Romania si Ungaria - In timpul crizei financiare din 2008, Ungaria a evitat un colaps financiar cu ajutorul unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială.

Guvernul ungar a fost nevoit să înceapă în 2011 noi discuţii cu FMI şi UE pentru un acord preventiv, în urma deprecierii forintului, dar discuţiile au fost tergiversate, după ce perioadele de temperare a crizei din zona euro au redus presiunea asupra Ungariei pe pieţele financiare internaţionale.

Pe de altă parte, România are în derulare un acord stand-by cu FMI început în primăvara anului 2011, care urmează unei înţelegeri de finanţare cu FMI, Comisia Eeuropeană şi Banca Mondială, derulată între 2009 şi 2011, cu o valoare de aproape 20 de miliarde de euro.

Actualul acord cu FMI şi CE, în valoare cumulată de 5 miliarde euro, este tratat de autorităţile de la Bucureşti ca o înţelegere de tip preventiv.

Programat să se încheie în primăvara acestui an, acordul va fi prelungit, cel mai probabil, până în luna iulie, pentru ca partea română să poată recupera întârzierile în îndeplinirea condiţionalităţilor, cauzate în principal de alegerile parlamentare din decembrie. FMI ar fi în principiu în favoarea unui nou acord de tip stand-by cu România, dacă Guvernul va reuşi să finalizeze actuala înţelegere cu succes, prin recuperarea obligaţiilor asumate, care privesc în principal reforme structurale, inclusiv privatizări sau lichidări ale unor companii de stat. Rămâne însă în continuare deschisă problema acceptului din partea Comisiei Europene pentru o nouă înţelegere cu autorităţile de la Bucureşti, în condiţiile în care o serie de state din zona euro cer asistenţă de la instituţia europeană, iar România beneficiază de fonduri europene nerambursabile de miliarde de euro, pe care nu reuşeşete să le atragă. Iniţial, Executivul dorea închiderea în ianuarie a acordului actual şi perfectarea unei noi înţelegeri cu instituţiile financiare, în care să fie preluate şi din condiţionalităţile asumate deja şi neîndeplinite, dar experţii internaţionali au respins o astfel de propunere, cerând în primul rând respectarea obligaţiilor amânate.

Aprecierea de 4-5% a leului faţă de euro, în decursul a câteva zile, a produs pierderi de 100 milioane de euro, pe lună, exportatorilor, care sunt obligaţi să onoreze contractele în derulare, deoarece în caz contrar intră în penalizări faţă de clienţii externi",....SIMILARITATE... Exportatorii elveţieni ar fi într-o situaţie mult mai bună acum dacă francul nu s-ar fi apreciat atât de mult în ultimii doi ani. Ar avea la fel de mult succes ca cei germani, deoarece sectoarele exporturilor sunt similar poziţionate în cazul ambelor ţări", a declarat Alexander och, economist la UniCredit Group Munchen... BNR a distrus economia, prin mentinerea dobinzii de referinta sus si prin politica de mentinere la cote inalte a leului, politici care au omorit total orice export si productie interna ! De la începutul anului, MFP a derulat până acum 5 licitații, în care și-a propus să atragă 3,7 miliarde lei. Cu toate acestea, băncile și clienții lor au pus la bătaie sume impresionante, de 18,4 miliarde lei cumulat, de 5 ori mai mult decât nevoile Finanțelor. Inundată de atâta lichiditate, Trezoreria a atras 10 miliarde lei, de aproape 3 ori mai mult decât îi trebuia. În același timp, costul la care România a ajuns să se împrumute s-a redus de la o licitație la alta, atingând joi cel mai mic nivel din istorie - 5,40%! Trebuie adăugat acestor sume cele de la licitațiile din a doua parte a lunii decembrie, de după alegerile parlamentare, momentul din care pe piața monetară au început să intre lichidități tot mai mari din partea străinilor. În ultimele 4 licitații de anul trecut, MFP a atras 6,7 miliarde lei, deși anunțase că are nevoie de 1,6 miliarde lei. Adică, a luat din piață de peste 4 ori mai mult. Și asta pentru că ofertele au fost de 10 ori mai mari, mai exact, au cumulat 11,5 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în cele 9 licitații de după alegerile parlamentare, timp de aproximativ o lună, România s-a împrumutat de pe piața monetară cu 16,7 miliarde lei (3,8 miliarde euro), cam cât tot deficitul bugetar de anul trecut. În acest timp, costul de împrumut s-a redus incredibil de mult. Spre exemplu, la obligațiunile pe 5 ani, randamentul a scăzut în doar o lună de la 6,57% la 5,4%, adică Finanțele au ajuns să se împrumute cu 4% mai ieftin. Totodată, intrarea acestor sume pe piața monetară s-a resimțit și asupra cursului de schimb. Astfel, deși toată lumea îl vedea depreciindu-se, leul s-a întărit în ultima lună de zile cu mai mult de 3%, cursul euro coborând de la 4,47 la 4,33 lei, cel mai mic nivel din ultimele 12 luni. Dealerii contactați de Capital spuneau încă de acum o săptămână că dacă interesul pentru leu se va menține, este posibil să vedem cursul coborând spre 4,30 lei. Se pare că într-acolo se îndreaptă cursul. Pe atunci, dealerii încă mai credeau că tendința poate fi frânată și chiar dirijată de BNR, în sensul în care banca centrală cumpăra înapoi din valuta vândută pe perioada crizei politice și limita aprecierea leului. Acum ei sunt convinși că BNR a pierdut controlul pieței.

Până nu de mult, piaţa monetară era pur şi simplu la îndemâna BNR, banca centrală fiind cea care controla nivelul lichidităţii, astfel încât aceasta să fie „adecvată” sau „fermă” şi Ministerul de Finanţe să aibă de unde să se adape pentru setea sa de bani. De altfel, și cursul de schimb euro/leu era controlat atent până acum de BNR, nu neapărat prin schimbarea tendinței, ci prin limitarea variațiilor bruște. Rezultatul alegerilor parlamentare, văzut de investitori ca un semn de stabilitate, și coroborat cu perspectiva unui nou acord cu FMI, a făcut ca leul să devină cea mai atractivă monedă din regiune, grație randamentelor ridicate la titlurile de stat. În acest fel, după alegerile parlamentare, România a fost lovită de un tsunami de lichiditate din partea străinilor care a inundat piața monetară și a luat banca centrală prin surprindere. Totul a culminat cu includerea obligațiunilor guvernamentale românești într-un indice al JP Morgan pentru piețe emergente, anunțat care a atras după sine aprecierea leului până la cel mai bun nivel din ultimele 12 luni și scăderea costului de împrumut pentru România până la cel mai mic nivel din istorie! "BNR tocmai ce a pierdut controlul pieței monetare. Ordinele din piață sunt uriașe, piața e făcută de jucătorii din Londra și New York. MFP nu mai poate să controleze din ofertă, ci joacă de acum după cum voi cei de afară, având de acoperit deficite mari. Devenind principalii finanțatori, ei vor dicta tonul, nu FMI și CE, cum a fost până acum", a declarat un dealer pentru Capital.După mai multe licitaţii cu titluri de stat care au atras puternic interesul investitorilor străini, BNR a pierdut controlul pieţei monetare, aceasta fiind acum la îndemâna jucătorilor din Londra şi New York, spun dealerii. Astfel, guvernul va juca de acum după cum vor cânta aceşti investitorii strănii, şi nu, ca până acum, după notele FMI şi CE. Şi asta pentru că MFP a ales să se înfrupte din greu din banii tot mai ieftini şi mai mulţi ai marilor bănci occidentale. Cu o piață “confiscată”, cursul de schimb va merge după sentimentul investitorilor străini.

Intervenţia Franţei în Mali a căpătat ieri o nouă dimensiune internaţională, odată cu luarea de ostatici la un complex pentru gaze din Algeria, organizată ca represalii faţă de atacul aerian şi terestru al militarilor francezi împotriva unor fiefuri islamiste în Mali. La începutul săptămânii, islamiştii stabiliţi în nordul statului Mali au anunţat că vor "lovi inima Franţei". "Franţa a atacat islamul. (...) În numele lui Allah, noi vom lovi inima Franţei", a declarat pentru AFP Abu Dardar, un oficial din cadrul Mujao. Intervievat cu privire la locul în care "inima" Franţei va fi lovită, Abu Dardar, a afirmat: "Oriunde. La Bamako, în Africa şi în Europa". Treizeci şi cinci de ostatici şi cincisprezece răpitori au fost ucişi, ieri, în urma unui raid aerian al armatei algeriene asupra unui complex de exploatare a gazelor naturale, situat în sudul Algeriei, relatează Al Jazeera.
Aproximativ 41 de persoane, printre care şi un român, au fost luate ostatice, la complexul gazeifer In Amenas, de către o grupare care solicită încetarea intervenţiei militare a Franţei în Mali. Potrivit răpitorilor, armata algeriană a atacat, în timp ce aceştia încercau să mute ostaticii. Opt luptători ar fi fost, de asemenea, ucişi. Surse locale au declarat pentru Reuters că opt ostatici străini şi şase răpitori au murit în urma atacului. Liderul grupării, Abu el-Baraa, s-ar afla printre cei ucişi. Ostaticii provin din unsprezece ţări, respectiv Norvegia, Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, România, Columbia, Thailanda, Filipine, Irlanda, Japonia şi Germania, declarase acesta pentru Al Jazeera. Un oficial al forţelor de securitate algeriene a afirmat, sub protecţia anonimatului, că 25 de ostatici, între care doi japonezi, au reuşit să evadeze. Printre captivii rămaşi în viaţă s-ar număra doi americani, trei belgieni, un japonez şi un britanic. Autorităţile algeriene au refuzat să negocieze cu răpitorii, despre care au afirmat că ar fi fost în jur de 20.

Banca centrala germana, Bundesbank, va repatria o mare parte a rezervelor de aur depozitate la Paris, New York si Londra, pentru a satisface recomandarile Curtii germane de conturi, scrie cotidianul economic Handelsblatt in editia de marti, preluata de AFP....Bundesbank se situeaza pe locul doi in lume, dupa Statele Unite, in ceea ce priveste rezervele de aur, avand, la finele lui 2011, un volum de 3.396 tone in valoare de 133 miliarde de euro, potrivit unui raport al Curtii de Conturi.
Or, precizeaza Handelsblatt, 45% din acest volum este depozitat la Federal Rreserve, 13% la Bank of England, 11% la Banque de France si 31% la Frankfurt, sediul Bundesbank. Aceasta decizie a fost luata in timpul razboiului rece din motive de securitate, reaminteste cotidianul, care subliniaza ca acest argument nu mai este valabil acum.
Bundesbank doreste acum sa-si repatrieze toate rezervele din Franta si o mare parte din Statele Unite si Marea Britanie, pentru a se conforma unei recomandari a Curtii de Conturi.
Bundesbank a refuzat sa comenteze informatiile dar a precizat ca va organiza o conferinta de presa miercuri dimineata.
Anul trecut, problema rezervelor de aur germane plasate in strainatate a agitat unele medii eurosceptice germane, care au solicitat un audit minutios al aurului Bundesbank.
Curtea de Conturi a recomandat si un inventar fizic al stocurilor.

"UNIUNEA EUROPEANA"- Convergenţă şi Uniune (CiU) şi Stânga Republicană Catalană (ERC) au trimis grupurilor parlamentare care susţin consultarea pentru autodeterminare (Partidul Socialiştilor, Iniţiativa şi Candidatura Unităţii Populare), propunerea de declarare a suveranităţii pe care o va vota Parlamentul catalan în prima sa sesiune, pe data de 23 ianuarie. Declaraţia specifică faptul că toate încercările Cataloniei de a găsi un limbaj comun cu statul spaniol au eşuat, şi invocă în special sentinţa Curţii Constituţionale cu privire la Statutul Cataloniei. "Comportă un refuz radical faţă de evoluţia democratică a voinţei colective a poporului catalan în interiorul statului spaniol şi creează bazele pentru o involuţie în procesul de autoguvernare care se exprimă astăzi cu totală claritate în aspectele politice, concurenţiale, financiare, sociale, culturale şi lingvistice". Alegerile din noiembrie - în care CiU a pierdut 12 fotolii, dar ERC şi-a dublat reprezentarea - au fost, conform declaraţiei, confirmarea faptului că mandatul democratic al cetăţenilor este "iniţierea procesului pentru constituirea Cataloniei ca nou stat". Urmând structura textului pe care l-a propus CiU, Declaraţia marchează şase aspecte pe care trebuie să le presupună referendumul: suveranitatea, subliniind caracterul suveran al Cataloniei; legitimitatea democratică a consultării; transparenţa, promiţând să le ofere toate informaţiile cetăţenilor; dialogul cu statul şi cu instituţiile europene şi respectarea valorilor fondatoare ale Uniunii Europene. Ultimul punct îl reprezintă legalitatea: textul evidenţiază faptul că se vor utiliza "toate cadrele legale existente" pentru realizarea consultării.
Formaţiunile CiU şi ERC prevăd prezentarea textului luni în Parlament şi sunt deschise la introducerea de modificări care să nu schimbe substanţial sensul textului.