Ministerul Finanţelor Publice (MFP) amână deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de acord pentru finanţare în baza schemei de minimis destinată IMM-urilor, până pe 26 august, ora 08.30. Săptămâna trecută MFP anunţa că înregistrarea cererilor de acord pentru finanţare urma să se realizeze începând cu data de 16 august, ora 8.30.
MFP a iniţiat demersurile pentru suplimentarea bugetului anual, suma cu care va fi făcută suplimentarea bugetului urmând să fie stabilită în şedinţa de Guvern, care va avea loc săptămâna viitoare.
MFP a revizuit, recent, Ghidul solicitantului aferent Hotărârii de Guvern care promovează o nouă schemă de minimis pentru întreprinderile mici şi mijlocii, procedura de înregistrare online a cererilor de acord pentru finanţare fiind introdusă în premieră în Ghid, după ce mediul de afaceri a opinat că ajutorul de stat ar fi "făcut cu dedicaţie".
După ce iniţiativa a fost aprobată în Guvern, consultanţii din domeniu au apreciat că modul de punere în aplicare a acestei scheme de ajutor încalcă principiul egalităţii de şanse, întrucât, iniţial, actul legislativ impunea depunerea dosarelor în mod fizic la sediul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) din Bucureşti.
Şi după modificările făcute, consultanţii şi potenţialii beneficiari au rămas sceptici că această schemă va fi derulată corect pentru toţi cei interesaţi de ajutorul de stat, punând sub semnul întrebării corectitudinea cu care va fi ea aplicată.
După ce MFP va posta pe site-ul său aplicaţia, firmele interesate trebuie să introducă datele principale privind întreprinderea, precum şi valoarea ajutorului de minimis solicitat. Ulterior, societatea solicitantă va primi un mesaj de trimitere cu succes însoţit de numărul de înregistrare al cererii de acord pentru finanţare şi adresa de web unde poate consulta recipisa generată după introducerea datelor în sistem. Solicitanţii vor primi informaţii legate de perioada în care vor putea depune sau transmite prin poştă sau alte servicii de curierat cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, la registratura generală a MFP. 

Bulgarii NU MAI VOR IN U.E, - demonstrantii cer iesirea din UE

Peste 40 de autocare au ajuns vineri dimineata in capitala Bulgariei, Sofia, transportand intre 4.000 si 5.000 de suporteri ai guvernului, in conditiile in care manifestanti anti-guvern s-au strans in centrul orasului pentru a protesta fata de o revizuire contestata a bugetului, scrie site-ul de stiri Novinite din tara vecina. Potrivit unor surse citate de site-ul Dnevnik transportul de autocare a fost organizat de Partidul Socialist si de formatiunea etnica Miscarea turca pentru drepturi si libertate.

Suporterii socialistilor au fost adusi in principal din Plovdiv, Montana, Pernik, Kyustendil, Blagoevgrad si Lovech. Formatiunea minoritarilor turci a contrinuit cu circa 2.000 de persoane, in principal din orasele Kardzhali si Dnevnik.

"Nu stiu", a raspuns una dintre aceste persoane, intrebata de un post de televiziune de ce a venit in Sofia.

"Sprijinim guvernul sau protestam impotriva lui?", a fost auzit intreband un alt om, care vorbea la telefon.

Politia a intervenit pentru a preintampina ciocniri cu protestatarii anti-guvernamentali.

Parlamentul bulgar a respins vineri un veto prezidential la propunerea de revizuire a bugetului.

Dupa sase trimestre consecutive de scadere, produsul intern brut al zonei euro ar trebui sa creasca cu 0,1% sau 0,2% in trimestrul doi, potrivit analistilor.  Cifrele oficiale vor fi publicate miercuri la finele diminetii. Desi minima, aceasta crestere va insemna, daca se confirma, iesirea din recesiune pentru zona euro. Cresterea ar urma sa se accelereze usor in trimestrul trei.
Mai multe indicii par sa confirme aceasta evolutie: recesiunea s-a atenuat in intervalul aprilie - iunie in Italia (-0,2%) si in Spania (-0,1%), a treia si a patra economie din zona euro.
In Belgia, cresterea s-a accelerat usor in acelasi interval, cu o crestere de 0,1% a PIB-ului dupa un inceput de an la punctul zero (PIB stabil). Foarte orientata spre comert cu restul UE, economia belgiana este considerata adeseori un bun indicator al conjuncturii europene. Printre altele, "indicatorii de incredere au aratat o imbunatatire, plecand de la niveluri joase, si confirma scenariul unei stabilizari a economiei", a afirmat la inceputul lunii august seful Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi.
De la productia industriala la vanzarile cu amanuntul si trecand prin indicatorii de incredere, toate aceste date au aratat semne de imbunatatire in timpul primaverii.
In fine, pentru prima oara in doi ani, numarul somerilor a scazut in iunie in zona euro chiar daca rata somajului a ramas la niveluri record, reaminteste Howard Archer, economist la IHS Global Insight.
Insa, in ciuda tuturor acestor vesti pozitive, "este inca prea devreme pentru a evoca un sfarsit al crizei datoriilor in zona euro", avertizeaza Michala Marcussen si Brian Hilliard, analisti la Societe Generale CIB. Cu atat mai mult cu cat relansarea activitatii din primavara ascunde importante disparitati si depinde puternic de motorul german. Economia Germaniei ar urma sa creasca cu 0,6% in trimestrul doi, sustinuta de constructii, dupa un prim trimestru marcat de conditii meteorologice nefavorabile. Evolutia PIB-ului german urmeaza a fi anuntata tot miercuri, asa cum este cazul si pentru Franta, Olanda si Portugalia. In Franta, ultimele previziuni ale institutului national de statistica (Insee) mizau pe o crestere a PIB-ului de doar 0,2% in trimestrul doi. Alte dificultati avute in vedere: ajustarea aplicata in mai multe tari ale zonei euro, care se traduce prin mari taieri bugetare, "va continua sa apese asupra activitatii economice", dupa cum a avertizat recent Draghi, care a evocat, printre alte riscuri, si evolutia cererii mondiale si din zona euro, inferioara asteptarilor.

Bancile din Uniunea Europeana si-au inchis in total 5.500 de sucursale anul trecut, adica 2,5% din intreaga lor retea lor, numarul de agentii desfiintate ajungand la 20.000 din 2008 de la inceputul crizei.  Cifrele din 2012 arata o scadere a numarului sucursalelor inchise fata de 7200 din anul precedent, potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene (BCE), analizate de Reuters.
Intre sfarsitul anului 2008 si sfarsitul anului 2012, bancile din UE au inchis un total de 8% din agentii lor, acestea ajungand la 218,687, adica una pentru 2.300 de persoane.
Anul trecut, tarile cele mai afectate au fost cele aflate in cea mai mare dificultate economica. Grecia a inchis 219 de sucursale, reprezentand 5,7% din reteaua sa, in special din cauza unor fuziuni intre banci locale. Aceasta tendinta ar trebui sa continue in 2013, Grupul Piraeus planuind sa renunte la 312 sucursale. In Spania, 1.963 de agentiile au pus lacat in 2012, 4,9% din total.

Reteaua de agentii bancare irlandeze s-a redus cu aproximativ 3,3% in 2012, cea italiana cu 3,1%. In Franta, bancile au inchis un total de doar 79 sucursale anul trecut si in jos peste patru ani s-au ridicat la mai putin de 3%, in timp ce acesta a ajuns la 5% in Marea Britanie si mai mult de 8% in Germania.
Unele banci recunosc ca nu au inchis atat de multe agentii cat ar fi vrut de teama ca-si vor speria unii clienti pe de o parte si ca isi vor pierde increderea oamenilor, pe de alta parte.
In Danemarca, numarul de sucursale bancare a scazut cu o treime in primii patru ani de la inceputul crizei.  Singurele tari in care retelele de agentii nu au fost desfiintate, ci s-au deschis mai multe au fost Polonia (4%), Republica Ceha (2,3%) si Lituania (1,8%).

229 de ani de la izbucnirea Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan

 

La acea vreme, românii din Transilvania imperială aveau statut de toleraţi. Cei mai mulţi erau iobagi, aveau de plătit biruri greu de suportat. Toată munca lor era pentru grofi. Mai aveau dreptul să respire. Românii şi-au trimis capii să-i spună împăratului, Josef al II-lea, că aşa nu se mai poate.

"Pentru un iobag ardelean al secolului al XVIII-lea, un drum până la Viena se făcea pe jos şi dura cam patru săptămâni. Vasile Nicula Ursu, zis Horea, a fost la Beciu (Viena) de patru ori, ca trimis al iobagilor din Apuseni la curtea imperială, pentru a-i aduce «craiului» la cunoştinţă situaţia dificilă în care se găsea această categorie socială. De trei ori, Horea a fost însoţit de Cloşca, dar a patra oară a fost fără acest tovarăş de încredere al său. Această ultimă şedere a fost şi cea mai lungă, din postul Crăciunului anului 1783 şi până după Paştele din 1784. Se pare că această ultimă vizită a pecetluit, într-un fel sau altul, direcţia în care aveau să evolueze lucrurile în toamna anului 1784", ne spune domnul Tudor Roşu, de la Muzeul Naţional al  Unirii din Alba Iulia.

Astfel, la 28 octombrie 1784, în zi de târg la Brad, s-a stabilit întâlnirea de la Mesteacăn din 31 octombrie, ceea ce avea să marcheze începutul evenimentelor. "600 de oameni s-au adunat la biserica din Mesteacăn, mânaţi de dorinţa de a auzi «poruncile aduse de Horea» de la împărat. Horea nu a fost prezent la această întrunire, în schimb Cloşca şi Crişan au fost prezenţi. Crişan le-a arătat iobagilor crucea de aur primită de Horea de la împărat şi o scrisoare prin care îi îndemna pe români să meargă să se înroleze în regimentele de grăniceri, pentru a scăpa de iobăgie. Existenţa acestor lucruri aveau să certifice în ochii iobagilor că Horea este omul împăratului."

Dornici să scape de iobăgie, "ţăranii prezenţi la adunare au pornit spre Alba Iulia pentru a se înrola şi a primi arme. În drumul spre «cetatea Bălgradului», la 1 noiembrie, câţiva slujbaşi au încercat să îi oprească la Curechiu, însă au fost omorâţi de mulţime. În ziua de 2 noiembrie, iobagii conduşi de Crişan, ce vor constitui de altfel aripa cea mai violentă a răscoalei, au atacat curtea nobilului din Crişcior, moment decisiv în evoluţia situaţiei. Începea astfel una dintre cele mai ample şi mai radicale răscoale ale epocii."

În zilele următoare răscoala se va întinde în regiunile Zarand, Alba, Hunedoara, Cluj, Mureş, Sălaj etc."Cererile iobagilor au reieşit cel mai lămurit din ultimatumul lansat la asediul cetăţii Deva: «nemeşi», adică nobilime să nu mai fie, nobilii să părăsească pentru totdeauna moşiile nobiliare şi să plătească dările întocmai ca norodul, iar posesiunile nobiliare să se împartă în popor. Pe de altă parte, iobagii răsculaţi nu s-au atins de proprietăţile statului austriac şi nici de «cătanele imperiale», întrucât au văzut în împărat un aliat împotriva «grofilor»", mai arată istoricul.

Răscoala, la care au participat şi iobagi maghiari şi saşi,  a fost înăbuşită în decembrie 1784.

O recompensă generoasă a fost pusă pe capul fiecărui conducător al răscoalei. Din cauza banilor sau din cauza promisiunilor că vor scăpa de iobăgie,  au existat şi trădători. La 27 decembrie, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scorucet. Crişan avea să fie prins la sfârşitul lunii ianuarie 1785.

Crişan se va spânzura în închisoare. Horea şi Cloşca au fost condamnaţi la cea mai grea pedeapsă din Codex Theresianum ­ frângerea cu roata. În ziua execuţiei, 28 februarie 1785, moţii din satele care au luptat au fost obligaţi să vadă cu ochii lor uciderea  lui Horea şi a tovarăşului său.

După această ridicare împotriva nedreptăţilor, moţii au primit mai multe drepturi, printre cele mai importante dezlegarea de glie şi dreptul la învăţătură.

Articol realizat cu sprijinul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.(articol scris de marius tuca - jurnalul.ro)