România a acceptat
instalarea pe teritoriul său a unei baze militare, în cadrul scutului american
antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Baza ocupa un teren de
aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de
militari şi tehnicieni americani.
"Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington
(Virginia, est), a obţinut un contract ferm cu preţ fix (...) în valoare maximă
de 134.151.953 dolari (peste 102,8 milioane euro) pentru dezvoltarea şi
construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România",
anunţă Pentagonul pe situl sau. "Lucrările vor fi efectuate în România şi
la Morrestown, în New Jersey (nord-est)", continuă Pentagonul în acest
anunţ, precizând că "o combinaţie de fonduri pentru construcţii militare
din exerciţiul financiar pe 2013 şi fonduri din exerciţiul pe 2013 pentru
cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari
(peste 59,6 milioane de euro) sunt alocate" în acest sens. "Licitaţia a fost anunţată pe Internet
şi s-au primit opt oferte", precizează Pentagonul în finalul anunţului,
adăugând că activitatea de contractare a fost realizată de către Corpul de
Ingineri al Armatei din Wiesbaden, în Germania.
Lucrările includ construirea instalaţiei de lansarea rachetelor,
clădirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri
de comandament, stocare şi transmisiuni; construirea zonei de locuit şi crearea
de sisteme de securitate fizică (intrări, perimetre). Statele Unite sunt pe deplin angajate pentru
ca proiectul privind baza de la Deveselu să se încheie la timp, a declarat, în
aprilie, pentru MEDIAFAX, subsecretarul de Stat american pentru Controlul
Armamentului şi Securitate Internaţională Rose Gottemoeller. "Apreciem faptul că România a
acceptat să găzduiască faza a doua (din cadrul Abordării Adaptive în Etape
privind Apărarea Antirachetă din Europa - EPAA) la Baza Deveselu şi vrem să
colaborăm îndeaproape pentru a încheia construcţia acesteia la timp", a
declarat Gottemoeller, într-o vizită la Bucureşti. Utilizarea interceptorilor la Baza Deveselu
pentru faza a II-a a scutului antirachetă al Statelor Unite din Europa ar urma
să devină operaţională în 2015. Unele îngrijorări cu privire la Baza Deveselu
au apărut după ce administraţia americană a decis să ajusteze sistemul de
apărare antirachetă din Europa, renunţând la faza a IV-a din cadrul
proiectului. Această ajustare are în vedere renunţarea la introducerea unor
rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie
antirachetă pe teritoriul SUA ca urmare a ameninţărilor din partea Coreei de
Nord. "Banii pentru bază sunt deja prevăzuţi în buget şi vrem ca proiectul
de construcţie să meargă mai departe. Vom colabora, cred, foarte strâns în
următorii ani pentru ca această bază să devină operaţională", a subliniat
Rose Gottemoeller. Ea a afirmat, de
asemenea, că, în opinia sa, "nu există nicio imprevizibilitate privind
România", care a fost un "partener foarte important" pentru
Statele Unite. Preşedintele Traian
Băsescu afirma, în februarie, că "există un singur risc legat de Deveselu,
dacă se va constata că România este un stat imprevizibil". Întrebată dacă
"imprevizibilitatea" de orice fel ar putea influenţa planurile referitoare
la Deveselu, Gottemoeller a răspuns: "Nu văd ca acest lucru să se
întâmple. Am prevăzut resurse financiare în bugetul naţional şi bugetul
apărării în sprijinul proiectului".
Ea a subliniat că fondurile au fost deja alocate şi sunt disponibile,
prin urmare, "nu există nicio imprevizibilitate în ceea ce priveşte
România". "Aţi fost un partener foarte important şi considerăm
pozitiv să colaborăm cu voi", a adăugat Gottemoeller. (mediafax)miercuri, 17 iulie 2013
România a acceptat
instalarea pe teritoriul său a unei baze militare, în cadrul scutului american
antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Baza ocupa un teren de
aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de
militari şi tehnicieni americani.
"Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington
(Virginia, est), a obţinut un contract ferm cu preţ fix (...) în valoare maximă
de 134.151.953 dolari (peste 102,8 milioane euro) pentru dezvoltarea şi
construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România",
anunţă Pentagonul pe situl sau. "Lucrările vor fi efectuate în România şi
la Morrestown, în New Jersey (nord-est)", continuă Pentagonul în acest
anunţ, precizând că "o combinaţie de fonduri pentru construcţii militare
din exerciţiul financiar pe 2013 şi fonduri din exerciţiul pe 2013 pentru
cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari
(peste 59,6 milioane de euro) sunt alocate" în acest sens. "Licitaţia a fost anunţată pe Internet
şi s-au primit opt oferte", precizează Pentagonul în finalul anunţului,
adăugând că activitatea de contractare a fost realizată de către Corpul de
Ingineri al Armatei din Wiesbaden, în Germania.
Lucrările includ construirea instalaţiei de lansarea rachetelor,
clădirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri
de comandament, stocare şi transmisiuni; construirea zonei de locuit şi crearea
de sisteme de securitate fizică (intrări, perimetre). Statele Unite sunt pe deplin angajate pentru
ca proiectul privind baza de la Deveselu să se încheie la timp, a declarat, în
aprilie, pentru MEDIAFAX, subsecretarul de Stat american pentru Controlul
Armamentului şi Securitate Internaţională Rose Gottemoeller. "Apreciem faptul că România a
acceptat să găzduiască faza a doua (din cadrul Abordării Adaptive în Etape
privind Apărarea Antirachetă din Europa - EPAA) la Baza Deveselu şi vrem să
colaborăm îndeaproape pentru a încheia construcţia acesteia la timp", a
declarat Gottemoeller, într-o vizită la Bucureşti. Utilizarea interceptorilor la Baza Deveselu
pentru faza a II-a a scutului antirachetă al Statelor Unite din Europa ar urma
să devină operaţională în 2015. Unele îngrijorări cu privire la Baza Deveselu
au apărut după ce administraţia americană a decis să ajusteze sistemul de
apărare antirachetă din Europa, renunţând la faza a IV-a din cadrul
proiectului. Această ajustare are în vedere renunţarea la introducerea unor
rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie
antirachetă pe teritoriul SUA ca urmare a ameninţărilor din partea Coreei de
Nord. "Banii pentru bază sunt deja prevăzuţi în buget şi vrem ca proiectul
de construcţie să meargă mai departe. Vom colabora, cred, foarte strâns în
următorii ani pentru ca această bază să devină operaţională", a subliniat
Rose Gottemoeller. Ea a afirmat, de
asemenea, că, în opinia sa, "nu există nicio imprevizibilitate privind
România", care a fost un "partener foarte important" pentru
Statele Unite. Preşedintele Traian
Băsescu afirma, în februarie, că "există un singur risc legat de Deveselu,
dacă se va constata că România este un stat imprevizibil". Întrebată dacă
"imprevizibilitatea" de orice fel ar putea influenţa planurile referitoare
la Deveselu, Gottemoeller a răspuns: "Nu văd ca acest lucru să se
întâmple. Am prevăzut resurse financiare în bugetul naţional şi bugetul
apărării în sprijinul proiectului".
Ea a subliniat că fondurile au fost deja alocate şi sunt disponibile,
prin urmare, "nu există nicio imprevizibilitate în ceea ce priveşte
România". "Aţi fost un partener foarte important şi considerăm
pozitiv să colaborăm cu voi", a adăugat Gottemoeller. (mediafax)marți, 16 iulie 2013
Ca in "orice tara saraca", depozitele persoanelor fizice se cifreaza la 127,3 miliarde lei...
La jumătatea celui de-al doilea trimestru din acest an, valoarea totală a depozitelor constituite la băncile active în România era de 304,9 miliarde lei, din care 279,2 miliarde lei aparţineau băncilor participante la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), iar restul băncilor cu statut de sucursală. Din depozitele de la băncile participante la FGDB, doar 55% erau efectiv garantate. Acum, din cele 279,2 miliarde lei, doar 153,3 miliarde lei era valoarea depozitelor garantate de FGDB, restul reprezentând depozite ale corporaţiilor şi depozite de peste 100.000 euro care nu intră în schema de garantare. Restul de depozite, de 25,7 miliarde lei, erau constituite la sucursalele din România ale băncilor străine, acestea fiind garantate în ţările de origine ale băncilor-mamă. Comparativ cu finele lunii iunie 2012, valoarea depozitelor din băncile active în România a scăzut cu 3,7%, de la 316,6 miliarde lei. Dintre cele 304,9 miliarde lei aflate în depozite la băncile din România, depozitele persoanelor fizice se cifrau la 127,3 miliarde lei, în creştere cu 5,4% faţă de nivelul din urmă cu un an – 120,8 miliarde lei. În acelaşi timp, depozitele firmelor au scăzut consistent în ultimul an, de la 195,8 miliarde lei în iunie 2012, până la 177,6 miliarde lei la finele lui iunie 2013. Corectiile financiare aplicate procentual (intre 5% si 25%) pe programele cu fonduri europene, propuse de Bruxelles dupa controalele efectuate in 2012, vor fi suportate partial din bugetul de stat, partial de catre beneficiarii care au fost reverificati si la care au fost descoperite nereguli.Din declaratiile premierului de joi, 11 iulie, se deduce ca numai aproximativ 166 de milioane de euro vor fi suportati de la bugetul de stat, restul de 530-580 milioane euro fiind suportate de catre beneficiarii "cu probleme". Aceasta presupune ca proiectele sa fie reverificate individual si sa la fie aplicate corectii proportional cu neregulile constatate.
"O prima precizare necesara este aceea ca sumele nu se pierd, ci pot fi realocate pe proiecte viitoare, dezavantajul fiind ca banii vor veni mai tarziu, ceea ce este o problema dat fiind ca trebuie cheltuite ca si toate celelalte fonduri UE pana cel tarziu in anul 2015. O a doua precizare: corectiile nu se aplica dintr-o data, ci sumele se retin din declaratiile de cheltuieli remise Comisiei Europene, esalonat, pana la finalul contractului sau proiectului respectiv", a explicat pentru EurActiv.ro Leonard Orban, partener la Orban Biris European Consultants, fost Ministru al Afacerilor Europene. Faptul ca Guvernul aloca numai 175 milioane lei (circa 166 milioane euro) din bugetul de stat pentru aceste corectii inseamna ca diferenta, pana la valoarea estimata de circa 700 milioane euro este suportata de catre beneficiarii "cu probleme", adica beneficiari reverificati individual, carora li se aplica corectii proportional cu neregulile constatate.
Agenţia Fitch Ratings a retrogradat fondul european ce asigură împrumuturi de salvare pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia, informează Associated Press, citată de Agerpres.
Agenţia a declarat că a redus ratingul pentru Fondul European de Stabilitate Financiară - sau FESF - cu o treaptă, de la AAA la AA+, după ce a retrogradat Franţa săptămâna trecută. Solvabilitatea FESF depinde de cea a ţărilor ce îi oferă finanţarea, inclusiv Franţa.
Retrogradarea FESF înseamnă că fondul ar trebui să plătească dobânzi mai mari pentru a strânge bani. Rivalii lui Fitch, Standard & Poor's şi Moody l-au retrogradat deja.
FESF a fost preluat de un nou fond de salvare permanent, Mecanismul European de Stabilitate (MES). Cu toate acestea, el încă administrează împrumuturi de salvare pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia, aminteşte AP.
Surse de presa : Klika delapidatorilor, hotilor si tilharilor de la Bruxelles - U. E. încearcă să creeze instituția Procurorului Public European
U.E încearcă să creeze instituția Procurorului Public European, care, spun oficialii UE, va investiga probleme legate de bugetul Uniunii. Secretarul de stat pentru Afaceri Interne al Marii Britanii, Theresa May, refuză să implice guvernul britanic într-un asemenea proiect, explicând că nu dorește să transfere suveranitatea Londrei la Bruxelles.
Comisia Europeană va anunța miercuri noi modalități de a-și îmbunătăți sistemul judiciar, scrie The Telegraph, printre acestea numărându-se și crearea unui Procuror al întregii Uniunii, care să apere ”interesele financiare” ale UE. Organismul va investiga probabil marile cazuri de fraudă, dar bugetul de 115 miliarde de lire sterline al Uniunii implică cheltuieli în zone precum agricultura, educație, cercetare, supravegherea granițelor sau ajutoare interne și externe.
Proiectul alimentează euroscepticismul britanicilor, care spun că, după cum se profilează noile idei ale UE, cetățenii insulei vor ajunge să fie judecați în țări străine, fără ca Londra să aibă vreun cuvânt de spus. ”Nu avem de gând să transferăm suveranitatea Bruxelles-ului prin acest Procuror Public European”, spune Theresa May. Un document al Afacerilor Interne britanice, făcut public săptămâna trecută, arată că propunerea de a crea un Procuror Public European necesită votul tuturor celor 28 de state membre UE, dar că există nouă state care au de gând să forțeze această idee sub pretextul unei ”cooperări avansate”. May a subliniat că Executivul britanic nu se va implica sub nicio formă în proiectul Bruxelles-ului și refuză să intre sub jurisdicția unei asemenea instituții. Ea susține nevoia unei ”cooperări practice” între sistemele judiciare ale țărilor din UE, într-un moment în care criminalitatea atinge noi cote, dar nu consideră ca imperioasă necesitatea înființării unui procuror pan-european.
Toate partidele din Marea Britanie se opun creării unui Procuror Public European, inclusiv liberal-democrații, cunoscuți pentru înclinațiile lor pro-europene.
luni, 15 iulie 2013
Franţa a pierdut ratingul de top din partea agenţiei de evaluare Fitch...dar micinosii isi fac si ei datoria ...
Economia Franţei nu a mai înregistrat o creştere semnificativă de trei ani, iar şomajul este la cel mai ridicat nivel din 1999. Fondul Monetar Internaţional anticipează că economia Franţei se va contracta în acest an cu 0,2%, notează Bloomberg.
Standard & Poor's a coborât ratingul Franţei de la "AAA" la "AA+" în luna ianuarie a anului trecut. Moody's a retrogradat Franţa de la "Aaa" la "Aa1" în noiembrie.
Pieţele nu au avut reacţii sesizabile la aceste decizii, investitorii preferând să se bazeze în mai mare măsură pe propriile analize şi mai puţin pe sfaturile agenţiilor de rating.
Potrivit datelor Bank of America Merrill Lynch, obligaţiunile guvernamentale franceze s-au apreciat pe piaţa secundară cu 9,6% de la retrogradarea operată de S&P, respectiv cu 0,3% după decizia Moody's. Randamentul obligaţiunilor de stat franceze cu maturitatea la 10 ani a închis vineri la 2,19%, faţă de 2,53% în iunie, respectiv 1,65% în mai. Titlurile similare germane afişau vineri un randament de 1,56%. Preşedintele Francois Hollande, care conduce un guvern socialist, încearcă să revigoreze creşterea economică şi să reducă şomajul după un deceniu de scădere a prezenţei franceze pe pieţele de export, pe fondul ascensiunii Chinei şi Germaniei.
Comisia Europeană a cerut Franţei în luna mai să restructureze sistemul public de pensii şi codul muncii, iar FMI consideră că taxele au ajuns la un nivel maxim, astfel încât nu mai pot fi crescute pentru a acoperi deficitul....Pe de alta parte, mincinosi, idiotic si cretinoizi, peste tot, nu numai in Romania...iata : "Creşterea economică există; producţia industrială este pe cale să fie relansată", a spus Hollande în interviul acordat de la Palatul Elysée. În altă ordine de idei, François Hollande a exclus posibilitatea exploatării gazelor de şist în Franţa. "Cât timp voi fi eu preşedinte, nu va exista nicio exploatare a gazelor de şist în Franţa. O lege din 2011 interzice utilizarea metodei fracturării hidraulice", a reamintit preşedintele în interviul difuzat după încheierea paradei militare organizată de Ziua Naţională a Franţei.
Reacţionând la accidentul feroviar soldat cu şase morţi şi zeci de răniţi, Hollande a declarat că Franţa trebuie "să facă mai mult pentru întreţinerea liniilor clasice în loc să privilegieze tronsoanele de mare viteză". "Prima concluzie pe care o tragem este că, prin investiţiile din următorii ani, trebuie să avem ca prioritate întreţinerea liniilor clasice", a subliniat Hollande.
Reacţionând la accidentul feroviar soldat cu şase morţi şi zeci de răniţi, Hollande a declarat că Franţa trebuie "să facă mai mult pentru întreţinerea liniilor clasice în loc să privilegieze tronsoanele de mare viteză". "Prima concluzie pe care o tragem este că, prin investiţiile din următorii ani, trebuie să avem ca prioritate întreţinerea liniilor clasice", a subliniat Hollande.
duminică, 14 iulie 2013
Mesajul meu pentru ponta,sova si baieteii astia necopti ....
Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes
Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat că promisiunea USL de a
crea 1 milion de noi locuri de muncă în următorii 8 ani se va materializa,
deoarece strategia Guvernului pentru a atinge această ţintă se derulează în
acest moment conform planului. "Promisiunea noastră faţă de cei care ne-au ales
a fost că vom crea un milion de noi locuri de muncă în următorii 8 ani. Până
acum, într-un an de guvernare, efectivul salariaţilor stabili din economie a
crescut cu 100.000. În continuare, mizăm pe dezvoltarea unor sectoare
strategice, cum ar fi energia şi agricultura. În perioada următoare, în România
vor fi făcute investiţii de 10 miliarde de euro, care pot crea 50.000 de noi
locuri de muncă. Dorim să profităm de faptul că USL a scos România din izolarea
pe plan extern, pentru a atrage noi şi noi investiţii, nu doar din Europa, ci şi
din alte zone ale lumii, cum sunt SUA sau China. Mă bucură faptul că fac parte
dintr-un guvern care acţionează strategic şi depun, alături de colegii mei din
Guvern, toate eforturile pentru a duce la capăt angajamentele pe care ni le-am
luat faţă de români. În toată această perioadă a mandatului am lucrat pentru
atragerea de mari investitori în România", a declarat Dan Şova. De asemenea,
Şova a afirmat că în primul an de guvernare USL s-a concentrat pe dobândirea
stabilităţii economice şi politice, urmând ca perioada 2013-2016 să fie dedicată
creşterii şi consolidării economiei naţionale. "Perioada 2012-2013 a fost
destinată obţinerii stabilităţii politice şi economice. Am încheiat cu succes
acordul cu FMI, am deblocat fondurile europene, am realizat dreptate socială, am
oprit jafurile din bani publici care aveau loc la Hidroelectrica, la Oltchim, la
Poşta Română şi am făcut ca România să devină atractivă pentru investitorii
străini", a mai spus Dan Şova.
Mesajul meu pentru magarul asta pui de securisti mincinosi si
lichele : La vârsta mea pot spune : Să-ți fie rușine pentru cum minți,să-ți fie
rușine că ești tânăr ,ai viața în față și-ți bați joc de tine,oamenii nu uită,va
veni vreme să ne cereți voturile,ce credeți că veți primi voi cei care le-ați
avut(voturile) și ați jucat sârba pe sufletele noastre,cu ce obraz ne veți chema
la vot?...cu ce proiecte sperați să creați locuri de muncă?...în afară de agricultură
(și asta cu ajutorul celui de sus) nu merge nimic în țara asta,crâncenă minciună
promisiunea voastră !păcat de țara asta ,păcat de noi cei care nu avem nici o
speranță pentru copii noștrii,pentru noi , mare păcat !
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)





