"UNIUNEA EUROPEANA"- Convergenţă şi Uniune (CiU) şi Stânga Republicană Catalană (ERC) au trimis grupurilor parlamentare care susţin consultarea pentru autodeterminare (Partidul Socialiştilor, Iniţiativa şi Candidatura Unităţii Populare), propunerea de declarare a suveranităţii pe care o va vota Parlamentul catalan în prima sa sesiune, pe data de 23 ianuarie. Declaraţia specifică faptul că toate încercările Cataloniei de a găsi un limbaj comun cu statul spaniol au eşuat, şi invocă în special sentinţa Curţii Constituţionale cu privire la Statutul Cataloniei. "Comportă un refuz radical faţă de evoluţia democratică a voinţei colective a poporului catalan în interiorul statului spaniol şi creează bazele pentru o involuţie în procesul de autoguvernare care se exprimă astăzi cu totală claritate în aspectele politice, concurenţiale, financiare, sociale, culturale şi lingvistice". Alegerile din noiembrie - în care CiU a pierdut 12 fotolii, dar ERC şi-a dublat reprezentarea - au fost, conform declaraţiei, confirmarea faptului că mandatul democratic al cetăţenilor este "iniţierea procesului pentru constituirea Cataloniei ca nou stat". Urmând structura textului pe care l-a propus CiU, Declaraţia marchează şase aspecte pe care trebuie să le presupună referendumul: suveranitatea, subliniind caracterul suveran al Cataloniei; legitimitatea democratică a consultării; transparenţa, promiţând să le ofere toate informaţiile cetăţenilor; dialogul cu statul şi cu instituţiile europene şi respectarea valorilor fondatoare ale Uniunii Europene. Ultimul punct îl reprezintă legalitatea: textul evidenţiază faptul că se vor utiliza "toate cadrele legale existente" pentru realizarea consultării.
Formaţiunile CiU şi ERC prevăd prezentarea textului luni în Parlament şi sunt deschise la introducerea de modificări care să nu schimbe substanţial sensul textului.

Moneda unică europeană s-a apreciat faţă de dolar, vineri, pe pieţele internaţionale, urcând la cel mai ridicat curs din aprilie 2012 până în prezent, pe fondul optimismului generat de viitoarea politică monetară a Băncii Centrale Europene (BCE).  La data de 10 ianuarie, BCE a decis să menţină dobânda de referinţă la minimul record de 0,75%, iar preşedintele băncii, Mario Draghi, nu a dat vreun indiciu că aceasta va relaxa politica monetară în viitorul apropiat.   Euro a urcat cu 0,5%, vineri, pe piaţa din New York, la 1,3343 dolari, după ce joi, a câştigat 1,6% - cel mai mare avans din ultimele cinci luni. În cursul zilei de vineri, moneda unică a ajuns la 1,3364 dolari, cel mai ridicat curs din 3 aprilie 2012 până la momentul actual.  Moneda împărţită de 17 state din UE s-a apreciat cu peste 8%, în raport cu dolarul, după data de 26 iulie, când preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat că instituţia pe care o conduce este gata să facă tot ceea ce este necesar să salveze uniunea monetară. Ulterior, în luna septembrie, banca a anunţat un program nelimitat de achiziţii de obligaţiuni ale ţărilor puternic îndatorate din zona euro, care, deşi nu a fost activat, a impulsionat moneda unică.
În opinia analiştilor "Goldman Sachs Group" Inc., în perioada următoare euro va urca la nivelul maxim al ultimelor 14 luni, respectiv 1,37 dolari.

 Fostul premier Milos Zeman (stanga) si actualul ministru de externe Karel Schwarzenberg (dreapta) s-au calificat, sambata, pentru al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Cehia, cu 24,21% si respectiv 23,40% din voturi, potrivit rezultatelor definitive, citate de AFP.
Zeman, fost social-democrat si sef al Guvernului in perioada 1998-2002, si Schwarzenberg, liderul unuia dintre partidele ce fac parte din coalitia guvernamentala se vor confrunta in al doilea tur de scrutin la 25 si 26 ianuarie.
Deschis vineri dupa-amiaza, scrutinul de doua zile s-a desfasurat fara incidente, cu exceptia unui accident rutier minor provocat de derapajul unei masini care a lovit, vineri, la Sykorice, in apropiere de Praga, limuzina care il transporta pe Schwarzenberg, scrie Medifax. "Nimeni nu a fost ranit", a declarat purtatoarea de cuvant a politiei locale, Jana Zackova.
Aproximativ 8,4 milioane de alegatori cehi au fost chemati la urne, in primele alegeri prezidentiale prin vot universal direct, sa-l aleaga pe cel care il va inlocui pe euroscepticul Vaclav Klaus, care isi incheie cel de-al doilea mandat de cinci ani la 7 martie. Prezenta la vot a fost de 61,31%.

Angela Merkel ( ovreica asta de Angela Kasner - Merkel - in timpul școlii și al facultății a fost membră activă a organizației de tineret socialiste Freie Deutsche Jugend (FDJ), ulterior ofiter STASI, va reusisă obţină un al treilea mandat consecutiv la alegerile legislative ce vor avea loc în toamnă. Partidul său, Uniunea Creştin Democrată (CDU), devansează net Partidul Social Democrat (SPD) în sondaje, iar actualul cancelar a atins recorduri de popularitate nemaintâlnite în cazul vreunui şef al guvernului german de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Dar ea este acuzată de adversarii săi că gestionează problemele ţării de pe o zi pe alta, fără să aibă un program şi o viziune politică. Gerhard Schroder a lansat o reformă vastă şi dureroasă a pieţei muncii, ceea ce l-a constrâns în anul 2005 să convoace alegeri anticipate, pe care le-a pierdut.
'Stilul politic al doamnei Merkel nu ar fi permis niciodată aplicarea unei agende 2010', cum a fost denumită lista reformelor sociale promovate de fostul cancelar, conchide acesta din urmă, care a criticat recent şi lipsa reformelor economice în Franţa.

Împovărată de o birocraţie infernală şi rigidizarea progresivă a structurilor economice, Uniunea Europeană nu mai poate rezista mult timp în forma sa actuală. Autorităţile europene nu au reuşit până în prezent decât să păstreze status-quo-ul din sistemul financiar, acoperindu-l cu un val de lichiditate fără precedent.
În raportul "Actualizare din anul 2012 a tabloului de bord privind ajutoarele de stat" al Comisiei Europene se arată că ajutoarele acordate sectorului financiar în 2011 au totalizat 714,7 miliarde de euro, echivalentul a 5,7% din PIB-ul UE. În perioada 2008 - 2011, instituţiile financiare din UE au fost susţinute cu 1,616 trilioane de euro, din care 1,174 trilioane au fost alocate prin programe de lichiditate, iar 442 miliarde de euro au fost utilizate pentru recapitalizarea băncilor. Surpriza raportului o constituie, însă, lista ţărilor care au acordat cele mai mari ajutoare: Marea Britanie (cu 19% din total), urmată de Irlanda (16%) şi Germania (16%).  Creşterea accelerată a tensiunilor sociale în ţările de la periferia zonei euro, marcate tot mai des de autoimolări, va face şi mai dificil de justificat apelul politicienilor pentru sacrificiul populaţiei printr-o austeritate fără sfârşit, în condiţiile în care "ajutoarele" acordate sistemului financiar se numără cu trilioanele.   Acum se încearcă "suspendarea" crizei până la alegerile din Germania. Dar poate guvernul de la Madrid să-şi facă datoria de bun cetăţean european?.....Într-un articol recent de la Bloomberg se arată că "ordinul invizibil al lui Rajoy măreşte datoria publică extrabilanţieră a Spaniei". Premierul spaniol a eliminat, în ultimele ore din 2012, plafonul de garantare a pierderilor "generate" de producătorii de energie.
Bloomberg scrie că datoriile statului faţă de producătorii de energie se ridică la circa 20 de miliarde de euro, dar acestea nu sunt incluse în datoria publică oficială.
De unde vin cele 20 de miliarde? Din politica înţeleaptă a ultimilor zece ani: populaţia nu a plătit preţul integral către furnizorii de electricitate, astfel fiindu-i ascunse adevăratele cos-turi ale tranziţiei către energia verde. Diferenţa a fost "reportată", dar acum a venit şi scadenţa.
De ce este ordinul invizibil? Pentru că a fost ascuns într-o lege al cărei subiect este stabilirea drepturilor pentru o anumită categorie de pensionari.  Abisul din finanţele publice nu pare să înspăimânte, însă, prea tare piaţa obligaţiunilor guvernamentale ale Spaniei. Aşa să fie oare? Nici pe departe. Dincolo de aparenţa unei relative stabilităţi se află achiziţiile masive ale obligaţiunilor spaniole de către Fondul de Rezervă al Asigurărilor Sociale.   Despre raidul asupra acestui fond declanşat de autorităţile spaniole a scris recent Wall Street Journal. Informaţiile prezentate de cotidianul financiar american arată că "cel puţin 90% din cele 65 de miliarde de euro ale fondului au fost investite în obligaţiuni guvernamentale", iar guvernul a început să retragă şi direct sume importante pentru o serie de plăţi urgente.

Falanga germana ( popor de barbari predestinati ucigasi) incearca de ani buni - cam la 20 de ani sa - si extinda puterea in Europa ....20 de ani de la "weimar" = razboi, 20 de ani de la unificarea germaniei = al 4-lea Reich ! Nu se intreaba nimeni de ce aceasta incercare de distrugere a celui mai ortodox (crestin) popor al europei? (Grecia).... si nici de ce Spania- catolica prin excelenta ca si Portugalia de altfel sunt sub asediul barbarilor germanici? ...stie careva vre-un stat "protestant" sub asemena asediu economic????...de ce Ungaria si Cehia (tari protestante = barbarice si ele) nu sunt supuse scrutinului "comunitatii Europene"?...v-ati fript iobagilor din momentul in care ati adus ardeleni (singurii iobagi - slugi - din neamul romanesc) la putere, care v-au vindut grofilor si stapinilor anglo-saxoni ...cit despre basescu ....am ceva indoieli asupra loialitatii acestui tilhar fata de oricine - este posibil ca tot ce face sa fie " o aparenta" de supunere oarba, daca nu cumva il au astia la mina cu ceva grav, sau isi apara gingavele retardate ca orice parinte !

Reteta germana ? ...o gasiti in pactul ribbentrop - molotov = toata europa trece sub cizma germana iar resursele si capacitatile energetice in turbinca ruseasca - vezi pactul euroasiatic incheiat recent de putin si acolitii sai (reintegrarea URSS ) ...de fapt euro a fost inventat pentru a facilita preluarea resurselor si capacitatilor energetice de catre rusi, indatorarea tarilor crestine si preluarea administrativa  a europei de catre nemti (neam necrestin si barbaric) - deuchland uber alles ! arbeit macht frei ...va urez "succesuri" multiple !!!!