Falanga germana ( popor de barbari predestinati ucigasi) incearca de ani buni - cam la 20 de ani sa - si extinda puterea in Europa ....20 de ani de la "weimar" = razboi, 20 de ani de la unificarea germaniei = al 4-lea Reich ! Nu se intreaba nimeni de ce aceasta incercare de distrugere a celui mai ortodox (crestin) popor al europei? (Grecia).... si nici de ce Spania- catolica prin excelenta ca si Portugalia de altfel sunt sub asediul barbarilor germanici? ...stie careva vre-un stat "protestant" sub asemena asediu economic????...de ce Ungaria si Cehia (tari protestante = barbarice si ele) nu sunt supuse scrutinului "comunitatii Europene"?...v-ati fript iobagilor din momentul in care ati adus ardeleni (singurii iobagi - slugi - din neamul romanesc) la putere, care v-au vindut grofilor si stapinilor anglo-saxoni ...cit despre basescu ....am ceva indoieli asupra loialitatii acestui tilhar fata de oricine - este posibil ca tot ce face sa fie " o aparenta" de supunere oarba, daca nu cumva il au astia la mina cu ceva grav, sau isi apara gingavele retardate ca orice parinte !

Reteta germana ? ...o gasiti in pactul ribbentrop - molotov = toata europa trece sub cizma germana iar resursele si capacitatile energetice in turbinca ruseasca - vezi pactul euroasiatic incheiat recent de putin si acolitii sai (reintegrarea URSS ) ...de fapt euro a fost inventat pentru a facilita preluarea resurselor si capacitatilor energetice de catre rusi, indatorarea tarilor crestine si preluarea administrativa  a europei de catre nemti (neam necrestin si barbaric) - deuchland uber alles ! arbeit macht frei ...va urez "succesuri" multiple !!!!

 "Bombele" fiscale ale Guvernului care explodeaza in doar zece zile. Masuri fiscale cu impact major si care nu au fost discutate in prealabil cu medioul de afaceri au fost anuntate astazi de Guvern prin proiecte de ordonanta. Acestea au fost supuse dezbaterii publice, dar ar urma sa intre aproape sigur in vigoare, in conditiile in care au fost incluse in proiectul de buget facut public astazi de Guvern. Termenul de la care prevederile ar urma sa fie implementatet este 1 februarie, scrie EVZ.

Ce hopuri au de trecut concesiunile celor patru autostrazi noi. Peste cinci ani, Romania ar trebui sa aiba construiti nu mai putin de 700 de kilometri de autostrazi in concesiune. Vazuta de Guvern ca un soi de panaceu la lipsa cronica de bani la buget, concesionarea concomitenta a patru tronsoane importante de autostrazi va fi insa dificila. Nu mai putin de patru proiecte importante de autostrazi ce urmeaza a fi realizate in sistem de concesiune (concesionarul finanteaza, construieste, apoi colecteaza timp de 30 de ani taxele de autosￂtrada) au fost scoase la licitatie in ultimele doua luni de catre conducerea Companiei Natioￂnale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania cu binecuvantarea Ministerului Transporturilor, informeaza Romania Libera.

Bugetul de stat pe anul 2013: Guvernul porneste aspiratorul de bani. Veniturile bugetare sunt estimate sa creasca in acest an cu aproape 6 miliarde de lei. Banii in plus vor fi obtinuti prin aplicarea unor taxe noi, urgentarea incasarilor din accize si impozitarea veniturilor din agricultura. Abia acum, cand proiectul bugetului de stat iese la lumina, putem intelege de ce premierul Victor Ponta a prezentat recent ''Bugetul cetateanului'' fara sa indice sursa veniturilor. De fapt, Guvernul pregatise un pachet de masuri fiscale prin care introduce si taxe noi, si impozitarea in agricultura, iar accizele care se majoreaza de regula la 1 iulie vor creste, in 2013, de la 1 aprilie. Practic, toate acestea vor functiona ca un aspirator de bani. Integral in Adevarul.

Zona euro ramane va ramane un pol de incertitudine din punct de vedere macroeconomic si in 2013, potrivit analistilor, in contextul in care cresterea economica nu va depasi 0,5%, iar cererea externa va fi slaba.

Ca urmare, Romania va fi vulnerabila avand in vedere ca Uniunea Europeana este principalul partener economic. Cererea externa redusa va avea impact asupra mecanismului exporturi. investitii in industrie (motorul economiei in Romania), precizeaza analistul Broker Cluj Andrei Radulescu.

Rozalia Pal, economistul sef al Garanti Bank, avertizeaza ca securitatea financiara a zonei euro este un alt risc care trebuie luat in calcul.

"Acoperirea nevoilor de finantare a tarilor problematice din zona euro care sunt cazuri inca nerezolvate si care ar putea afecta si finantarea noastra externa",

PENTRU A DISTRUGE DEFINITIV ECONOMIA ROMANIEI, in sedinta din 7 ianuarie 2013, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat sa mentina rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,25 la suta pe an, se arata intr-un comunicat emis luni de BNR. De asemenea, CA al BNR a mai decis gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Decizia nu este o surpriza, fiind asteptata de jucatorii din piata.
"BNR va monitoriza atent evolutiile interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu si a stabilitatii financiare", mai precizeaza comunicatul BNRTeoretic, dobanzile practicate de bancile comerciale ar trebui sa fie mai mari cu 1, 2, sau 3 trei procente decat rata dobanzii de politica monetara stabilita de Banca Nationala. Desi banca centrala poate controla ratele dobanzilor pe termen scurt, economia reala este influentata cu precadere de ratele dobanzilor pe termen mediu si lung practicate de bancile comerciale. Nivelul acestora din urma depinde de cel al ratei dobanzii de politica monetara, dar si de asteptarile privind inflatia, perspectivele privind cresterea economica etc.
In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzi mai ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile. Astfel este influentata cererea agregata din economie. Oferta agregata are o capacitate de ajustare la nivelul cererii agregate limitata la un orizont scurt de timp. Pe termen lung, oferta depinde in principal de dinamica factorilor fundamentali precum capacitatile de productie, forta de munca si gradul de inzestrare tehnologica si prin urmare se ajusteaza mai lent si pe termen mai indelungat, neputand fi influentata prin intermediul politicii monetare. In aceste conditii, pe termen scurt/mediu, politica monetara poate afecta numai decalajul dintre nivelul efectiv al activitatii economice si cel sustenabil pe termen lung.
Dintre canalele de transmisie a politicii monetare, cele mai importante sunt: canalul ratelor dobanzilor practicate de institutiile financiare; canalul creditului; canalul cursului de schimb; canalul efectelor de avutie si bilant; canalul anticipatiilor agentilor economici privind inflatia.(sursa hotnews)

Economia românească nu s-a adaptat încă la nevoile pieţei locale.
Politica guvernamentală trebuie să-şi focalizeze preocupările de a acoperi nevoile interne cu oferte interne. În primul rând, în sectorul agro-alimentar nu avem nicio justificare pentru deficitul de 1 până la 2 miliarde euro pe care-l înregistrăm. Nu putem produce bumbac, măsline, portocale, dar să importăm mărar, pătrunjel, produse de seră este ruşinos, anti economic, anti naţional, nu avem nicio scuză. Fondurile europene ar trebui să stimuleze producţia unor astfel de produse.
Apelul meu pentru guvernanţi este să aibă, între priorităţi, atât creşterea volumului de export, dar mai ales reducerea importurilor.
Reporter: Care sunt factorii care au stat la baza rezultatelor înregis-trate în sectorul exporturilor?
Mihai Ionescu: După ce timp de doi ani exportul româ-nesc a fost campionul Europei, refăcând cel mai rapid pierderile din peri-oada de criză, s-a ajuns la o limită a capacităţii de export. Nu înseamnă că doar atât poate exporta România - în jur de 45 miliarde euro. Trebuie avut în vedere că în 2012 ne-am fi putut clasa cu un volum mai mare de export, atingând chiar ţinta de 50 miliarde euro, dacă nu s-ar fi întâmplat câteva lucruri semnificative. Retragerea companiei "Nokia" a însemnat 1,5 miliarde euro mai puţin la export, "Ford" nu a venit cu ceea ce speram cu toţii - un volum de producţie de circa 600.000 de unităţi (probabil vor realiza doar jumătate din acest volum). Erau anunţate şi alte capacităţi de producţie care aveau destinaţie cu prioritate exportul şi care au fost amânate. Toate acestea s-au întâmplat nu din vina politicului sau a Guvernului, sunt lucruri care se petrec la nivel global şi care ţin de politica societăţilor multinaţionale, care au constatat că piaţa nu acceptă o ofertă mai mare de mărfuri şi şi-au amânat proiectele.
Un alt factor care a contribuit la evoluţia exporturilor îl constituie rezultatele producţiei agricole. Dacă în 2011 agricultura a reuşit să aibă un aport substanţial în balanţa de comerţ exterior, în 2012 exporturile au fost trase în jos de sectorul agricol.
Dacă nu se înregistra un plus din partea celor care au rămas pe piaţă şi care fac export, aceste tipuri de gă-uri negre ar fi condus la o scădere a exporturilor.
Pe de o parte, este meritoriu că nu s-a diminuat exportul şi că există chiar posibilitatea să avem o creştere de peste 1 miliard de euro faţă de 2011.
Pe de altă parte, anul 2012 a fost cel mai nefavorabil din ultimul deceniu, excluzând anul de criză 2009 când a fost înregistrată o reducere masivă a exporturilor, cu 4 miliarde euro. Spun "cel mai nefavorabil an din ultimul deceniu" întrucât de-a lungul acestei perioade exporturile au înregis-trat, de regulă, creşteri anuale măsurate cu două cifre. În 2012, însă, pentru prima

Experţii AIE arată că între 2017 şi 2020 Statele Unite vor deveni primul producător mondial de petrol, depăşind Arabia Saudită. Pentru gaz, evoluţia va fi mai rapidă şi vor devansa Rusia încă din 2015. Potrivit unui raport anual al World Energy Outlook, prezentat în noiembie, SUA vor fi capabile în 2030 să asigure consumul intern de carburanţi şi să devină un exportator net de petrol, „redesenând harta" energetică mondială. Lansată în urmă cu decenii, exploatarea gazelor de şist a explodat în SUA în mijlocul anilor 2000, ţara situându-se pe locul doi cu cele mai mari resurse ale planetei - 25.000 miliarde metri cubi tehnic exploatabili.

Din Dakota de Nord până în Texas, din California până în Pennsylvania, ţara s-a acoperit de foraje, gazele de şist urmând ca în zece ani să pună capăt în primul rând importurilor americane de petrol din Orientul Mijlociu. Una din marile întrebări este dacă China va putea exploata propriile rezerve de gaz de şist, caz în care Beijingul se va putea alătura marilor producători, modificând datele geostrategice.

Spre deosebire de vecinul american, în Canada exploatarea de şist este embrionară. Nu există reglementări federale, dar această exploatare este respinsă de populaţie. Mexicul deţine locul patru al celor mai vaste resurse mondiale, după China, SUA şi Argentina. Până acum neexploatat din motive economice, acest gaz interesează guvernul, care vrea relansarea producţiei de hidrocarburi.

În Europa nu există nici o politică generală privind gazul de şist, iar Parlamentul European refuză să îl interzică. Franţa deţine cele mai importante rezerve de pe continent, însă în iulie 2011 a votat o lege care interzice principala tehnică de exploatare, fracturarea hidraulică. În Polonia, urmare a estimărilor optimiste ale EIA, au fost efectuate peste 30 de foraje, dar rezervele au fost reevaluate negativ, gigantul ExxonMobil anunţând retragerea. Ungaria, România şi Bulgaria deţin împreună tot atâtea zăcăminte ca Polonia (540 miliarde de metri cubi). În Germania, guvernul a suspendat cercetările în aşteptarea concluziilor unui grup de lucru.