Creditele în lei însumau la finele lunii octombrie 85,510 miliarde lei, cu 4,717% mai mare decât volumul din luna ianuarie şi cu 4,713% faţă de cel înregistrat în octombrie 2011. În ceea ce priveşte creditarea în valută, în luna octombrie volumul împrumuturilor acordate se situa la nivelul de 145,59 miliarde lei, cu 2,59% mai mare decât în luna ianuarie a anului şi cu 3,75% mai mare decât în luna octombrie a anului 2011. Creditele în lei acordate populaţiei pe termen scurt însumau, la finele lunii octombrie, 4,887 miliarde lei, peste nivelul înregistrat în luna ianuarie, de 4,548 miliarde lei, cele pe termen mediu însumau 10,1 miliarde lei, în creştere cu 19,3% faţă de volumul din ianuarie. Creditele pe termen lung, în lei, acordate populaţiei însumau, la finele lunii octombrie, 19,472 miliarde lei, mai mic cu 10,47% faţă de nivelul din luna ianuarie. La capitolul credite în valută acordate populaţiei pe termen scurt volumul din luna octombrie se cifra la 493,4 milioane lei, mai mic cu 2,37% faţă de luna ianuarie 2012 şi cu 63,7% faţă de luna octombrie a anului precedent. Creditele pe termen mediu au avut o creştere în volum cu 1,93% faţă de nivelul din luna ianuarie, ajungând la 3,672 miliarde lei, iar faţă de octombrie 2011 volumul acestora este mai mare cu 32,9%. Creditele pe termen lung însumau 57,708 miliarde lei, volumul fiind cu 3,55% mai mare decât cel înregistrat în ianuarie şi cu 4,91% decât în luna octombrie 2011. În ceea ce priveşte creditele pentru consum şi alte scopuri acordate gospodăriilor populaţiei, acestea se situau în luna octombrie 2012 la 69,087 miliarde lei, nivelul fiind mai mic decât în luna ianuarie cu 2,58% şi cu 4,06% decât în octombrie 2011. Creditele pentru locuinţe accesate de către populaţie însumau, la finele celei de-a zecea luni din acest an, 37,254 miliarde lei, în creştere cu 11,7% faţă de ianuarie 2012 şi cu 16% faţă de octombrie 2011. Creditul guvernamental însuma, la finele lunii octombrie, peste 77,751 miliarde lei, fiind mai mic cu 5,75% faţă de nivelul din ianuarie şi cu 22,8% decât cel din octombrie.

Una, alta...de toate...

Coalitia de guvernare si-a impartit afacerile cu asfalt. Guvernul a decis spargerea infrastructurii rutiere, in doua parti. Autostrazile vor merge la pesedistul Dan Sova, iar drumurile nationale la liberalul Relu Fenechiu. Este o brambureala cauzata de interese politico-financiare care ne va lovi puternic, spun specialistii. Premierul Victor Ponta a decis sambata, in prima sedinta a noului Guvern, trecerea Companiei Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) din subordinea Ministerului Transporturilor in cea a ministrului delegat pentru proiecte de infrastructura, Dan Sova, urmand ca ulterior Executivul sa infiinteze o companie nationala pentru autostrazi. Modul in care Guvernul vede reorganizarea sectorului pare a fi haotic, informeaza Romania Libera.

Dezamorsarea bombei cu ceas a economiei americane. Barack Obama si-a intrerupt vacanta de Craciun spre a incerca sa rezolve contenciosul bugetar dintre democrati si republicani care ameninta sa arunce SUA si lumea in recesiune. Presedintele Obama, aflat cu familia in vacanta, in Hawai, s-a vazut nevoit sa revina la Washington pentru a incerca sa dezamorseze ceea ce e, fara discutie, o bomba cu ceas, a carei explozie ar avea repercusiuni extrem de pernicioase nu doar pentru americani ci si pentru restul economiei globale. E vorba de asa numitul "fiscal cliff￯, de varful fiscal, cum i s-a spus in Romania. Daca cele doua partide americane nu reusesc sa ingroape securea razboiului bugetar pana la revelion, se vor produce automat si simultan doua evenimente extrem de neplacute. Se vor majora brusc si abrupt taxele americanilor. Concomitent, se vor reduce, tot automat, cheltuielile publice, scrie Deutsche Welle.

 

Nae Lazarescu si Vasile Muraru, doi actori de comedie care joaca de 30 de ani impreuna: "Am avut doar doua vedete: Dan Spataru si Ion Dolanescu". Amintiri despre Faramita Lambru, colonei de Securitate si experienta a cinci neveste, toate intr-o intalnire cu artistii Nae Lazarescu si Vasile Muraru. Peste cateva zile, in noaptea de Revelion, cei doi va vor binedispune pe micul ecran I-am intalnit pe celebrii Nae Lazarescu si Vasile Muraru la Savoy, cu cateva minute inainte de a intra pe scena. N-au lasat sa se vada ca timpul ii preseaza. Prieteni, atat pe scena, cat si in viata de zi cu zi, si-au "furat" vorbele unul altuia, au facul poante si au depanat amintiri. Vasile Muraru (56 de ani), directorul artistic al Teatrului de Revista "Constantin Tanase" e un moldovean cuminte si impaciuitor. Nae Lazarescu (71 de ani) are limba ascutita si n-a menajat pe nimeni. L-a avut profesor pe George Bacovia si a fost vecin cu Tudor Arghezi. Asa a ramas Nae cu iubirea pentru carti. "Olimpic la bautura" si un mare iubaret, actorul a schimbat cinci sotii. De vreo 30 de ani insa, spune ca s-a facut cuminte. Integral in EVZ.

Dan Dungaciu: Rusia isi permite cu Romania ceea ce nu si-ar permite cu alte state europene. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romaniei (44 de ani) considera ca 2013 ar putea fi un an decisiv pentru Romania, daca UE hotaraste sa ridice vizele pentru cetatenii Republicii Moldova. In acest caz, cel mai probabil Chisinaul se va desparti de Transnistria, iar Romania va trebuie sa fie pregatita pentru toate scenariile, atat pentru cele pozitive, in care ar putea prelua, de pilda, aprovizionarea cu alimente a Republicii Moldova, in detrimental Ucrainei, cat si in cele negative, in care raspunsul Tiraspolului si al Moscovei ar putea fi surprinzatoare, iar Bucurestiul ar fi nevoit sa asigure frontiera euro-atlantica, scrie Romania Libera.

Investitorii străini nu vor mai avea dreptul să cumpere terenuri agricole în Ungaria, prevede o lege votată săptămâna trecută de parlamentul ungar şi calificată drept "istorică" de guvernul de la Budapesta, transmite AFP, conform Agerpres.
"În viitor, numai cetăţenii unguri vor putea să cumpere terenuri agricole în Ungaria", se precizează într-un comunicat emis de Ministerul Dezvoltării. "Constituţia garantează că pământul ungar este un tezaur naţional, o moştenire a noastră comună (...) şi îl protejează de speculatori", mai menţionează comunicatul, concluzionând că votul din parlament este o "decizie istorică" şi "începutul unei noi ere pentru agricultură".
Actul normativ prevede atât interdicţia pentru străini de a achiziţiona terenuri agricole ungare, cât şi angajamente pentru protejarea resurselor forestiere şi de apă ale ţării.
Executivul primului ministru conservator Viktor Orban susţine că terenurile agricole ale Ungariei trebuie protejate de bancheri şi de marii speculatori pentru a-i sprijini pe agricultorii şi proprietarii funciari mici şi medii.

 

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 856/18.12.2012, a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 1.951/2012, pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.294/2007 privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic.

Actul normativ modifică poziţiile 7, 9, 22 şi 28 din Nomenclatorul obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat, care se plătesc în contul unic 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat – sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, astfel:

- 7 „Impozit pe profit/plăţi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorat/datorate de persoane juridice române, altele decât cele prevăzute la punctul 6, precum şi de persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene”;

- 9 „Impozit pe profit datorat de persoane juridice străine, altele decât cele prevăzute la punctul 6, sau plăţi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorate de către persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România”;

- 22 „Impozit pe veniturile din premii”;

- 28 „Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome”.

Nomenclatorul va cuprinde două noi poziţii, respectiv 29 şi 30, care vor avea următorul cuprins:

- 29 „Impozit pe veniturile din jocuri de noroc;

- 30 „Dividende de virat de către societăţile şi companiile naţionale şi societăţile cu capital majoritar de stat”.

 Fondul Monetar Internaţional (FMI) cere Franţei moderaţie în privinţa salariilor, reformarea pieţei muncii şi mai multă concurenţă în sectorul serviciilor, în condiţiile în care economia, a doua ca mărime în Europa, a pierdut din cotă pe piaţa exporturilor şi are o perspectivă de creştere fragilă, transmite Bloomberg, citat de Mediafax. "Creşterea economică se menţine slabă, iar perspectiva pe termen scurt este expusă riscurilor de scădere", se arată în raportul anual al FMI referitor la Franţa. Principala provocare va fi consolidarea redresării, în paralel cu reducerea decalajului faţă de partenerii comerciali în privinţa competitivităţii şi protejarea stabilităţii financiare. FMI a analizat şi situaţia sectorului financiar, exprimând îngrijorări legate de dependenţa băncilor de finanţarea wholesale, care le plasează într-o poziţie vulnerabilă în cazul unei crize de lichidităţi sau de încredere în regiune. Economia franceză se află în pragul recesiunii, iar preşedintele Francois Hollande a avertizat că 2013 va fi un an foarte dificil, şomajul, aflat la maximul ultimilor 14 ani, fiind în creştere. FMI anticipează că economia Franţei va avansa anul viitor cu doar 0,4%, jumătate din ritmul prognozat de Guvern. Instituţia consideră că Executivul nu va reuşi să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la 4,5% în acest an.

Romanii oameni saraci ...hahahaha...Aproape 60.000 de români au fost aşteptaţi în acest an de Crăciun în hotelurile şi pensiunile din ţară, unde se estimează că vor cheltui pe cazare şi masă peste opt milioane de euro, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), relatează Mediafax.
"Cu toate că românii visează la destinaţii dintre cele mai diverse, de la ţările vecine şi până la plaje exotice, Crăciunul este sărbătoarea pe care preferă să o petreacă acasă. Cu toate acestea, aproape 60.000 de români aleg să meargă de Crăciun într-un hotel sau o pensiune", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele FPTR.
Din estimările federaţiei, cheltuielile cu cazarea şi masa vor depăşi 36 de milioane de lei (peste opt milioane de euro).
Cele mai solicitate structuri de cazare sunt pensiunile rurale, unde gradul de ocupare depăşeşte 80%, fiind aşteptaţi aproximativ 28.000 de turişti.

 

Pe de alta parte,... Suma necesară recapitalizării principalelor patru bănci din Grecia a urcat la aproape 28 miliarde de euro, după raportarea rezultatelor trimestriale ale grupurilor bancare elene, a relatat ieri site-ul ekathimerini.com, citat de Agerpres.
Astfel, Piraeus Bank a anunţat joi că necesităţile sale de recapitalizare se ridică la 7,3 miliarde de euro, după ce a înregistrat pierderi nete de 629 milioane de euro (833 milioane de dolari) în primele nouă luni din 2012. De asemenea, Piraeus a cerut încă 500 milioane de euro pentru banca recent achiziţionată, ATEbank. National Bank of Greece (NBG) va avea nevoie de 9,7 miliarde de euro, Alpha Bank de 4,6 miliarde de euro şi Eurobank Ergasias de 5,8 miliarde de euro. Astfel, nota de plată pentru recapitalizarea principalelor grupuri bancare elene se ridică la aproximativ 27,9 miliarde de euro.
Vineri, National Bank of Greece a anunţat că a înregistrat pierderi nete de 2,45 miliarde de euro în primele nouă luni din 2012, în timp ce pierderile Alpha Bank s-au ridicat la 711,8 milioane de euro.
De fapt, dependenţa băncilor locale de capitalul de stat depăşeşte 30 miliarde de euro, deoarece NBG, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank au emis deja acţiuni preferenţiale în valoare de 4 miliarde de euro. Capitalizarea lor totală se ridică la 2,6 miliarde de euro.
În 2011, Banca Centrală a Greciei anunţase că instituţiile elene de creditare trebuie să menţină anul acesta un indice de bază de rang 1 (Core Tier 1 ratio) de minim 10%, peste cerinţele stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), de 9%. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, grupurile bancare elene au nevoie de 28 miliarde de euro până în 2014.
Guvernul de la Atena intenţiona să discute cu reprezentanţii FMI, UE şi BCE reducerea cerinţelor privind capitalul de bază Tier 1 pentru băncile din Grecia sub 10%, dar nu s-a ajuns la nici un acord. Cu toate aceste oficialii bancari eleni sunt optimişti şi cred că în următoarele luni vor exista iniţiative de reducere a cerinţelor privind capitalul.
Dacă acest lucru se va întâmpla şi condiţiile economice se vor îmbunătăţi, băncile ar putea să-şi majoreze cu succes capitalul, cu participarea sectorului privat, astfel încât să se menţină caracterul privat al băncilor.
Luna trecută, autorităţile de la Atena au dezvăluit termenii planului de recapitalizare a sectorului bancar, potrivit căruia băncile vor emite obligaţiuni convertibile şi acţiuni pentru a îndeplini un raport al capitalului de bază de minim 6%. Potrivit deciziei cabinetului de la Atena, băncile greceşti vor emite noi acţiuni cu un discount de 50% faţă de preţul mediu din ultimele 50 de zile dinaintea emiterii. Bondurile convertibile vor plăti un cupon anual de 7%, cu o creştere progresivă de o jumătate de punct pe an şi vor fi convertite în acţiuni după cinci ani. Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS) va cumpăra toate acţiunile şi bondurile convertibile emise de bănci şi va deveni ce mai mare acţionar la băncile greceşti. HFSF a injectat deja 18,5 miliarde de euro în primele patru mari bănci din Grecia.
Băncile din Grecia au termen până în aprilie 2013 pentru a obţine de pe piaţă fondurile necesare recapitalizării, astfel încât să-şi menţină independenţa administrativă, iar acţionarii lor să poată plăti ajutorul de stat în următorii cinci ani, pentru a recâştiga controlul complet asupra instituţiilor de creditare.
Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante ca urmare a recesiunii prelungite. Grecia şi creditorii săi internaţionali au stabilit ca o parte din programul de sprijin în valoare de 130 miliarde de euro să fie destinat pentru consolidarea băncilor viabile. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank.

"Tilharii Occidentali" sunt, de bună seamă uimiţi

"Tilharii Occidentali" sunt, de bună seamă uimiţi.... se intreaba daca noul guvern al Romaniei va continua cooperarea cu marii delapidatori ai economiei romanesti gen germania, franta, austria - asa numitele demicratii vwst - Europene... Poate chiar uluiţi, date fiind modul în care liderul PSD şi-a alcătuit executivul şi componenţa acestui cabinet...Guvernul de penali, de sfertodocţi şi de incompetenţi pus pe picioare în toată splendoara sa de către Victor Ponta n-a scăpat atenţiei observatorilor occidentali. Nici măcar atenţiei celor de stânga. În Süddeutsche Zeitung, Klaus Brill enumeră unele din podoabele cabinetului Ponta. PSD-istul Dragnea de pildă, cel bănuit de fraudă electorală. Acelaşi ziar scoate în evidenţă şi criticile de risipă şi clientelism USL-ist formulate de opoziţia de centru dreapta pe marginea mărimii ieşite din comun a guvernului Ponta II. Unul, de bună seamă, având multe guri de hrănit. Premierul plagiator riscă şi un nou conflict cu şeful statului. Cotidianul de stânga din capitala Bavariei relevă eventualitatea ca preşedintele să se opună validării noului cabinet din pricina puşcăriabililor din executiv. Referindu-se la Dragnea, ziaristul german evocă faptul că portofoliul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale atribuit baronului PSD-ist de Teleorman include accesul la sume enorme. În speţă, „la contracte de stat şi la ample fonduri de promovare ale Uniunii Europene”. Süddeutsche Zeitung reia investigaţiile DNA şi suspiciunile presei româneşti, privind cumpărarea de voturi, de către Dragnea, precum şi fraudarea referendumului de demitere a preşedintelui, când au votat „nu doar morţi ci şi deţinuţi şi militari care se aflau în acel moment în Afganistan”. Prestigiosul cotidian de stânga nu-l uită nici pe liberalul Relu Fenechiu, omul trimis în judecată pentru prezumtiva escrocare, în licitaţii aranjate, a Electricii Moldova, întreprindere căreia pare să-i fi vândut transformatoare vechi, revopsite la preţ de piese noi. În fine, ziarul nu uită să consemneze aspectul probabil cel mai uimitor pentru observatorii occidentali. Şi anume, faptul că premierul a admis el însuşi că a inclus în cabinet indivizi precum Dragnea şi Fenechiu, cercetaţi penal. În context, ziarul îl citează pe premierul plagiator, care invocă prezumţia de nevinovăţie câtă vreme cei doi n-au fost condamnaţi. După care Süddeutsche Zeitung scrie: „În alt punct Ponta a ascultat de un avertisment al Comisiei Europene, neincluzând în cabinet pe cei patru miniştri acuzaţi de ANI de incompatibilitate şi conflict de interese”. SURSA: DEUTSCHE WELLE