procesul birocratic, nemulţumirile fiind cauzate, în primul rând, de numărul mare de acte necesare pentru obţinerea unui singur document.  La aceasta se adaugă numeroasele drumuri care trebuie făcute la diverse instituţii ale statului, având în vedere că actele nu sunt eliberate de aceeaşi instituţie. Plimbatul de la un ghişeu la altul, cozile interminabile şi atitudinea funcţionarilor completează seria problemelor evidenţiate de expaţii care au avut, deja, contact cu sistemul de stat din ţara noastră.
De exemplu, pentru a obţine certificatul de înregistrare a rezidenţei, o persoană care vine dintr-un stat membru UE, al spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, trebuie să depună la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu mai puţin de 5 acte, conform datelor agenţiei de relocare Palace Estate.   Primul act este asigurarea facultativă, pentru care poate contribui la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate (CNAS), Casa de Asigurări a Transportatorilor (CAT) sau la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării (OPSNAJ). Această asigurare este valabilă doar pentru luna în curs, aşa că, dacă dosarul în care este inclusă nu e depus la IGI până în data de 30 sau 31 a respectivei luni, va fi necesară obţinerea unei noi asigurări, pentru o nouă contribuţie.
Expatul va mai trebui să aibă o copie a paşaportului şi acte doveditoare eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), care să ateste că nu a desfăşurat nicio activitate economică de pe urma căreia să fi câştigat vreun venit, înainte de primirea certificatului de înregistrare a rezidenţei.
Documentele de la ONRC şi ANAF pot fi înlocuite de o declaraţie pe proprie răspundere, legalizată la notar, în care afirmă acelaşi lucru, că nu a avut venituri înainte de a primi certificatul.
Daca expatul vine din afara UE, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, pe lângă actele necesare primirii certificatului de înregistrare, acesta mai trebuie să obţina şi o autorizaţie de muncă, de la IGI.
Autorizaţia este valabilă pentru un singur an şi este eliberată la cererea angajatorului, pentru poziţia pe care o va ocupa expatul.
Dacă, în cursul acelui an, expatul începe să lucreze pe o altă poziţie sau pentru un alt angajator, este necesară o nouă autorizaţie. În plus, expatul trebuie să faca dovada că locul de muncă pe care îl doreste nu poate fi ocupat de un cetățean român sau dintr-un stat UE.
Astfel, peste 40% din totalul străinilor mutaţi pe termen scurt şi mediu în ţara noastră au apelat la serviciile unei companii de relocare, ca urmare a procesului birocratic care le îngreunează procesul de mutare. În România locuiesc, în prezent, peste 13.000 de expaţi.

BNR a pus economia romaneasca pe butuci...

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) acuză Banca Naţională a României că a protejat sistemul bancar şi contractele de credit care cuprind clauze abuzive, motivând stabilitatea financiară, informează Mediafax.

"La nivelul BNR a existat o atitudine de protejare a sistemului bancar şi a contractelor existente, cu clauze abuzive, motivându-se stabilitatea financiară. Dar stabilitatea sistemului bancar nu poate fi obţinută cu preţul dreptului la o viaţă decentă a consumatorului", a declarat miercuri preşedintele AURSF, Alin Iacob.

El a arătat că în anii 2005 -2008 clienţii aveau un grad înalt de încredere în sistemul financiar şi nu s-au aşteptat ca bancherii să introducă în contractele de credit predefinite clauze abuzive, mergând pe buna-credinţă a acestora.

Pe de altă parte, sistemul bancar a beneficiat de reputaţia Băncii Naţionale a României, care era privită ca un garant al integrităţii băncilor.

Iacob crede că sistemul bancar ar trebui să vină în întâmpinarea clienţilor, măcar în al doisprezecelea ceas, şi să ofere soluţii pentru a nu ajunge ca instanţele să fie pline de procese împotriva băncilor.

"Dacă se va înţelege acest lucru, stabilitatea financiară obţinută va fi una temeinică şi va permite evitarea la apelul instanţei", a continuat Iacob.

Preşedintele AURSF a mai arătat că nu înţelege cum i-au convins autorităţile pe experţii de la FMI să introducă în scrisorile de intenţie blocarea legii falimentului personal, în condiţiile în care organismul financiar internaţional chiar a cerut astfel de legiferări în state mult mai afectate de criză, cum sunt Grecia şi Ungaria.

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, înfiinţată recent exclusiv pentru consumatorii din sistemul financiar, a anunţat că are ca obiectiv reprezentarea clienţilor băncilor şi societăţilor de asigurări pentru a obţine daune din aplicarea în contracte de daune abuzive.

BERD a vandut actiunile la pretul de 0,42 lei, cu 12,09% sub cotatia de marti, dinaintea lansarii plasamentului privat prin care a scos la vanzare 0,81% din titlurile OMV Petrom.

Totodata, pretul este cu 6,9% sub ultima cotatie de miercuri a actiunilor OMV Petrom, de 0,4511 lei/titlu.

Plasamentul a inceput miercuri si s-a incheiat joi, la ora 15:45, iar vanzatorul a avut optiunea de a majora volumul scos la vanzare.

Tranzactiile efective urmeaza sa fie operate in sedinta bursiera de vineri, scrie Mediafax.

Discountul la care a vandut actiunile este similar celui acordat in urma cu un an, cand BERD a vandut un pachet reprezentand 0,4% din titlurile OMV Petrom. Atunci, institutia a incasat 84,9 milioane lei (18,8 milioane euro).

Informatia ca un investitor vrea sa vanda 0,81% din actiunile OMV Petrom s-a raspandit inca de miercuri in piata de capital. Informatia a determinat o corectie de aproape 5,6% pentru actiunile OMV Petrom, investitorii si brokerii anticipand ca vanzatorul va ceda titlurile la un pret mai mic decat cel de la bursa, iar unii cumparatori vor dori sa isi marcheze repede castigul si vor plasa ordine de vanzare la preturi mai mici decat cele din piata anterior aparitiei informatiei despre plasamentul privat.

Initial, unii brokeri au crezut ca pachetul de actiuni OMV Petrom a fost scos la vanzare de Fondul Proprietatea, insa, ulterior, informatiile au fost infirmate intrucat FP nu a anuntat aceasta operatiune, desi ea a inceput miercuri.

Tranzactia a fost intermediata de compania de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment si casa ceha de brokeraj Wood&Company.

BERD a devenit actionar al Petrom in 2004, pentru a sustine privatizarea companiei nationale de petrol si gaze, cu o detinere de aproximativ 2,03%. Implicarea BERD a avut rolul sa ofere Petrom sprijin institutional si sa ii sustina cresterea. In iulie 2004, grupul austriac OMV a cumparat o participatie majoritara de 51,01% la Petrom.

Un miliard de euro - investiţii bugetate, în 2006, pentru amenajarea bazelor militare de la Cincu şi Smârdan.   Investitii statului din banii publici în diverse obiective de interes naţional rămân, în continuare, un subiect învăluit în secretomanie, autorităţile având, deseori, dificultăţi în furnizarea unor informaţii precise pe marginea acestui subiect.
Un astfel de exemplu este cel al investiţiilor de circa 1 miliard de euro pe care statul urma să le facă, începând cu 2006, în amenajarea unor baze militare la noi în ţară.
Astfel, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, în 2006, că va amenaja două baze militare lângă poligoanele de la Cincu şi Mălina-Smârdan, printr-o investiţie totală de 3,4 miliarde de lei (circa 960 milioane de euro) din bugetul de stat, termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor fiind anul 2012, potrivit unui comunicat, din acea vreme, al ministerului delegat cu realizarea acestei investiţii. Poligonul de tragere "Smârdan" se află în partea de sud a judeţului Galaţi, la 15 kilometri de municipiul Galaţi, pe teritoriul comunei Smârdan, şi foarte aproape de locul unde s-au produs în ultima perioadă câteva sute de cutremure.
Din momentul anunţării acestei investiţii, în urmă cu şapte ani, şi până în prezent nu au mai fost date publicităţii alte informaţii referitoare la stadiul lucrărilor de la cele două baze militare, cu toate că, la momentul respectiv, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, declara că, la Smârdan, va fi amenajată una din cele mai moderne unităţi militare. "Vom organiza o licitaţie în care, prin caietul de sarcini, vom cere să terminăm baza de la Smârdan până în decembrie 2008. Sper ca în această lună să demarăm procedura de licitaţie pentru construcţia acestei baze. Va fi o licitaţie internaţională prin care vom selecta firma care va face consultanţa, proiectarea şi construcţia acestei baze militare", anunţa, la vremea respectivă, Teodor Atanasiu, potrivit surselor din presă. Deocamdată, nu se ştie în ce stadiu se află lucrările de amenajare a celor două baze militare sau dacă investiţiile au fost duse la capăt, ministerul Apărării declarându-ne că astfel de date sunt exceptate de la accesul liber la informaţiile de interes public.
 

Economistul Constantin Cojocaru a facut senzatie la postul de televiune TVR R afirmand, nici mai mult nici mai putin, ca adevaratul motiv pentru care Romania a ajuns sa aiba o datorie externa uriasa, (90 de miliarde de euro, din care jumatate acumulata numai in ultimii doi ani) la care se adauga decizia Guvernului de a taia din salarii si pensii, ar fi cumpararea de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) de titluri emise de trezoreria SUA, in valoare de multe miliarde de euro. Practic, prin cumpararea acestor titluri, Romania a imprumutat SUA, gaura rezultata astfel fiind “umpluta” tot pe ruta SUA, adica printr-un imprumut la Fondul Monetar International (FMI), la presiunea bancilor private. In cazul in care aceasta informatie este adevarata, ar fi interesant de aflat care a fost motivatia pentru care Romania “a optat” sa imprumute SUA.

Sa fi fost vorba de vreun santaj din spectrul politicii externe, de o comanda “pe linie ierarhica” catre tandemul Mugur Isarescu/ Traian Basescu sau pur si simplu a fost vorba doar de o simpla mita, ca multe altele cu care au fost obisnuiti “politicienii” nostri in ultimii 20 de ani?!

Dupa aceste scamatorii, Presedintia si Guvernul au iesit la rampa si au spus romanilor ca nu mai sunt bani pentru pensii si salarii, aceasta nefiind nimic altceva decat o manipulare ordinara, in opinia lui Cojocaru.

Peste “teapa” cu bonuri de trezorerie SUA trasa de tandemul Basescu-Isarescu, a venit o alta teapa, de circa 8 miliarde de euro, data de premierul Boc de data acesta, care a avut drept scop multumirea firmelor capusa controlata de acolitii politici, bunavointa acestora fiind absolut necesara pentru pastrarea puterii.

“In anul 2009, veniturile statului roman au depasit cu mult necesarul de 34-35 de miliarde de euro pentru acoperirea pensiilor si salariilor. La aceste cheltuieli s-au adaugat 2,5 miliarde de euro in serviciul datoriei publice facuta de fostul premier Tariceanu. Restul sumelor din veniturile statului pe 2009, aproximativ 8 miliarde de euro s-au dus toate pe bordurile firmelor capusa. In aceste conditii este evident ca lui Boc nu i-au mai ajuns banii pentru pensii si salarii si a imprumutat 10 miliarde de euro. Numai ca acest imprumut a fost facut pe termen scurt, cu scadenta in 2010, asa ca anul trecut Guvernul a trebuit sa retrurneze acesti bani. Deci, 10 miliarde de euro reprezentand rate si dobanzi. Si uite asa a ajuns Boc sa taie salariile bugetarilor, sa taie pensile, sa mareasca TVA”, a aratat Cojocaru.

Economistul a adaugat ca a depus anul trecut in Parlament un proiect de lege prin care ar fi fost evitata taierea pensiilor si salariilor. Proiectul a fost, insa, respins tacit.

“Economia pe care o face guvernul Boc prin taierea pensiilor si salariilor este de doar 2 miliarde de euro pe an. Eu am propus prin proiectul depus in Parlament anul trecut sa luam 2 miliarde din rezerva BNR si sa acoperim gaura data de Boc. Am depus acest proiect in luna iunie 2010 si este si acum la Parlament. Nici macar nu a fost luat in discutie iar acum, evident, este vetust pentru ca viza bugetul pe acest an”, a conchis Cojocaru adaugand ca, in cazul in care proiectul ar fi fost adoptat ar fi fost evitate aceste “adevarate drame umane”.

El a sugerat ca initiativele luate de Guvern pentru “corectarea” bugetului fac parte dintr-o campanie concertata de pauperizare a poporului roman.

TOP-ul datornicilor la FMI. Romania ocupa, de departe, prima pozitie. Datoria Romaniei, de 9,8 miliarde euro, reprezinta a sasea parte din totalul imprumuturilor acordate de FMI la nivel mondial

Iata cum a ajuns Romania printre cele mai indatorate tari din lume la FMI, multumita trioului Basescu-Isarescu-Boc.

Cu toate astea, ne mai paste un acord cu Banca Mondiala si FMI. Opriti acesti criminali pana nu apuca sa amaneteze si viitorul stranepotilor vostri!!! Inactivitatea o sa usture rau de data asta!