sâmbătă, 7 septembrie 2013
În acest an, Comisia Europeană a rambursat României peste 1,47 miliarde de euro. Din această sumă, fonduri în valoare de peste 1,1 miliarde de euro au fost încasate de România în urma reluării plăţilor prin intermediul a trei programe, ca urmare a măsurilor luate de Guvern. Se estimează că în toamna acestui an Comisia va decide reluarea plăţilor către România şi pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, singurul care a mai rămas pre-suspendat. In acest an, Comisia Europeană a reluat plăţile prin trei programe blocate din cauza deficienţelor apărute în implementarea fondurilor structurale în perioada 2009-2011. Ca urmare a acestei decizii, prin Programul Operaţional Regional au fost rambursate fonduri de peste 756 milioane de euro, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – 424 milioane de euro, iar prin Programul Operaţional Sectorial Transport – peste 375 milioane de euro. Totodată, peste 625 milioane de euro au fost returnate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu. De regulă, datele statistice de sinteză „ascund” detalii importante, exact acelea care au darul de a fixa, în timp şi spaţiu, elementele esenţiale ale realităţilor. Nu este vorba numai despre uriaşul decalaj între contractele de finanţare semnate, care ar acoperi circa 19 miliarde de euro, faţă de cele circa 4 miliarde de euro sume decontate, ci – mai ales – despre stadiul real de „execuţie” a unor lucrări (servicii) prevăzute în proiectele agreate de UE. Dacă ar fi să ne rezumăm la Programul Operaţional Sectorial Resurse Umane (POSDRU), mai apropiat de preocupările noastre profesionale specifice, nu putem să nu constatăm cu amărăciune că sume importante s-au cheltuit pe aşa-zise studii de care fie că nu a fost nevoie (că doar procesele şi fenomenele analizate se vedeau „cu ochiul liber”), fie că nu au fost luate în seamă de factorii decidenţi (peste ele – zeci de mii de pagini – aşternându-se un praf de dimensiuni apreciabile). Un alt capitol l-a constituit, cum – de asemenea – bine se ştie, numărul mare de derapaje, în special financiare (deturnări de fonduri), care au determinat Comisia Europeană să blocheze – aşa cum s-a mai spus – mai multe programe structurale.
vineri, 6 septembrie 2013
Se pregăteşte o mini-revoluţie?... Miza finală a revoltelor
din week-end - căderea Guvernului, potrivit unor surse. Mediul online a fost "bombardat" în
ultimele zile de mesaje prin care diverşi activişti au reclamat faptul că
Guvernul a comis o nedreptate în cazul adoptării legii exploatării de la Roşia
Montană, motiv pentru care ar trebui să-şi dea demisia. De duminica trecută, în fiecare seară, peste
2000 de protestatari au ieşit în stradă, scandând de fiecare dată "USL şi
PDL, aceeaşi mizerie!" sau " Demisie Guvernului". Protestatarii au afirmat că, dacă legea
exploatării de la Roşia Montană nu va fi anulată, atunci acţiunile se vor
înteţi, zicând că aceste mişcări nu sunt decât începutul unei revolte
asemănătoare celei din Turcia. Potrivit
unor surse, aceste mişcări ar fi fost plănuite dinainte, miza finală fiind
căderea Guvernului, nemulţumirea oamenilor atingând cote maxime, în ultima
perioadă. În plus, revoltele au luat
amploare, ieri seară, la mitingul pentru Roşia Montană paticipând şi mulţi
părinţi care au cerut Guvernului să promulge legea pentru eutanasierea câinilor
date fiind evenimentele recente când un copil a fost sfâşâiat de câini. Totodată, mişcările de stradă au luat
amploare, în ultimele ore, şi pe fondul meciului din această seară, dintre ţara
noastră şi Ungaria. În week-end,
potrivit mesajelor de pe reţele de socializare, vor veni în Capitală câteva mii
de oameni din toate oraşele mari ale ţării ca să protesteze împotriva legii
exploatării de la Roşia Montană şi împotriva Guvernului.
Slovenia va avea nevoie de resurse financiare externe pentru a
finaliza reformarea sistemului său bancar şi nu ar trebui să se teamă să caute
ajutorul de care are nevoie, a afirmat, marţi, economistul şef al Băncii
Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Erik Berglof, transmite Reuters.
'Cu siguranţă, Slovenia va avea nevoie de resurse externe pentru a finaliza
programul destinat băncilor. Întrebarea este dacă o poate face fără un program
oficial cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Guvernul
intenţionează într-adevăr să facă asta, dar, dacă este aşa, trebuie să acţioneze
rapid', a declarat Berglof.Acesta a adăugat: 'Stigmatul asociat în trecut cu
aceste programe a fost greşit orientat, ele se pot dovedi un sprijin extrem de
constructiv pentru economie'.
Ministerul de Finanţe de la Ljubljana a anunţat recent că trei bănci de stat din Slovenia, care se confruntă cu probleme financiare, vor transfera credite neperformante în valoare de 3,34 miliarde de euro (4,33 miliarde de dolari) către o bancă de rebuturi - Bank Assets Management Company (BAMC).
Guvernul se aşteaptă ca acele trei mari bănci controlate de stat - Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor şi Abanka Vipa - să aibă nevoie de capital suplimentar în valoare de 900 de milioane de euro. Cele trei bănci deţin credite neperformante de 7,5 miliarde de euro, aproximativ 20% din Produsul Intern Brut al Sloveniei, ceea ce ar putea-o forţa pe aceasta să devină a şasea ţară din zona euro care solicită un program de ajutor, după Cipru, Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia.
Ministerul de Finanţe de la Ljubljana a anunţat recent că trei bănci de stat din Slovenia, care se confruntă cu probleme financiare, vor transfera credite neperformante în valoare de 3,34 miliarde de euro (4,33 miliarde de dolari) către o bancă de rebuturi - Bank Assets Management Company (BAMC).
Guvernul se aşteaptă ca acele trei mari bănci controlate de stat - Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor şi Abanka Vipa - să aibă nevoie de capital suplimentar în valoare de 900 de milioane de euro. Cele trei bănci deţin credite neperformante de 7,5 miliarde de euro, aproximativ 20% din Produsul Intern Brut al Sloveniei, ceea ce ar putea-o forţa pe aceasta să devină a şasea ţară din zona euro care solicită un program de ajutor, după Cipru, Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia.
joi, 5 septembrie 2013
Al patrulea Reich
s-a instalat si doreste sa conduca Europa. Au castigat continentul pe
coordonate economice, prin santaje financiare si decizii la nivel de UE, unde
au majoritatea cu ajutorul tarilor satelit (Austria, Luxemburg, Olanda,
Belgia), dar lupta este la fel de nemiloasa ca si in razboiul autentic. Prima
tara care a sesizat dorinta de suprematie germana si din aceasta cauza a
refuzat moneda euro a fost Anglia. Pentru a-si atinge scopurile dominante,
Germania a reactivat si Coloana a V-a, compusa din etniciii germani din alte
tari, doar ca intre timp parte din acestia s-au mutat in Germania, ca sasi si
svabii din Roamnia. Acestia posteaza din Germania mesaje propagandistice pe
site-urile tarilor de provenioenta, fiind cunoscatori ai limbilor respective.
Pentru a ameti
fraierii, Constitutia UE a fost botezata "Tratatul de la Lisabona".
Profesorul german Schachtschneider de la Universitatea din Nürnberg a analizat
acest Tratat (două volume extrem de groase), şi a constatat unele lucruri
despre care nimeni nu vrea să vorbească.
Tratatul a legalizat ocolirea Referendumurilor naţionale în ţările
membre şi a anulat dreptul Parlamentelor naţionale de a decide în privinţa unor
probleme majore pentru statul respectiv .
Elaborarea Tratatului, a fost făcută de Consiliul UE, care nu include liderii statelor member.
Tratatul de la Lisabona dă dreptul Preşedinţilor statelor membre, de a decide singuri, în probleme de interes vital pentru ţara respectivă. Tratatul legalizează pedeapsa cu moartea, pentru populaţia care se revoltă. S-a decis constituirea unor unităţi militare, care pot interveni contra maselor revoltate din cauza sărăciei şi a măsurilor de austeritate.
Elaborarea Tratatului, a fost făcută de Consiliul UE, care nu include liderii statelor member.
Tratatul de la Lisabona dă dreptul Preşedinţilor statelor membre, de a decide singuri, în probleme de interes vital pentru ţara respectivă. Tratatul legalizează pedeapsa cu moartea, pentru populaţia care se revoltă. S-a decis constituirea unor unităţi militare, care pot interveni contra maselor revoltate din cauza sărăciei şi a măsurilor de austeritate.
miercuri, 4 septembrie 2013
TERIBILA PROFEŢIE din Vechiul Testament
Ce urmează să se întâmple în Siria
CAPITOLUL 17
Proorocire pentru Damasc
1. Proorocire impotriva Damascului: “Iată, Damascul este scos din numarul cetatilor si a ramas o gramada de ruine.
2. Cetatile Aroerului sunt pustiite pentru vecie; ele sunt bune de pascut turmele, care se culca acolo si nimeni nu le goneste.
3. Nici cetate intarita pentru Efraim si nici imparatie la Damasc. Tot asa va fi cu ramasita Siriei si cu marirea ei, precum a fost cu fiii lui Israel, zice Domnul Savaot.
4. Si va fi in ziua aceea ca marirea lui Iacob se va imputina si acest trup gras se va usca.
5. Va fi atunci ca pe urma seceratorului ce secera holda, cand mana lui aduna spice si cum e cand oamenii aduna spice in valea Refaim;
6. Vor ramane pe urma cateva roade, ca la scuturatul maslinului, doua-trei masline pe varf, patru-cinci pe ramuri”, zice Domnul Dumnezeul lui Israel.
7. In ziua aceea, omul isi va intoarce privirea catre Ziditorul sau si ochii lui catre Sfantul lui Israel se vor intoarce.
8. Si nu va mai privi catre jertfelnice, lucrurile mainilor lui, si nu se va mai uita la faptura degetelor lui, la Astartele si statuile ridicate soarelui.
9. In vremea aceea, cetatile sale intarite vor fi parasite ca ale Amoreilor si Heveilor, lasate inaintea fiilor lui Israel si vor ramane pustii.
10. Caci tu ai uitat pe Dumnezeul izbavirii tale si de Stanca scaparii tale nu ti-ai adus aminte. Iata pentru ce tu intemeiezi gradini lui Adonis si acolo sadesti vie pentru un dumnezeu strain.
11. In ziua cand o sadesti, tu vezi ca se ridica si a doua zi are flori; dar de culesul roadelor nu te bucuri in ziua nenorocirii si durerea este fara leac.
12. Ah! Aceasta zarva de popoare este ca vuietul de ape multe, acest zgomot de neamuri este ca zgomotul de ape mari;
13. El le ameninta si ele fug departe, gonite ca pleava pe care vanturatorii o vantura in vant si ca vartejul de pulbere in vreme de furtuna.
14. In vremea serii, atunci e ceasul spaimei, iar mai inainte de a se face ziua, ei nu mai sunt. Iata partea, partea jefuitorilor nostri si soarta celor ce ne-au pradat pe noi.
Proorocire pentru Damasc
1. Proorocire impotriva Damascului: “Iată, Damascul este scos din numarul cetatilor si a ramas o gramada de ruine.
2. Cetatile Aroerului sunt pustiite pentru vecie; ele sunt bune de pascut turmele, care se culca acolo si nimeni nu le goneste.
3. Nici cetate intarita pentru Efraim si nici imparatie la Damasc. Tot asa va fi cu ramasita Siriei si cu marirea ei, precum a fost cu fiii lui Israel, zice Domnul Savaot.
4. Si va fi in ziua aceea ca marirea lui Iacob se va imputina si acest trup gras se va usca.
5. Va fi atunci ca pe urma seceratorului ce secera holda, cand mana lui aduna spice si cum e cand oamenii aduna spice in valea Refaim;
6. Vor ramane pe urma cateva roade, ca la scuturatul maslinului, doua-trei masline pe varf, patru-cinci pe ramuri”, zice Domnul Dumnezeul lui Israel.
7. In ziua aceea, omul isi va intoarce privirea catre Ziditorul sau si ochii lui catre Sfantul lui Israel se vor intoarce.
8. Si nu va mai privi catre jertfelnice, lucrurile mainilor lui, si nu se va mai uita la faptura degetelor lui, la Astartele si statuile ridicate soarelui.
9. In vremea aceea, cetatile sale intarite vor fi parasite ca ale Amoreilor si Heveilor, lasate inaintea fiilor lui Israel si vor ramane pustii.
10. Caci tu ai uitat pe Dumnezeul izbavirii tale si de Stanca scaparii tale nu ti-ai adus aminte. Iata pentru ce tu intemeiezi gradini lui Adonis si acolo sadesti vie pentru un dumnezeu strain.
11. In ziua cand o sadesti, tu vezi ca se ridica si a doua zi are flori; dar de culesul roadelor nu te bucuri in ziua nenorocirii si durerea este fara leac.
12. Ah! Aceasta zarva de popoare este ca vuietul de ape multe, acest zgomot de neamuri este ca zgomotul de ape mari;
13. El le ameninta si ele fug departe, gonite ca pleava pe care vanturatorii o vantura in vant si ca vartejul de pulbere in vreme de furtuna.
14. In vremea serii, atunci e ceasul spaimei, iar mai inainte de a se face ziua, ei nu mai sunt. Iata partea, partea jefuitorilor nostri si soarta celor ce ne-au pradat pe noi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)