Comisia Europeană a aprobat luni noile norme ce reglementează activitatea agenţiilor de rating, prin care se încearcă creşterea transparenţei şi reducerea riscului apariţiei unor conflicte de interese, relatează agenţia de presă EFE, citată de AGERPRES.

Evaluărilor celor mai influente agenţii de rating, Moody's, Standard & Poor's şi Fitch, toate americane, au pus numeroase probleme unor ţări din zona euro în timpul crizei, scăzând credibilitatea acestor state şi împiedicând astfel finanţarea lor cu dobânzi rezonabile pe pieţele financiare internaţionale. Noile norme nu prevăd crearea unei entităţi europene, dar instituie un regim de rotaţie între agenţii. Astfel, emitenţii produselor financiare structurate care plătesc agenţiile de rating pentru evaluarea acestor produse vor fi obligaţi să schimbe agenţia de rating la fiecare patru ani.  Având în vedere complexitatea instrumentelor financiare structurate şi rolul acestora în criza financiară, noua reglementare obligă emitenţii acestora să ceară evaluarea lor de cel puţin două agenţii de rating.  Pentru combaterea riscului conflictelor de interese, agenţiile de rating vor fi obligate să anunţe public dacă vreuna dintre entităţile pe care le evaluează deţine peste 5% din capitalul respectivei agenţii de rating sau din drepturile de vot în cadrul acesteia. De asemenea, societăţile emiţătoare de produse financiare nu vor avea dreptul să deţină peste 5% din capitalul sau din drepturile de vot în mai mult de o singură agenţie de rating.

În plus, investitorii vor putea să ceară agenţiilor de rating despăgubiri dacă suferă o pierdere ca urmare a acţiunii acesteia.

Cât priveşte calificativele asupra datoriilor suverane, agenţiile de evaluare financiară vor fi obligate să le revizuiască la fiecare 6 luni, în loc de 12 luni cum se procedează în present.

TARGET2-ECB (ECB/2007/7) - METODA CLICII DE LA BRUXELLES DE A "CUCERI EUROPA"

Sursa: RISCOGRAMA.ro - Când se discută “salvarea” câte unei ţări de la periferia zonei euro, unul dintre principiile directoare este că “germanii nu vor să plătească…”. Formularea maschează însă o tehnicalitate importantă. Corect este “germanii au plătit deja şi nu vor să rămână cu buza umflată”. Totul porneşte de la modul complicat în care a fost construit sistemul de plăţi din zona euro. Deşi s-a înfiinţat Banca Centrală Europeană, continuă să funcţioneze şi băncile centrale naţionale iar rolul lor este în continuare foarte important. Ele se ocupă de decontările către bănci, în interiorul unui sistem de clearing pe nume TARGET2 (Trans-European Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer System).

Cum funcţionează: Să presupunem că Grecia cumpără trei submarine germane “tip 214″ la preţul total de 1,8 miliarde de euro (Grecia este cel mai important client de export al industriei de armament germane cu 15% din total). Guvernul elen virează banii printr-o bancă comercială locală, care trimite ordinul mai departe la banca centrală. Banca centrală introduce ordinul în sistemul TARGET2, de la BCE, care la rândul său permite băncii centrale din Germania respectiv băncii comerciale destinatare să facă plata mai departe. Deocamdată, banii nu s-au transferat efectiv. Banca Greciei are o datorie către TARGET2 în timp ce Bundesbank are o creanţă. Din când în când se reglează conturile, dar nu există un termen limită.

În cazul băncilor centrale cu monedă proprie, lucrurile sunt mult mai simple. Atunci când există excedent de cont curent, fie banca centrală acumulează rezerve de monede străine, fie moneda proprie se apreciază ajutând astfel la reglarea naturală a transferurilor. n interiorul zonei euro, acest mecanism a dispărut şi singurul canal de reglare erau dobânzile. Însă ele au fost micşorate politic aproape de zero, astfel încât statele periferice au putut cheltui peste posibilităţi, fără să se gândească la consecinţe. După ce a început criza şi s-au trezit că n-au de unde plăti, datoriile lor faţă de TARGET2 au tot crescut. La fel şi creanţele Germaniei, care are acum de încasat 700 de miliarde de euro, adică un sfert din PIB sau aproape 10.000 de euro pe cap de cetăţean.

Grecia, Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Cipru – toate au o problemă cu datoriile. Însă la capătul celălalt, Germania, Olanda şi Finlanda au o problemă (cel puţin) la fel de mare cu creanţele. Pentru că, dacă primele nu mai pot plăti, tot surplusul de eficienţă al celor din urmă va fi fost degeaba.

Totuşi, povestea asta nu-i o melodramă cu greieri şi furnici. Da, germanii au muncit mai mult, pe bani mai puţini decât li s-ar fi cuvenit iar acum când să culeagă beneficiile riscă să rămână se nu se aleagă cu nimic. Pe de altă parte, fără accesul la credite nejustificat de ieftine, grecii n-ar fi cumpărat niciodată cele trei submarine. Ar fi luat cel mult două şi ar fi negociat la jumătate din preţul total. Cu excedent de cont curent mai mic şi şomaj ceva mai mare în Germania. Aşa cum despre ciprioţi se spune că şi-au asumat riscuri creditând Grecia iar acum suportă consecinţele, exact la fel se poate spune şi despre germani.

Acum, creanţa începe să nu mai valoreze nimic, pentru că valoarea reală din spatele ei a dispărut. Dacă BCE va regla conturile, băncile centrale datornice vor da faliment iar banii emişi se vor transforma instantaneu în inflaţie germană. Aşa că acum germanii sunt obligaţi să înghită pierderea şi tentaţi să-i pedepsească pe datornici. Pentru o comparaţie uşor de vizualizat, Germania este cam ca un cârciumar care a vândut “pe caiet”. A tăiat din propriile cheltuieli ca să acopere problema de cashflow şi a admirat cu mândrie cum beţivii îi umplu caietul de bani. Numai că a venit vremea decontării, iar “beţivii” se caută prin buzunarele goale. Obidit, cârciumarul încearcă să recupereze ce nu se mai poate recupera, în stil mafiot: “Treceţi la spălat de vase!”

Neintelegeri la nivel inalt...Miniştrii de finanţe din G7 (Grupul celor Şapte ţări puternic industrializate) s-au contrazis ieri, în cadrul unei reuniuni desfăşurate în Marea Briatnie, în privinţa "vitezei corecte" de reducere a cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care aceştia caută noi modalităţi de stimulare a economiei mondiale. Secretarul Trezoreriei americane, Jacob Lew J., a dat ca exemplu SUA, care mai întâi s-au concentrat pe expansiune, iar apoi pe consolidarea bugetară. În timp ce poziţia sa a câştigat susţinerea Franţei, preşedintele Bundesbank (banca centrală germană), Jens Weidmann, şi-a exprimat dezacordul, iar ministrul canadian de finanţe, Jim Flaherty, a calificat-o drept "ambiguă". "Americanii trebuie să fie mai clari în cele menţionate", a spus Flaherty, adăugând: "Pare că Statele Unite îşi doresc să încurajeze mai mult creşterea economică decât responsabilitatea fiscală", dar, Lew a declarat că va face presiuni asupra responsabililor europeni în vederea intensificării eforturilor de redresare a economiilor lor prin regândirea ritmului de tăiere a cheltuielilor publice şi prin găsirea de modalităţi de deblocare a pieţelor creditelor. "Trebuie să existe un echilibru între austeritate şi creştere economică", a subliniat Lew. În ceea ce-l priveşte, ministrul francez de finanţe, Pierre Moscovici, a afirmat: "Noi respingem calea austerităţii, această dogmă care încetineşte creşterea".  La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a afirmat că Europa îşi poate permite, în acest moment, "o cale mai lină de ajustare fiscală". Totodată, într-o schimbare majoră de retorică, guvernul german a indicat că acceptă faptul că austeritatea poate fi exagerată. "Există suficient spaţiu de manevră pentru ca statele să ia măsuri după ce şi-au redus deficitele bugetare, iar randamentele obligaţiunilor au scăzut", a spus ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble. 

Criza Slovenia-UE...Troica ultima solutie -  Guvernul  Sloven respinge aceasta optiune si se declara hotarat sa stopeze de unul singur caderea in gol a economiei. Totusi, timpul preseaza si cetatenii incep sa se apere. Munti inalti, o fasie de litoral, pesteri misterioase si o bucatarie delicioasa transforma Slovenia intr-un paradis pentru turisti. Sub aceasta idila se ascunde insa mania in clocot a cetatenilor. Ei cer guvernului sa actioneze, fiindca situatia economiei se aseamana cu o bomba cu ceas. Cresterea economica scade continuu de cativa ani iar somajul s-a dublat comparativ cu anul 2008. Principalele banci ale tarii se afla in pragul falimentului. Este o stare pe care Slovenia nu a mai cunoscut-o pana acum, fiindca tara era privita ca un elev-model intre noii membri ai UE, informeaza.

În data de 08 mai 2013 a avut loc semnarea Scrisorii de Angajament cu Sindicatul de intermediere constituit din BRD – Groupe Societe Generale (lider de sindicat) şi S.S.I.F. SWISS CAPITAL S.A., ofertant selectat pentru intermedierea Ofertei Publice Primare de Vânzare de Acţiuni nou emise ca urmare a unei majorări de capital social reprezentând 15,29% din capitalul social existent al Societăţii Comerciale Complexul Energetic Oltenia S.A. şi admiterea la tranzacţionare a acţiunilor acestei societăţi în sisteme de tranzacţionare administrate de S.C. Bursa de Valori Bucureşti S.A.

Prin semnarea acestei Scrisori de Angajament, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie, prin Oficiul Participațiilor Statului si Privatizării în Industrie, a îndeplinit și cea de a doua acțiune prealabilă (prior action), asumată de Guvernul României în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internațional.

Aceasta acțiune asigură, alături de îndeplinirea primei acțiuni prealabile privind derularea ofertei publice secundare Transgaz, realizarea de către partea română a cerințelor de raportare cu privire la acțiunile prealabile cuprinse în acest acord.

Procedura de selecție a intermediarului Ofertei Publice Primare de Vânzare de Acţiuni emise de Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia S.A. a fost derulată de către societate sub coordonarea Ministerului Economiei, Departamentul pentru Energie, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

Privatizarea S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A. prin ofertă publică de majorare a capitalului social, prin aport de capital, implică majorarea capitalului social al societății cu 15,29%, prin emisiune de acțiuni noi. Din acest pachet, un pachet de acţiuni reprezentând 3,29% din capitalul social existent va fi oferit spre subscriere în cadrul dreptului de preferinţă al Societăţii Comerciale Fondul Proprietatea S.A. pentru asigurarea cotei de participaţie deţinută anterior majorării capitalului social. Pachetul de acţiuni nou emise de 12%, împreună cu acţiunile rămase nesubscrise urmare a exercitării dreptului de preferinţă acordat Societăţii Comerciale Fondul Proprietatea S.A. vor fi oferite în cadrul Ofertei Publice Primare.

În perioada imediat următoare vor fi demarate Serviciile financiare şi de consultanţă necesare pregătirii, derulării şi lansării Ofertei Publice Primare de Vânzare de Acţiuni emise de Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia S.A., prevăzută pentru ultima parte a anului 2013.

Relansarea în afaceri după un faliment - Având în vedere că doar un procent redus al întreprinderilor falimentare (4-6%) se fac vinovate de fraudă, este foarte important ca antreprenorii oneşti care au înregistrat un eşec să beneficieze de o a doua şansă.

Studiile arată că încercările ulterioare ale acestor antreprenori sunt mai profitabile şi creează mai multe locuri de muncă. Antreprenorii învaţă din propriile greşeli şi îşi dezvoltă capacitatea de evaluare a riscurilor şi oportunităţilor.

UE oferă soluţii menite să-i sprijine pe antreprenori să depăşească dificultăţile de natură practică sau psihologică pe care le întâmpină când se relansează în afaceri:

• noul demers ar trebui să beneficieze de fonduri suficiente
• băncile şi instituţiile financiare ar trebui să-şi reconsidere atitudinea precaută faţă de antreprenorii care o iau de la început
• numele antreprenorilor implicaţi în falimente nefrauduloase nu ar trebui să apară pe lista persoanelor cu acces limitat la împrumuturi bancare
• antreprenorii care s-au confruntat cu un faliment nefraudulos nu ar trebui să fie dezavantajaţi când participă la o procedură de atribuire a contractelor de achiziţii publice
• antreprenorii care o iau de la început ar trebui să beneficieze de sprijin psihologic şi tehnic adecvat
• sprijinul din partea clienţilor, a partenerilor de afaceri şi a investitorilor ar trebui să fie stimulat prin menţinerea legăturilor dintre aceştia şi antreprenorii care au capacitatea de a se relansa.

Comunicarea privind revizuirea Small Business Act invită ţările UE să „promoveze, până în 2013, acordarea unei a doua şanse întreprinzătorilor prin limitarea la maximum trei ania timpului necesar pentru ca, în urma unui faliment, un întreprinzător cinstit să efectueze descărcarea de gestiune şi să-şi achite datoriile ”.

• Comunicare privind revizuirea Small Business Act pentru Europa [122 KB]
• Raport privind prevenirea falimentului, simplificarea procedurilor de declarare a falimentului şi sprijinul pentru relansarea în afaceri [1 MB]

Unul din cele 10 principii prevăzute în cadrul Small Business Act se referă la faliment şi la acordarea unei a doua şanse antreprenorilor care au dat greş. Ţările din UE sunt încurajate:

• să continue promovarea unei atitudini pozitive a societăţii faţă de cei care se relansează în afaceri
• să reducă la un an perioada necesară procedurii de lichidare
• să le garanteze antreprenorilor care o iau de la capăt aplicarea aceluiaşi tratament ca şi celor care înfiinţează o afacere (de exemplu, încadrarea în schemele de sprijin financiar)
• Small Business Act

Antreprenorii care au dat faliment nu ar trebui să-şi piardă încrederea în capacitatea lor de a se relansa într-o nouă afacere.