Profitul net al Petrom a crescut cu 27% în primele nouă luni, la 3,666 miliarde lei (831,6 milioane euro), conform informaţiilor financiare transmise de companie, joi.

Spre comparaţie, în perioada similară din 2012, profitul net a fost de 2,892 miliarde lei.

Profitul înainte de taxe și impozite (EBIT) s-a ridicat la 4,556 miliarde lei, fiind mai mare cu 14% comparativ cu cel raportat la finele lunii septembrie 2012, de 3,989 miliarde lei.

În acelaşi timp vânzările companiei au scăzut cu 5%, la 18,15 miliarde lei (4,117 miliarde euro).

Astfel, în perioada menționată, vânzările grupului (excluzând accizele la produse petroliere) au totalizat 18,150 miliarde lei, fiind în scădere cu 5 procente față de cele din perioada ianuarie-septembrie 2012, care s-au cifrat la 19,185 miliarde lei.

"În trimestrul al treilea am continuat să ne îmbunătăţim performanţa, beneficiind de conjunctura favorabilă a preţului la ţiţei şi de rezultatele optimizării costurilor. În E&P (explorare şi producţie - n.r.), pe parcursul primelor nouă luni din 2013 am reuşit să obţinem, pentru prima dată după privatizare, stabilizarea producţiei la nivel de grup, comparativ cu anul anterior, ca urmare a investiţiilor continue. În zona offshore, activitatea de explorare avansează şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne propunem să reluăm forajul în blocul Neptun la jumătatea anului 2014. Performanţa sectorului G&E (gaze şi energie - n.r.) a reflectat mediul de piaţă dificil, caracterizat prin cerere modestă şi preţuri scăzute la energie electrică, în timp ce în sectorul R&M (rafinare şi marketing), marjele de rafinare au rămas sub presiune", a declarat într-un raport Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom.

Investițiile efectuate de OMV Petrom au scăzut cu 1%, în primele nouă luni din 2013 acestea însumând 3,487 miliarde lei.

Potrivit Bloomberg, deprecierea coroanei ceheşti este cea mai puternică de pe parcursul unei zile din anul 1999, de când agenţia urmăreşte perechea euro - czk. De asemenea, evoluţia coroanei a fost cea mai slabă dintr-un grup de 31 de monede ale unor economii emergente mai precizează sursa citata. Banca Naţională a Cehiei (Ceska Narodni Banka - CNB) a aprobat, ieri, prima vânzare a monedei naţionale din rezerva proprie în mai mult de un deceniu, provocând o depreciere cu până la 4,4% a coroanei ceheşti (czk) comparativ cu euro, relatează Bloomberg.
Astfel, cursul euro/czk a urcat, în doar patru minute, cu 3,2%, de la 25,79 czk/euro la 26,62 czk/euro, potrivit datelor furnizate de agenţia de ştiri. După o uşoară depreciere, timp de şapte minute, până la 26,5 czk/euro, şi-ar reluat tendinţa ascendentă, atingând un maxim al zilei de 26,97 czk/euro, în jurul orei 15:00.
Oficialii Băncii Naţionale a Cehiei au afirmat, ieri, că intenţionează să intervină astfel încât să ţină cursul euro/czk în jurul valorii de 27 coroane/euro.
Măsura CNB reprezintă o încercare de devalorizare competitivă a monedei Cehiei, care nu va avea, însă, rezultatele dorite, este de părere analistul economic Călin Rechea. "Este o măsură ineficientă, al cărei singur rezultat îl va reprezenta sărăcirea populaţiei locale, având în vedere că la nivel global există o cursă a devalorizării competitive", ne-a declarat domnia sa.
Devalorizarea competitivă cuprinde operaţiunile prin care o ţară încearcă să îşi deprecieze moneda naţională, în vederea creşterii competitivităţii exporturilor, potrivit literaturii de specialitate. Problema cu o astfel de măsură, arată sursa citată, este că încurajează şi alte ţări să procedeze la fel, ducând la un război valutar, care limitează avantajul competitiv astfel dobândit la perioade de timp reduse.

Prin hotararea pronuntata recent in Luxemburg, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca, in cazul in care furnizorul (vanzatorul) nu are posibilitatea de a recupera de la dobanditor (cumparatorul) taxa pe valoarea adaugata solicitata de administratia fiscala, trebuie considerat ca pretul convenit de partile contractului de vanzare-cumparare, include si taxa pe valoarea adaugata.

Intrebarea la care Curtea de Justitie a Uniunii Europene a raspuns este:  “In cazul reconsiderarii statutului vanzatorului de persoana impozabila in scopuri de TVA, contrapartida (pretul) livrarii bunului imobil fiind stabilita de parti, fara nicio mentiune cu privire la TVA, art. 73 si 78 din Directiva 2006/112/CE (1) a Consiliului Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca baza de impozitare o reprezinta:

(a) contrapartida (pretul) livrarii bunului stabilita de parti diminuata cu cota de TVA; sau

(b) contrapartida (pretul) livrarii bunului convenita de parti?”

Potrivit Curtii de Justitie, atunci cand pretul unui bun a fost stabilit de parti fara nicio mentiune cu privire la taxa pe valoarea adaugata, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata datorate pentru operatiunea supusa taxei, pretul convenit trebuie considerat, in cazul in care furnizorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobanditor taxa pe valoarea adaugata solicitata de administratia fiscala, ca incluzand deja taxa pe valoarea adaugata.

Aceasta decizie va influenta miile de dosare aflate pe rolul intantelor de judecata, in prezent suspendate, sustine Luisiana Dobrinescu, fondatoarea firmei de avocatura Dobrinescu Dobrev.

Băncile germane şi internaţionale au înşelat statul german cu miliarde de euro. Legal.

Documente de uz intern atestă că numeroase institute bancare, germane şi internaţionale, au păgubit fiscul german ani la rând.

Informaţia publicată de "Süddeutsche Zeitung" se referă la trucurile, cele mai multe din sectorul tranzacţiilor cu acţiuni, prin care bancherii au reuşit să fenteze statul.

Procuratura germană a început ancheta în mai multe cazuri bazându-se pe documente interne de la banca germană Hypovereinsbank şi de la institutul financiar elveţian Sarazin.

Atât băncile cât şi clienţii lor s-au folosit de o "portiţă legală" care le permite să primească înapoi dublul impozitului de capital plătit statului.

Situaţia dovedeşte că "pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani, multe bănci au acţionat în stil mare în detrimentul societăţii noastre - fără a fi în ilegalitate", a precizat expertul financiar ecologist Gerhard Schick.
Pagubele sunt de ordinul miliardelor de euro.
Din 2012 aceste acţiuni nu mai sunt posibile, pentru că legea care permitea astfel de tranzacţii a fost modificată.

Rata şomajului spaniol de lungă durată (peste un an fără un loc de muncă) a ajuns în cel de-al doilea trimestru al anului la 49,3%, procent care situează Spania între primele 10 ţări din UE cu cel mai ridicat şomaj de lungă durată, conform datelor difuzate joia aceasta de Institutul de Studii Economice (IEE).

Concret, Spania este cea de-a 10-a ţară din UE care prezintă o rată mai ridicată a şomajului de lungă durată, de aproximativ 50% din totalul şomerilor, cu cinci puncte mai mult faţă de cel de-al doilea trimestru al lui 2012.

Înaintea Spaniei, se situează Slovacia (70,8%), Grecia (65,3%), Croaţia (65,1%), Irlanda (58,9%), Italia (56,3%), Portugalia (56%), Bulgaria (55,6%), urmate de Letonia şi Slovenia (49,5% în ambele cazuri), iar la final, Estonia (48,2%).

În ansamblul UE, şomajul de lungă durată din totalul şomerilor a ajuns la 47,1% în cel de-al doilea trimestru al anului, faţă de 44,7% cât era cu un an înainte. La egalitate cu media europeană, figurează Ungaria, în timp ce restul ţărilor se situează sub medie.

 

Astfel, Belgia, Germania, Republica Cehă, România, Lituania, Polonia, Franţa şi Malta prezintă rate ale şomajului de lungă durată cuprinse între 40% şi aproximativ 46%, în timp ce Marea Britanie şi Olanda se situează la nivelul de 30%. Ţările europene cu mai puţini şomeri de lungă durată sunt Danemarca (28,7%), Austria (25,2%), Luxemburg (24,4%), Finlandia (17,1%) şi Suedia (16,9%). RADOR

WOW - la "belgieni" coruptie si evaziune fiscala - nu pot sa cred !

Fiscul belgian ii solicita comisarului european pentru Comert sa plateasca statului suma de 900.000 de euro, intrucat acesta ar fi comis o frauda prin nedeclararea unei valori mai mari a actiunilor in cursul unei operatiuni bursiere realizate impreuna cu sotia sa, care a adus venituri de 1,2 milioane de euro, relateaza vineri ziarele Tijd si Echo, potrivit Agerpres.

Cele doua parti nu au reusit sa ajunga la un acord amiabil, astfel incat cazul va fi transat la tribunal. Procesul va incepe la 25 noiembrie, cu sapte luni inainte de alegeri. In plus, Fiscul solicita impozit pe venitul obtinut de De Gucht, o amenda de 50% din valoarea acestuia si plata unei dobanzi. Karel De Gucht nu a fost insa de acord cu solicitarile administratiei fiscale.

Inainte ca procesul sa inceapa pe fond la 25 noiembrie, Curtea de Apel din Gand se va pronunta la 19 noiembrie asupra unei chestiuni de procedura, intrucat avocatii comisarului european pentru comert invoca faptul ca Fiscul nu avea dreptul sa consulte conturile sotilor De Gucht.