Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat ca vrea sa impiedice o aderare rapida a Romaniei si Bulgariei la Schengen. Daca cele doua tari vor insista la Consiliul JAI asupra unui vot de stabilire a unei date de aderare, Germania va face uz de dreptul sau de veto, a mai spus ministrul german intr-un interviu pentru Spiegel.  "Nici posibilitatea de aderare partiala cu frontierele aeriene si maritime nu mai este de actualitate", a declarat Friedrich pentru revista germana. "Extinderea spatiului Schengen va fi acceptata de cetatenii nostri numai daca vor fi indeplinite conditiile esentiale pentru acest pas, ceea ce acum nu este cazul".

Ministrul Friedrich a anuntat si masuri impotriva asa numitei imigratii a saraciei (un termen aparut in contextul ridicarii restrictiilor de pe piata muncii pentru romani si bulgari in 2014, n.r.). "Cine vine in Germania pentru a incasa beneficii sociale si a abuza de dreptul la libera circulatie trebuie sa fie impiedicat de la a face asta". O posibilitate ar fi introducera unor interdictii pentru cei care au fost deja expulzati", a precizat Hans-Peter Friedrich in interviul citat.

Desi Romania si Bulgaria sunt membre ale UE din 2007, ambele state sunt subiectul unui mecanism de monitorizare pe Justitie, combaterea coruptiei si a criminalitatii organizate. Comisia Europeana a constatat in continuare problemele la aceste capitole.

Italia refuza (ocupatia) administrarea germana (nazista)

"Italia neguvernabilă", scria la o zi după alegerile generale cotidianul La Repubblica. Să fie vorba de o comparaţie cu "stabilitatea" asigurată de gauleiterul Mario Monti, uns de Bruxelles după ce Banca Centrală Europeană l-a strâns cu uşa pe Berlusconi? Sau de comparaţia cu stabilitatea Germaniei, unde coaliţia de la guvernare încearcă să mituiască alegătorii cu reducerea temporară a tarifelor verzi din preţul electricităţii?
În timp ce cotidianul financiar Handelsblatt declara pe prima pagină că "Italia alege haosul", Les Echos din Franţa scria că "impasul italian reînvie spectrul crizei". Din păcate, reînvierea presupune un deces şi este greu de crezut că până şi cei mai optimişti dintre europeni au fost capabili să ignore faptul că "dară criza n-o murit, numa' un pic s-o hodinit".  Sub titluri de tabloid, Reuters şi Bloomberg deplângeau rezultatele alegerilor generale din Italia. Ba chiar editorii de la Bloomberg interpretează revenirea lui Berlusconi drept motivul pentru care "Europa are nevoie de o uniune mai adâncă". Dar nicăieri obrăznicia nu a depăşit-o pe cea dintr-o analiză de la Citigroup. "Acestea sunt primele alegeri europene în care alegătorii nu au făcut ceea ce trebuie", scria imediat după apariţia rezultatelor preliminare analistul Steven Englander. Se pare că, în opinia celor de la Citi, statele europene au nevoie acum doar de dictatori luminaţi, care să nu fie deranjaţi de alegeri în munca lor titanică pentru susţinerea necondiţionată a sistemului financiar. "Alegerile sunt mult mai problematice decât panicile de pe piaţă sau pierderea încrederii investitorilor, deoarece nu pot fi inversate prin tipărirea banilor", continuă Englander în analiza preluată de Zerohedge. Dacă prima afirmaţie te îndeamnă la exprimarea colorată a sentimentelor prin cuvinte care nu pot fi tipărite, a doua te lasă fără cuvinte.

O greșeală impardonabilă strecurată în Legea bugetului de stat crește defi citul bugetar al României cu cel puțin 800 de milioane de euroEroarea s-a produs prin includerea în Legea bugetului de stat (art. 53) a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) şi a Fondului de Contragarantare. Avertismentul asupra consecinţelor apare într-un document oficial remis Ministerului Finanţelor, Consiliului Concurenţei, Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Includerea Fondului în legea bugetului de stat presupune faptul că statul român nu se mai mulţumeşte să rămână acţionar unic al fondului, care-şi impune voinţa în Adunarea Generală a Acţionarilor, ca orice investitor privat, ci îşi arogă calitatea de putere publică, care ia într-un minister decizii care se iau numai în AGA. În acest caz, toate garanţiile acordate de Fond până în prezent vor fi considerate ca fiind ajutor de stat ceea ce va duce la creşterea deficitului bugetar. „Întregul portofoliu de garanţii ar putea fi considerat schemă de ajutor de stat, fiind adăugată la calculul deficitului. O majorare a deficitului, în contextul efortului de diminuare a acestuia în baza angajamentelor internaţionale nu pare a fi ipoteza de la care s-a pornit când FNGCIMM a fost introdus într-o categorie de întreprinderi din care, nici juridic, nici funcţional şi nici legal nu face parte”, se arată în document. Adresa menţionează că valoarea portofoliului de garanţii al FNGCIMM depăşeşte 770 milioane de euro şi este în creştere.

Oameni de afaceri si bancheri iranieni au fost condamnati la moarte, iar altii au primit ani grei de inchisoare pentru cea mai mare frauda din sistemul bancar iranian, de 2,6 miliarde de dolari.

Procurorul general Gholam-Hossein Mohseni-Ejei a anuntat ca cei patru bancheri au fost gasiti vinovati de „coruptie si sabotarea securitatii economice”...Acestia sunt Mah Afarid Amir-Khosravi (numit de procuri „cel mai corupt de pe Pamant”), Behdad Behzadi, Iraj Shoja si Saeed Kiani Rezazadeh, seful sucursalei din Ahvaz a Bancii Saderat. Conform acuzarii, proprietarii companiei Arya Investment Development (Mahafarid Amir-Khosravi si trei frati ai sai) au obtinut scrisori de credit false de la sucursala Bancii Saderat din Ahvaz, pe care le-au folosit sa obtina alte credite, in valoare de 2,6 miliarde de dolari, de la alte banci, printre care Saman, Sepah si Melli (cea mai veche banca nationala a Iranului). Banii au fost folositi pentru achizitionarea mai multor companii de stat care fusesera scoase la privatizare. Problema si mai mare, nespusa la proces, este ca Arya Investments are „creierul” in Canada, unde au si fugit suspecti din acest dosar.

Roubini le ia apararea...Presedintele sucursalei din Kish a Bancii Melli a fost condamnat la inchisoare pe viata, iar Khodamorad Ahmadi, director executiv la Mining Industries Development, la zece ani inchisoare. Alti bancheri si oficiali guvernamentali implicati in acest scandal au primit amenzi penale si interzicerea de a mai detine functii publice. Economistul Nouriel Roubini ia apararea bancherilor, acuzand guvernantii. „Bancherii sunt lacomi. Asa sunt de o mie de ani. Problema consta in a te asigura ca ei vor actiona legal, reducand riscurile coruptiei la minimum.”

Leul este suprevaluat - Intrebat daca este o situatie de termen scurt sau de termen lung, Tiriac a afirmat: "Nu stiu cat timp se mai poate mentine, daca nu real, artificial. Insa, dupa parerea mea, avand in vedere ca noi nu exportam chiar atat cat am vrea si trebuie sa importam putin mai mult decat exportam, deci exista un deficit, o sa fie o nenorocire cand leul o sa ajunga la o valoare mult mai slaba. Si atunci, oarecum, incet-incet, sper sa nu se intample, sper sa fiu gresit, dar s-ar putea intampla". Referitor la momentul deprecierii leului, raspunzand de asemenea unei intrebari, omul de afaceri a spus ca este posibil sa se intample si in acest an.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat in urma cu doua saptamani ca rata de schimb se situeaza intr-o zona care nu ridica probleme, banca centrala incercand in permanenta sa atenueze deviatia cursului de la valoarea corecta si sa il pastreze in echilibru....BNR a anuntat vineri un curs de 4,3780 lei/euro. In luna ianuarie cursul mediu a fost de 4,3793 lei/euro, iar cotatia medie pentru anul trecut s-a plasat la 4,4560 lei/euro.  Guvernul are o estimare de curs mediu pentru acest an de 4,5 lei/euro, in ciuda aprecierii semnificative a leului de la inceputul acestui an, la un minim de 4,32 lei/euro, ceea ce inseamna ca se asteapta la o depreciere peste 4,5 lei/euro pana la finele anului.

BCR, cea mai mare banca din Romania in functie de active, a inregistrat in 2012 o pierdere de 1,1 miliarde lei (247,2 milioane euro) pe IFRS, fiind pentru prima data in cei 22 de ani de la infiintare cand institutia de credit raporteaza rezultate anuale negative, au precizat surse din sistemul bancar pentru Wall-Street.ro.  Pierderea a fost generata din cauza provizionarii puternice pe standarde internationale de contabilitate (IFRS), dar si a mediului economic incert, Romania inregistrand anul trecut o crestere economica de numai 0,2%. Oficialii bancii nu au dorit sa comenteze informatia. BCR va anunta rezultatele financiare vineri, 28 februarie....Anul trecut a fost unul agitat pentru cea mai mare banca din Romania. In primavara, Andreas Treich l-a numit pe cehul Tomas Spurny la conducerea BCR, el inlocuindu-l din functia de presedinte executiv pe Dominic Bruynseels.

Strategia lui Spurny pentru readucerea bancii pe profit a fost restructurarea, pentru care va incasa si un bonus in functie de performantele din aceasta operatiune. El a anuntat ca in 2013 vor pleca acasa 1.600 de angajati din grup si 64 de unitati de retail vor fi inchise, pe langa cele peste 45 de sucursale la care s-au tras obloanele anul trecut.

De asemenea, BCR isi propune reducerea costurilor si prin digitalizarea bankingului. Dupa ce a anuntat ca va cheltui doua milioane de euro pentru instalarea a 400 de ghisee automate, banca a hotarat ca trebuie sa stimuleze tranzactiile fara numerar, prin comisionarea celor care realizeaza operatiuni la ghiseu....Astfel, de la 1 februarie clientii bancii vor plati 4 lei comision per plata factura cu numerar la ghiseele BCR, iar pentru cei care nu sunt clienti ai bancii comisionul va fi de 8 lei per plata factura cu numerar.

“Aceste modificari nu sunt cauzate de procesele interne ale institutiei de credit, ci de digitalizarea care are loc la nivel mondial. Bankingul direct remodeleaza functionarea retelei de sucursale, in conditiile in care 90% din serviciile bancare pot fi accesate doar de pe telefonul mobil, fara a mai fi nevoie de o agentie. Astfel, adaptandu-ne la acest nou fenomen probabil ca ne vom modifica structura noastra de produse, practicile de stabilire a preturilor si reteaua”, declara Treichl anul trecut.

Sistemul bancar a incheiat anul trecut cu o pierdere de 2,118 miliarde lei, in timp ce bancile si-au redus reteaua cu 322 de unitati si au dat afara peste 4.000 de angajati.