Furturile anuale din fondurile UE se ridică la 500 de milioane de euro, însă un demnitar al Comisiei Europene afirmă că suma reală este probabil de ordinul miliardelor.  "Avem motive să credem că suma reală este mai degrabă apropiată de ordinul miliardelor, decât de ordinul milioanelor", a declarat Francoise Le Bail, şefa directoratului general pentru justiţie al Comisiei, cu ocazia audierii de miercuri în comitetul pentru libertăţi civice al Parlamentului European. Actuala sumă de 500 de milioane de euro provine din statisticile primite de OLAF, biroul anti-fraudă al UE, de la statele membre, însă Le Bail afirmă că autorităţile naţionale nu au la îndemână uneltele potrivite pentru a face estimări precise.  Le Bail, împreună cu şeful OLAF, Giovanni Kessler, a discutat cu europarlamentarii înfiinţarea unui nou Birou al Procurorului Public European (EPPO) în vederea depistării celor care fură bani europeni. Procuratura UE ar putea fi autorizată să investigheze fraudele comise cu banii UE, deşi Tratatul de la Lisabona prevede că puterile procurorului pot fi extinse la o dată ulterioară. Structura acesteia ar putea fi formată dintr-un birou central, la care s-ar adăuga adjuncţi sau procurori proveniţi din diverse state membre. Majoritatea statelor membre ar urma să aibă şi ele o filială locală a EPPO, în care ar lucra procurori numiţi de guvernul respectivei ţări. Kessler afirmă că noua instituţie este necesară, deoarece autorităţile naţionale au un istoric de rezultate foarte slabe când vine vorba de urmărirea pistelor care le sunt furnizate de către OLAF. "Nu există o uniformitate printre statele membre în ceea ce priveşte capacitatea şi voinţa de a gestiona eficient acest gen de infracţiuni".

Se continua implementarea pactului Ribbentrop - Molotov ...o mare nenorocire pentru Europeni

Sub conducerea Angelei Merkel, alianta conservatoare a obtinut, duminica cel mai mare procentajinregistrat in alegerile de dupa unificarea Germaniei. Esecul usturator al iberalilor o va indrepta insa pe Merkel catre o alianta cu rivalii social-democrati.

Sectiile de votare din Germania s-au inchis la ora 19, ora Romaniei. Potrivit primelor exit poll-uri, alianta Uniunea Crestin-Democrata/Uniunea Crestin-Sociala a obtinut circa 42% din voturi, o performanta nemaiatinsa din 1990. Insa aliatii liberali din FDP ai Angelei Merkel nu au reusit sa depaseasca pragul de 5% pentru accederea in Bundestag, pentru prima data in istoria Germaniei Federale. Prezența la vot a fost de 41,4%, mai mult decât procentul de 36,1% înregistrat la aceeași oră în 2009

Social-democratii au obtinut intre 26% si 26,5% din voturi, cu putin peste pragul catastrofal de 25%, care presupune schimbarea de urgenta a conducerii partidului.

Sondajele le dadeau social-democratilor intre 26 si 30% din voturi. Aceleasi sondaje ii plasau pe crestin-democrtatii lui Merkel la circa 39%. Prin urmare, cancelarul a inregistrat un adevarat succes.

In Bundestag va mai intra Partidul Verzilor, aliat traditional al social-democratilor, care a obtinut 8%. Stânga radicală Die Linke a obținut 8,5%, în timp ce partidul anti-sistem al Piraților nu a reușit să treacă pragul electoral.

Marea surpriza a fost partidul anti-sistem si anti-european Alternativa pentru Germania, care a obtinut 4,5%. Pentru un partid abia creat este o performanta, iar la alegerile europene din 2014 se anunta un partid de luat in seama, care va ”fura” in special din voturile liberalilor si ale crestin-democratilor. Rezultatul, foarte apropiat de pragul electoral, nu exclude posibilitatea ca in urmatoarele ore, partidul eurosceptic sa fie dat drept castigator al unor mandate in Bundestag.

Tradus in mandate, rezultatul CDU/CSU inseamna circa 306 mandate din totalul de 616 din Bundestag. Analistii estimeaza insa ca pentru obtinerea majoritatii absolute, Merkel va apela la o mare coalitie cu social-democratii.

 

Tradus in Viitorul Eoropei - este o nenorocire mare : Al patrulea Reich s-a instalat si doreste sa conduca Europa. Au castigat continentul pe coordonate economice, prin santaje financiare si decizii la nivel de UE, unde au majoritatea cu ajutorul tarilor satelit (Austria, Luxemburg, Olanda, Belgia), dar lupta este la fel de nemiloasa ca si in razboiul autentic. Prima tara care a sesizat dorinta de suprematie germana si din aceasta cauza a refuzat moneda euro a fost Anglia. Pentru a-si atinge scopurile dominante, Germania a reactivat si Coloana a V-a, compusa din etniciii germani din alte tari, doar ca intre timp parte din acestia s-au mutat in Germania, ca sasi si svabii din Roamnia. Acestia posteaza din Germania mesaje propagandistice pe site-urile tarilor de provenioenta, fiind cunoscatori ai limbilor respective.

Ministrul afacerilor interne francez Manuel Valls a declarat pentru France-Inter că problema deschiderii spaţiului Schengen pentru România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2014 nu se află 'pe ordinea de zi' şi că este mai mult decât rezervat în legătură cu aceasta, scrie joi Le Figaro.

'Eu sunt mai mult decât rezervat', a explicat ministrul francez, atât timp cât nu vor fi luate măsuri pentru a 'garanta securitatea cetăţenilor noştri'.

În replică la declaraţiile preşedintei Frontului Naţional (extremă dreapta), care a dat asigurări că decizia a fost deja luată, Manuel Valls a afirmat: 'Marine Le Pen este incompetentă'.

Jose Manuel Barroso: România şi Bulgaria ÎNDEPLINESC CRITERIILE pentru Schengen

România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen şi trebuie să primească o şansă de aderare cât mai curând, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-un interviu acordat postului public de radio din Bulgaria.   Referindu-se la piaţa muncii la nivel european, Barroso a reamintit că libera circulaţie a cetăţenilor europeni este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene.

Expunerea pe Europa de Est continuă să facă băncile din Austria vulnerabile, în condiţiile în care calitatea activelor bancare din fostele state comuniste ar putea fi într-o stare mai proastă decât se estimează în prezent, a apreciat marţi Fondul Monetar Internaţional, transmite AFP.  'Sistemul bancar din Austria, care joacă un rol dominant în Europa Centrală şi de Est precum şi în Europa de Sud-Est pare rezistent la scenariile negative. Cu toate acestea calitatea activelor bancare continuă să se deterioreze în mai multe ţări din regiune în timp ce cererea scăzută pentru credite afectează profitabilitatea', se arată într-un raport al FMI publicat marţi. Fondul avertizează că este dificil de evaluat în mod corect calitatea activelor bancare din cauza datelor insuficiente. Cu toate acestea, FMI este de părere că provizioanele pentru creditele neperformante ar putea fi insuficiente în ţări precum România, Ungaria, Croaţia şi Slovenia. Având în vedere riscurile care apar de pe urma volatilităţii de pe pieţele financiare globale, incertitudinile cu privire la zona euro şi vulnerabilităţile din ţările din Europa de Est unde băncile din Austria au o expunere mare, FMI consideră că 'agenda de după alegeri ar trebui să se concentreze pe creşterea rezistenţei sectorului financiar, consolidarea finanţare publice şi creşterea potenţialului de creştere'. De asemenea, FMI sfătuieşte băncile mari să-şi întărească rezervele de capital în timp ce în cazul băncilor de talie medie şi mică sunt sfătuite să-şi îmbunătăţească procedurile de managementul riscurilor.

Deşi economia Austriei este echivalentă cu 3% din Produsul Intern Brut al zonei euro, băncile austriece au acordat credite în valoare de peste 300 de miliarde de euro în statele din fostul bloc comunist. Primele trei bănci din Austria sunt şi cele mai mari instituţii financiare din Europa de Est: Erste Group Bank, Raiffeisen Bank International şi UniCredit Bank Austria.

Directoarea biroului european al Oxfam, Natalia Alonso, acuză declinul drepturilor sociale, 'tăierile radicale din bugetele securităţii sociale, sănătăţii şi educaţiei, reducerea drepturilor angajaţilor şi fiscalitatea inechitabilă', principii de bază în ultimii trei ani ale măsurilor economice adoptate în scopul redresării finanţelor publice în Europa.

 

'În 2011, în cadrul Uniunii Europene 120 de milioane de persoane trăiau sub pragul sărăciei' (mai puţin de 60% din venitul mediu), iar 'numărul acestora ar putea creşte cu 15 până la 25 de milioane dacă măsurile de austeritate vor continua', ridicând la peste un sfert din totalul populaţiei numărul celor ameninţaţi de sărăcie, inclusiv dacă au un loc de muncă, este de părere ONG-ul amintit.
Oxfam neagă eficienţa măsurilor de 'excesive de reducere a datoriei' care au afectat creşterea economică şi au dus la noi recorduri ale ratei şomajului şi a căror oportunitate face în prezent obiectul dezbaterilor în rândul iniţiatorilor acestora.
Intitulat 'Capcana austerităţii', raportul subliniază, de asemenea, adâncirea inegalităţilor, în favoarea 'a 10% dintre cei mai bogaţi europeni'. Ţările care au aplicat un regim de austeritate, Grecia şi Portugalia, în schimbul unui ajutor financiar din partea UE-FMI, dar şi Spania şi Marea Britanie 'se vor situa în curând printre ţările cele mai inechitabile din lume', dacă nu îşi modifică politicile, a mai menţionat Natalia Alonso...Daca studiul a fost realizat la un prag al saraciei generalizat (global),rezultatele sunt complet eronate,avand in vedere diferentele de venituri minime de la o tara la alta.Daca nu se vor lua masuri urgente si concertate de toate statele UE pentru combaterea saraciei,reducerea somajului,facilitati fiscale pentru persoanele nevoiase,stimularea consumului) vom avea o crestere mult mai mare(de necontrolat) a persoanelor nevoiase.

Expunerea directă a băncilor străine pe economia românească a scăzut cu peste 3,3 miliarde dolari în primele trei luni din acest an, la 46,44 miliarde de dolari, cu aproape 25 miliarde de dolari sub nivelul maxim atins la finele anului 2008, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale.  Expunerea băncilor străine pe România a scăzut în primele trei luni. Datele se referă la activele finanţate extern din economie, inclusiv împrumuturi ale băncilor străine către companii, bănci şi instituţii de stat, obligaţiuni şi finanţarea subsidiarelor locale ale instituţiilor financiare străine.  Astfel, finanţarea externă către economia românească a coborât de la 49,8 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut la 46,44 miliarde de dolari la finele lunii martie. Finanţarea din străinătate atrasă de economie a atins maximul istoric de 71,1 miliarde de dolari la finele anului 2008, înainte de criza mondială.  Declinul din primul trimestru al acestui an a fost resimţit în principal în zona băncilor, având în vedere că activele finanţate extern din sectorul nebancar au scăzut cu numai 500 milioane de dolari, de la 19,7 milioane de dolari la 19,2 milioane de dolari.  Soldul creditelor acordate de băncile străine în România a scăzut în primul trimestru cu aproape 4 miliarde de dolari, de la 41,4 miliarde de dolari la 37,5 miliarde de dolari. În zona nebancară, creditarea a coborât de la 16,25 miliarde de dolari la 15,2 miliarde de dolari.