marți, 26 martie 2013

NU MAI VREM IN U.E. - vrem sa iesim din aceasta minciuna...

Inceputa ca ceea ce s-a intitulat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), U.E.  a fost fondată în 1951 (Tratatul de la Paris), de Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda pentru a partaja resursele de oțel și cărbune ale statelor membre, prevenind astfel un nou război european. CECO a devenit fundația pentru CEE redenumită ulterior Com. Europeană și în final Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht) .Franta si Germania trecand peste vechile rivalitati au format. cartelul metalurgiei si carbunelui,de ce sa ne miram ca toate combinatele, minele de la noi au fost distruse? In "mica Europa" a celor 6 nu intra si Anglia,dupa cum se vede. Intrarea celorlalte tari din est foste comuniste a fost un prilej sa-si dezvolte Franta si Germania industriile.  Romania, a fost desemnata  sa tina de "sase" la moneda lor euro, BCE - avand suprematie si dirijand dezvoltarea, sau mai bine zis interzicand dezvoltarea, controlind  finantele si creditele bancare ale Romaniei astfel incit,  creditele sa nu mearga la sectorul privat, dar nici la cel public . Romania traieste la limita ,indeplinind poruncile BEC,UE si ale lui Merkel/Putin, tarile din zona noneuro uitandu-se ca saracele la masa bogatei “Merkel”. In loc de industrei, mine si agricultura romaneasca, trebuie sa fim piata de consum, sa imbuibam pietele lor financiare. Cameron planuia sa sublinieze ca structurile UE sufera o "schimbare fundamentala", adaugand: "Este o prapastie intre UE si cetatenii sai, care a crescut dramatic in ultimii ani si care reprezinta o lipsa de responsabilitate si consimtamant democratice care - DA - se simt acut in Marea Britanie"...Daca in Marea Britanie se simt acut iresponsabilitatea si incalcarea  democratiei ,dar in Romania? Cameron vrea rol"angajat si activ"in UE, .Basescu= "premierul, guvernul" ce a vrut ? De ce tipa mereu sa mearga la UE, ce au facut pentru a inainta agenda economica a  Romaniei ?

luni, 25 martie 2013

Un acord de principiu a fost stabilit in noaptea de duminica spre luni

Un acord de principiu a fost stabilit in noaptea de duminica spre luni intre presedintele cipriot Nicos Anastasiades si donatorii internationali asupra planului de salvare a Ciprului, anunta AFP. Acordul "pune capat incertitudinilor care afecteaza Cipru si zona euro", a declarat liderul Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Suma destinata Ciprului este neschimbata si "se va ridica la 10 miliarde de euro", a spus Dijsselbloem in timpul unei conferinte de presa la incheierea reuniunii. Acordul prevede disparitia Laiki Bank (Banca Populara), a doua banca ca marime a tarii, potrivit unei alte surse. Deponentii mici nu vor fi afectati, dar cei cu depozite de peste 100.000 EUR vor suferi pierderi. Potrivit unei a treia surse, Bank of Cyprus, prima institutie financiara din tara, cu multi deponenti rusi, nu dispare, dar depozitele de peste 100.000 de euro vor suferi pierderi de pana la 40%. ... Jeroen Dijsselbloem (guvernatorul de facto desemnat al Ciprului), presedintele Eurogroup: Acordul risipeste incertitudinea care afecteaza Cipru si zona euro. 
Muncitorii români şi bulgari care se duc în Marea Britanie ar putea fi obligaţi să plătească, alături de alţi cetăţăţeni străini din Regat, o „garanţie” de aproximativ 1.000 de lire, ce le va fi returnată numai în momentul în care se vor întoarce în ţara natală, relatează The Telegraph.
Anunţul făcut de vice-premierul Nick Clegg este însă în contradicţie cu declaraţiile făcute de David Lidington, ministrul britanic pentru Europa, în timpul vizitei sale recente la Bucureşti. Lidington a încercat atunci să pună capăt tuturor speculaţiilor, precizând, la solicitarea gândul, că impunerea plăţii respective ar contraveni actualei legislaţii europene.
“Vreau să conlucrăm pentru a clarifica orice neînţelegere privind abordarea britanică a libertăţii de mişcare de pe piaţa europeană a muncii. Este un subiect important, care naşte îngrijorări fireşti, însă cred că relaţia noastră este prea valoroasă pentru a permite acestei chestiuni să devină problematică.”, a arătat Lidington. „Regatul Unit îşi va deschide piaţa muncii pentru muncitorii români şi bulgari începând cu 2014. Suntem obligaţi de tratatele europene să facem acest lucru şi nu intenţionăm să facem altceva.”, a adăugat oficialul.
Cu toate acestea, Nick Clegg a arătat acum că un set nou de reguli mai aspre va fi pregătit până în 2014, acesta urmând să ofere autorităţilor britanice un control mai bun asupra problemei imigranţilor.

duminică, 24 martie 2013

UPDATE: Delegaţia FMI în Cipru se opune planurilor guvernului cipriot Delegaţia FMI în Cipru, condusă de Delia Velculescu, a pus sub semnul întrebării planurile guvernului cipriot pentru sectorul bancar, ridicând noi obstacole în calea unui acord necesar pentru a evita intrarea ţării în colaps financiar, relatează sursele de presă. Velculescu afirmă că planul de a salva industria financiară a ţării trebuie să includă şi o divizare a Băncii Ciprului, pe lângă restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki) propusă de oficialii ciprioţi.
O nouă problemă apărută în discuţiile dintre Cipru şi Troica priveşte plata unor fonduri de 9 miliarde de euro accesate anterior de Cyprus Popular Bank de la BCE prin mecanismul de lichiditate de urgenţă.
Lars Seier Christensen, co-fondator si CEO Saxo Bank, considera ca decizia suprataxarii depozitelor bancare din Cipru este o grava incalcare a drepturilor fundamentale ale omului, ea putand insemna in cele din urma chiar sfarsitul zonei euro.
Persoanele care au depozite constituite in Cipru vor trebui sa plateasca o taxa suplimentara: statul va retine in plus un comision de 6,75% pentru depozitele pana in 100.000 de euro si 9,9% pentru depozitele de peste 100.000 de euro.

Guvernul cipriot se asteapta ca, in felul acesta, sa stranga foarte repede 5,8 miliarde de euro din cele 10 miliarde necesare “rascumpararii” Ciprului.
Desi la conferinta de presa autoritatile cipriote au declarat ca este “o exceptie”, nimeni nu poate garanta asta si nici reprezentantii guvernelor europene nu pot exclude asemenea masuri in alta parte.
“Este greu sa explici cuiva acum care sunt limitele pe care le au UE si Troika europeana cand criza incepe sa muste cu adevarat”, a mai spus Christensen. “Daca poti confisca 10% din banii cuiva, poti oricand confisca 25, 50 sau chiar pe toti. Cred ca vom vedea lucruri tot mai rele pe masura ce panica va creste, din dorinta de a pastra euro in viata”, adauga el.
Seful Saxo Bank considera ca ne aflam in fata unei decizii care schimba fundamental regulile jocului. Acesta considera ca piata va reactiona clasic: e o veste buna, practic, pentru aur si pentru zonele ramase in afara euro – Scandinavia, de exemplu. Pentru statele din zona euro, decizia aduce o subminare a increderii in piete, lucru care ii va afecta pe investitori pe termen lung.
“Acesta este socialism in stare pura – tot nu-mi vine sa cred ca s-a intamplat cu adevarat”, a concluzionat Lars Christensen.

Popular Bank, a doua bancă din Cipru şi una dintre cele mai ameninţate cu falimentul în zilele următoare din cauza expunerii sale la datoria greacă, a anunţat joi limitarea extragerilor zilnice de la ATM-uri la 260 de euro, informează AFP şi Reuters.
Toate băncile din ţară sunt închise de pe 16 martie, în aşteptarea unui plan de salvare a insulei aflate în pragul falimentului, iar cozile de aşteptare au fost deosebit de lungi joi la distribuitorii Popular Bank /Laiki în greacă/, pe fondul unor zvonuri de închidere sau de fuziune.
În timp ce responsabilii politici ai ţării încă participau la o reuniune la palatul prezidenţial pentru a discuta despre un Plan B după ce deputaţii ciprioţi au respins un plan draconic de salvare european la care s-a ajuns sâmbătă, aproximativ 200 de persoane manifestau în faţa Parlamentului.

'Nu vă atingeţi de Laiki', 'Acum Laiki Bank, iar apoi ce?', scandau protestatarii, inclusiv multe femei, în timp ce un important dispozitiv de poliţie bloca toate căile de acces în clădire.

Mulţi manifestanţi şi-au exprimat furia faţă de Germania şi cancelarul ei Angela Merkel, făcând-o responsabilă pentru condiţiile impuse în schimbul planului de salvare pentru insulă şi băncile ei în pragul falimentului, notează AFP.
Prima banca a ţării, Bank of Cyprus, a cerut joi liderilor politici ai insulei să ajungă urgent la un acord cu Eurogrupul asupra unui plan de ajutor pentru a evita ruinarea insulei.
SURSA: Agerpres

sâmbătă, 23 martie 2013

O veste excelenta ...Euro este o "aventura" care trebuie sa inceteze...

Seful puternicii biserici ortodoxe din Cipru, monseniorul Chrysostomos, care a pus la dispozitia statului averea acestui cult, se declara in favoarea unei iesiri ordonate a tarii din zona euro, scrie AFP. "Nu este usor, dar va trebui sa-o consacram tot atat timp cat si cel folosit pentru a intra in zona euro", considera acest inalt prelat, reputat pentru simtul ascutit al afacerilor si aflat in fruntea unei biserici care este cel mai mare proprietar imobiliar al insulei si unul dintre marii sai actori economici.
"Cu un astfel de comportament, euro nu poate rezista, nu spun ca se va prabusi maine, dar cu creierele care se afla la Bruxelles este sigur ca pe termen lung nu va rezista si cel mai bine este sa reflectezi la o modalitate de a scapa", a declarat acesta, intr-un interviu acordat cotidianului grec Realnews.
Monseniorul Chrysostomos a confirmat ca oferta sa de a ipoteca bunurile Bisericii pentru a strange fondurile necesare statului, prezentata miercuri presedintelui cipriot Nicos Anastasiades, ramane in vigoare.
"Presedintele cipriot a acceptat aceasta propunere (...) dar probleme legale trebuie rezolvate inainte (...) se lucreaza deja pentru a gasi formula adecvata pentru ca ea sa fie aprobata de Parlament si aplicata pentru a putea aduce bani", a explicat el.
Demnitarul ortodox a imputat "amatorismului" precedentului presedinte cipriot, comunistul Demetris Christofias, responsabilitatea crizei prin care trece insula, amenintata de faliment.
Guvernul cipriot este angajat intr-o cursa contracronometru pentru a incheia un acord inainte de ziua de luni cu partenerii europeni si a semna astfel un plan de salvare financiara, respins marti de parlament in prima sa forma, care prevedea o taxa exceptionala asupra tuturor depozitelor bancare.