Reprezentanţii Zonei Euro au discutat săptămâna aceasta la Paris despre posibilitatea de a şterge parţial datoria Greciei în 2015, o măsura considerată inevitabilă de FMI şi BCE, în condiţiile actuale, relatează în ediţiile de astăzi Welt am Sonntag şi Der Spiegel, citate de AFP, potrivit surselor de presă.
Welt am Sonntag informează, fără a cita surse, că în cursul unei reuniuni cu uşile închise desfăşurate luni la Paris, la care au participat ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble şi creditorii publici ai Grecia (Zona Euro, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), s-a discutat posibilitatea renunţării la unele cerinţe financiare în 2015. Potrivit ziarului Die Welt, eliminarea parţială a datoriei Greciei ar viza să încurajajeze guvernul elen să îşi îndeplinească angajamentele asumate în schimbul celui de al doilea program de ajutor.

BCE trebuie să supervizeze toate băncile din zona euro, a afirmat, ieri, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, adăugând că acele state ale UE care nu folosesc moneda comună trebuie să aibă posibilitatea de a participa la o supervizare comună, transmit Reuters şi Bloomberg, preluate de Agerpres.  "Pentru a menţine stabilitatea financiară, Comitetul de supervizare va trebui să-şi impună controlul asupra tuturor băncilor din ţările participante. Toate statele membre, şi cele care nu au adoptat euro, trebuie să aibă posibilitatea de a participa la o supervizare comună", a afirmat Mario Draghi, într-un discurs rostit la Frankfurt.  În mod ideal, baza legală pentru o supervizare comună bancară în zona euro ar trebui să intre în vigoare în ianuarie 2013, a explicat şeful BCE.  Unii observatori au sugerat că existenţa aceleiaşi instituţii a deciziilor de politică...   Noul program al BCE dedicat achiziţionării obligaţiunilor a ajutat la restabilirea încrederii în zona euro, a apreciat Mario Draghi, dând asigurări că este pregătit să înceapă achiziţiile când va fi necesar.
Din această vară, perspectivele zonei euro au devenit din ce în ce mai pesimiste, iar sistemul financiar era fragmentat, determinând BCE să adopte măsuri, împreună cu guvernele, care au îmbunătăţit situaţia de pe pieţe. "Din acest motiv, pot să spun astăzi că avem o revenire a încrederii în perspectivele zonei euro. Revenirea încrederii este justificată. Ţinând cont că revenirea încrederii este legată şi de anunţul privind planul de achiziţionare a obligaţiunilor, vreau să asigur pieţele financiare că suntem pregătiţi să implementăm acest program, dacă şi când va fi necesar", a afirmat Mario Draghi, în discursul rostit la Frankfurt. Acesta a adăugat că guvernele trebuie să adopte în continuare reforme şi să facă eforturi pentru o mai strânsă uniune financiară şi economică.
Şi Benoit Coeure, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, a declarat, luni, că autoritatea unică de supervizare bancară a Europei trebuie să reglementeze atât băncile din zona euro, cât şi pe cele din întreaga Uniune Europeană. Autoritatea unică de supervizare bancară a Europei nu trebuie limitată la nivelul zonei euro, deoarece este necesară pentru această regiune dar este oportună pentru UE ca întreg, a explicat Coeure.

Premierul Marii Britanii, David Cameron, a negat că propunerea de a reduce bugetul comunitar, făcută la summitul UE ar fi izolat Marea Britanie de restul statelor membre UE. "Marea Britanie nu a fost singură împotriva tuturor", a spus David Cameron, citat de AFP...."Proiectul prezentat pur şi simplu nu era suficient de bun. Nu era suficient de bun pentru Marea Britanie, dar nici pentru Germania, Suedia, Olanda, Finlanda şi Danemarca", a spus el. Summitul Consiliului European dedicat bugetului multianual al Uniunii Europene s-a încheiat vineri după-amiază, fără a se ajunge la un acord, anunţă surse din cadrul Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE. Reuniunea şefilor de stat şi de guvern din cele 27 de state membre UE începuse joi seara, la Bruxelles, fiind dedicată în principal bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020. "Şefii de stat şi de guvern s-au despărţit fără a ajunge la un acord", afirmă o sursă oficială. Liderii europeni reluaseră vineri dimineaţă lucrările, după o serie de întrevederi bilaterale care au avut loc joi şi au fost urmate de summit. Dar nu au reuşit să depăşească divergenţele privind bugetul plurianual şi distribuirea fondurilor. Premierul Marii Britanii, David Cameron, declara vineri dimineaţă că nu existau "progrese suficiente".

Reprezentanţi ai zonei euro au discutat în această săptămână la Paris despre ştergerea parţială a datoriei Greciei la orizontul anului 2015, se arată în ediţia de duminică a jurnalului Welt am Sonntag, preluat de AFP. Potrivit informaţiilor publicaţiei germane care nu citează sursa, în cursul unei reuniuni cu uşile închise, desfăşurată luni în capitala Franţei, la care a participat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, creditorii internaţionali ai Atenei (zona euro, BCE, FMI) au discutat despre posibilitatea ca, în 2015, să renunţe la exigenţele lor financiare. Conform ediţiei de duminică a cotidianului Die Welt, perspectiva unei ştergeri parţiale a datoriei Greciei ar urmări să încurajeze această ţară în respectarea angajamentelor asumate în schimbul celui de-al doilea plan de salvare. Opţiunea mai vizează să ofere asigurări Fondului Monetar Internaţional care solicită o reducere a datoriei Atenei la un nivel suportabil, continuă jurnalul. Potrivit unor surse apropiate participanţilor la discuţii, Schäuble s-ar fi arătat deschis în faţa acestei opţiuni, în pofida opoziţiei guvernului german. Miniştrii de finanţe din zonei euro se reunesc luni la Bruxelles pentru a debloca o nouă tranşă în valoare de aproximativ 32 de miliarde de euro din pachetul de sprijin financiar internaţional convenit cu Uniunea Europeană şi FMI. Ei au căzut de acord sâmbătă să reducă dobânzile pentru împrumuturile bilaterale acordate până în prezent Atenei în cadrul primului program de ajutorare a Greciei, fără să fixeze însă o nouă dobândă. Miniştrii de finanţe au mai decis să cedeze Atenei cel puţin o parte din câştigurile realizate de băncile centrale naţionale şi BCE asupra obligaţiunilor greceşti pe care le deţin.

Negocierile de la Bruxelles pe banii europeni pentru exerciţiul financiar 2014-2020 nu s-au finalizat cu un acord al "celor 27", însă liderii UE au convenit asupra unui set de principii de la care să pornească discuţiile viitoare în perspectiva unei înţelegeri la începutul lui 2013. Varianta de buget pe care se vor purta negocierile viitoare presupune o tăiere de 100 de miliarde de euro faţă de cel precedent.

Cu toate acestea, potrivit preşedintelui Traian Băsescu, România a reuşit să-şi îndeplinească din obiectivele cu care a venit la Bruxelles. "Ştiu cert că în momentul de faţă pentru 2014-2020 agricultorii români vor avea o creştere graduală la plăţile directe de cel puţin 5 miliarde de euro. Deci, la cele 5,5 deja existente se mai adaugă alte cinci miliarde", a spus şeful statului.

De asemenea, a precizat Băsescu, s-a reuşit readucerea cofinanţării la 85% faţă de 75% cum era în varianta iniţială, precum şi eligibilitatea TVA. "TVA eligibilă şi cofinanţare de 85% înseamnă pentru bugetul anual al României între 2,2 şi până la 2,4 miliarde de euro anual. S-a acceptat şi o prefinanţare de 4%, deci acele plăţi în avans. Sigur, la infrastructură este mult, iar la bugetul de stat este destul de mult, dar îmi propun ca în acest interval de negociere să ajungem măcar la 7% prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important. Dacă rămânem în acord cu instituţiile financiare, am introdus deja top-up-ul de la 85% la 95% şi doar 5% rămâne să ajungă contribuţia românească. Aceasta ar fi condiţiile pe care noi le-am vizat cu prioritate", a mai spus Băsescu.

Preşedintele a insistat că aceste lucruri stabilite în decursul celor două zile de negocieri nu vor suporta modificări în discuţiile viitoare. "Documentul de azi-noapte rămâne un document bază, adică cele asupra cărora deja s-a convenit, aşa rămân", a spus Băsescu. El a precizat că până acum s-au găsit soluţii "mai mult sau mai puţin acceptate" pentru 70 din cele 100 de miliarde ce trebuie reduse din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, pentru restul urmând să se ia decizii în următoarele întâlniri ale liderilor europeni. "Nu s-a ajuns la un buget al UE, dar s-au făcut progrese", a apreciat şeful statului.

Banca Comercială Romană (BCR) extinde conceptul de Self Service prin instalarea unei reţele de 400 de ghişee automate, valoarea investiţiei ridicandu-se la circa 2 milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
"BCR a derulat cel mai ambitios plan de dezvoltare a unei reţele de Self Service - Cash In dintre toate băncile româneşti. Am reuşit instalarea şi punerea în funcţiune a celor 400 de ghişee automate într-o perioadă de timp extrem de scurtă. Printre principalele avantaje ale utilizării ghişeelor automate se numără rapiditatea în efectuarea tranzacţiilor, durata unei operaţiuni reducându-se de la circa 4 minute la mai puţin de 40 de secunde", a declarat Bogdan Marin, Director executiv Directia Managementul Canalelor Retail, BCR.