Germania respinge orice discuţii despre plata de reparaţii Greciei pentru distrugerile cauzate în Al Doilea Război Mondial, a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, la câteva zile după ce în presa elenă au apărut informaţii despre un raport "secret" întocmit de statul elen...  dupa principiul secret, secret, .... dar sa stim si noi...
"Chestiunea a fost încheiată cu mult timp în urmă. Plata unor reparaţii iese din discuţie. Consider că astfel de declaraţii sunt iresponsabile. În loc să amăgească oamenii în Grecia ar fi mai bine să le arate calea reformelor", a declarat Schaeuble, potrivit presei germane, preluate de cotidianul elen Kathimerini şi Mediafax.
O comisie de experţi a Ministerului de Finanţe de la Atena a întocmit un raport secret în care reparaţiile datorate de Germania erau estimate la 162 miliarde de euro. Informaţii din raport au apărut duminică în cotidianul elen To Vima.
Potrivit raportului Germania ar trebui să plătească Greciei 108 miliarde de euro pentru distrugeri cauzate infrastructurii şi 54 de miliarde de euro pentru împrumuturi luate cu forţa de regimul nazist de la Berlin de la banca centrală a Greciei în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Suma de 162 de miliarde de euro a fost înaintată şi la începutul anului de oficiali eleni din comisia constituită special de Ministerul de Finanţe de la Atena. Germania a respins, de asemenea, în trecut orice discuţie despre plata de despăgubiri.

Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat, relatează sursele de presă.
Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.
Legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară.
Autorităţile de rezoluţie vor mai putea alege să nu utilizeze o parte a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite de populaţie, IMM sau companii, doar dacă prin măsurile adoptate vor putea acoperi toate pierderile potenţiale.
Proiectul va fi discutat în următoarele zile de miniştrii Finanţelor din UE.

Ministerul Finantelor are la ora actuala o rezerva de 6,2 miliarde de euro, a anuntat miercuri premierul Victor Ponta, in deschiderea sedintei de Guvern, precizand ca bufferul se foloseste pentru a finanta datoriile care ajung la scadenta si care reflecta deficitul. Ponta a adaugat ca mai exista si rezerva Bancii Nationale, in valoare de peste 35 de miliarde de euro, "in asa fel incat nu este nicio problema in achitarea transelor catre FMI, care revin Bancii Nationale in mai mare masura decat Guvernului."
"Stiu cand am preluat Guvernul ca era o mare mandrie cu bufferul de 4 miliarde lasati si ca am marit salariile si pensiile din bufferul acela. Nu, din bufferul acela am finantat deficitul, nu se puteau mari salariile din pensiile din buffer. Sunt aceea rezerva pe care o are Ministerul Finantelor pentru a finanta datoriile care ajung la scadenta si care, de asemenea, reflecta deficitul, cu cat cheltuim mai mult decat incasam", a declarat Ponta.
Potrivit premierului, "acum sunt cu totul 6,2 miliarde. Avem, de asemenea, rezerva Bancii Nationale, peste 35 de miliarde de euro, in asa fel incat nu este nicio problema in achitarea transelor catre FMI, care revin Bancii Nationale in mai mare masura decat Guvernului."
Ponta a reiterat ca, pe primul trimestru, "ne-am incadrat in totalitate in reducerea deficitului bugetar asa cum a fost agreat cu partenerii internationali. Practic, in primul trimestru suntem, chiar cu o mica economie, am impresia, in cifrele prognozate. Vestea buna e ca ne incadram, se pare dupa primele estimari si date, si in cresterea economica pe care am luat-o in considerare la calcularea bugetului, crestere economica agreata cu partenerii internationali."
"E un lucru extrem de important, si anul trecut, cu seceta, cu probleme in toata Europa, aceea crestere de 0,7% in termeni reali, mult mai mica decat ne-am fi dorit, e totusi cea mai mare din regiune. Asta insemana ca avem o situatuie mai buna decat de ce se intampla in rest in Europa, insa nu atat de buna incat sa stam linistiti. Acest trend pozitiv este extrem de fragil si poate fi in orice moment inversat daca nu sunt lucruri pe care el gestionam bine", a precizat seful Executivului.

Comisia Europeană susţine schimbul automat de informaţii între ţările membre privind conturile bancare şi apreciază că este inacceptabil ca Austria să refuze să renunţe la secretul bancar, în timp ce Luxemburg s-a declarat dispus să facă un pas în această direcţie, relatează AFP.

"Este imposibil ca un stat membru să le blocheze pe celelalte 26. Este dificil pentru Austria să îşi menţină poziţia când restul ţărilor membre sunt pregătite să avanseze către schimbul automat de informaţii", a afirmat, ieri, Emer Traynor, purtător de cuvânt al comisarului european însărcinat cu fiscalitatea, Algirdas Semeta. Traynor a arătat că în privinţa schimbului de informaţii există reguli clare în UE. "Un număr de 25 de state s-au angajat să le respecte. Dar Austria şi Luxemburg sunt singurele care refuză, în numele secretului bancar, să transmită automat informaţii referitoare la conturile rezidenţilor în UE, la solicitarea autorităţilor judiciare", a arătat purtătorul de cuvânt, citat de Mediafax. O directivă intrată în vigoare în 2013 prevede că statele membre nu mai pot refuza transmiterea de informaţii sub simplul motiv că acele informaţii sunt deţinute de o bancă sau o altă instituţie financiară.  Din ianuarie 2015, UE intenţionează să impună un schimb automat de informaţii în cazul a cinci categorii de venituri şi capital, cu condiţia ca toate statele membre să fie de acord. Autorităţile din Luxemburg s-au declarat dispuse, duminică, să îşi relaxeze poziţia, după ce Germania şi Franţa i-au cerut, ca şi Austriei, să renunţe la secretul bancar.

 

Comisia Europeană a salutat ieri declaraţiile ministrului luxemburghez de Finanţe Luc Frieden.

 

"Toate declaraţiile ministrului Frieden au fost foarte clare. Serviciile noastre sunt în contact cu Luxemburg-ul", a spus Traynor.

Miniştrii de Finanţe din UE vor avea vineri şi sâmbătă o reuniune informală la Dublin, considerată de Germania o ocazie bună pentru discutarea problemei evaziunii fiscale. Comisia Europeană a indicat că o decizie în această problemă va reveni preşedinţiei irlandeze a UE. După scandalul provocat în Franţa de contul ascuns din Elveţia al fostului ministru francez pentru Buget, Jérôme Cahuzac, inculpat pentru fraudă fiscală, autorităţile de la Paris susţin schimbul automat de informaţii în Uniunea Europeană, cu introducerea unei legi de tipul celei adoptate în SUA în 2010, pentru combaterea evaziunii fiscale.

Pentru a ameti fraierii, Constitutia UE a fost botezata "Tratatul de la Lisabona". Profesorul german Schachtschneider de la Universitatea din Nürnberg a analizat acest Tratat (două volume extrem de groase), şi a constatat unele lucruri despre care nimeni nu vrea să vorbească.  Tratatul a legalizat ocolirea Referendumurilor naţionale în ţările membre şi a anulat dreptul Parlamentelor naţionale de a decide în privinţa unor probleme majore pentru statul respectiv .
Elaborarea Tratatului, a fost făcută de Consiliul UE, care nu include liderii statelor membre.
Tratatul de la Lisabona dă dreptul Preşedinţilor statelor membre, de a decide singuri, în probleme de interes vital pentru ţara respectivă. Tratatul legalizează pedeapsa cu moartea, pentru populaţia care se revoltă. S-a decis constituirea unor unităţi militare, care pot interveni contra maselor revoltate din cauza sărăciei şi a măsurilor de austeritate.

In fiecare primavara si inceput de vara, cohorte de muncitori sezonieri din Romania, Bulgaria si Polonia pornesc la treaba pe plantatiile din Germania. Culesul de capsuni, sparanghel, salata si alte legume atrage nu doar oameni cu experienta in muncile agricole, ci si studenti sau aventurieri care cred ca se pricep la toate. Ca nu e asa, a dovedit-o patania celor doi tineri plecati dintr-un orasel din sud-vestul Romaniei. Dupa doar doua saptamani de corvoada in iunie, la capsuni, ei au fost impachetati si dusi la gara.
Firma germana din Bavaria care lucreaza cu sezonieri la cules de sparanghel si capsuni ne-a oferit un punct de vedere neoficial, in care se declara multumita, in general, cu prestatia sezonierilor romani, insistand insa asupra faptului ca „nu tine mortis sa apara in presa”. Firma e o intreprindere de familie, la a patra generatie in cultivarea pamantului si cresterea vitelor. In 1970, are loc reprofilarea firmei pe cultivarea de legume, iar din anul 1991, accentul se pune pe sparanghel si capsuni. 

Intermediarul de forta de munca din Romania e un svab din Banat, care recruteaza de trei ani sezonieri pentru firma germana, ocupandu-se atat in tara, cat si in Germania, de unele aspecte organizatorice ale derularii contractelor si activitatii sezonierilor romani pe plantatii. Acesta ne-a dat detalii despre criteriile de performanta aplicate muncii pe plantatie. „Nemultumiti vor fi tot timpul. Din sute de persoane, nu pot fi cu totii multumiti”.(sursa hotnews)

 

Misu Negritoiu - declaratii :  Lumea offshore se desfiinteaza. Falimentul bancar din Cipru poate fi considerat o razbunare

Nu te aresteaza pentru asta, dar se schimba regulile jocului, iar toata lumea se reorienteaza, isi lichideaza conturile, isi muta banii. Au incercat nemtii sa puna impozite, americanii descurajeaza clar aceasta practica. Este clar ca e o ofensiva apriga a finantistilor, iar lumea offshore se desfiinteaza.

Criza a restrans resursele, nu mai este loc. Inainte era loc pentru toata lumea: isi imparteau si bune si rele, acum se Numara fiecare ban si nu mai este loc si pentru altceva. Din pacate pentru Cipru, si ei au cazut victime acestui val.

Daca vorbim despre o criza financiara, ea este o criza a exceselor.

Ciprul este o tara cu 18 miliarde de euro Produs Intern Brut si 820 miliarde active bancare. Situatia este irepetabila si nu se compara cu Romania.

O alta problema este de model economic. Am vazut un reputat politician spunand: Ciprul trebuie sa fie lectia pentru noi, avem o problema cu bancile straine, trebuie sa avem bancile noastre. Nu inteleg: in Cipru sunt banci cipriote, in Grecia sunt banci grecesti... nu asta este problema! La noi e o economie deschisa - faptul ca avem banci straine. Acolo nu este asa ceva; probabil ca daca ar fi fost si banci straine poate nu era asa.

Cand guvernul Olandei a ajutat una sau alta din banci, a bagat zeci de miliarde ajutor. Noi vorbim aici de 5 miliarde pe care Ciprul nu poate sa-i gaseasca pentru a-si sustine bancile.