Reprezentanţi ai zonei euro au discutat în această săptămână la Paris despre ştergerea parţială a datoriei Greciei la orizontul anului 2015, se arată în ediţia de duminică a jurnalului Welt am Sonntag, preluat de AFP. Potrivit informaţiilor publicaţiei germane care nu citează sursa, în cursul unei reuniuni cu uşile închise, desfăşurată luni în capitala Franţei, la care a participat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, creditorii internaţionali ai Atenei (zona euro, BCE, FMI) au discutat despre posibilitatea ca, în 2015, să renunţe la exigenţele lor financiare. Conform ediţiei de duminică a cotidianului Die Welt, perspectiva unei ştergeri parţiale a datoriei Greciei ar urmări să încurajeze această ţară în respectarea angajamentelor asumate în schimbul celui de-al doilea plan de salvare. Opţiunea mai vizează să ofere asigurări Fondului Monetar Internaţional care solicită o reducere a datoriei Atenei la un nivel suportabil, continuă jurnalul. Potrivit unor surse apropiate participanţilor la discuţii, Schäuble s-ar fi arătat deschis în faţa acestei opţiuni, în pofida opoziţiei guvernului german. Miniştrii de finanţe din zonei euro se reunesc luni la Bruxelles pentru a debloca o nouă tranşă în valoare de aproximativ 32 de miliarde de euro din pachetul de sprijin financiar internaţional convenit cu Uniunea Europeană şi FMI. Ei au căzut de acord sâmbătă să reducă dobânzile pentru împrumuturile bilaterale acordate până în prezent Atenei în cadrul primului program de ajutorare a Greciei, fără să fixeze însă o nouă dobândă. Miniştrii de finanţe au mai decis să cedeze Atenei cel puţin o parte din câştigurile realizate de băncile centrale naţionale şi BCE asupra obligaţiunilor greceşti pe care le deţin.

Negocierile de la Bruxelles pe banii europeni pentru exerciţiul financiar 2014-2020 nu s-au finalizat cu un acord al "celor 27", însă liderii UE au convenit asupra unui set de principii de la care să pornească discuţiile viitoare în perspectiva unei înţelegeri la începutul lui 2013. Varianta de buget pe care se vor purta negocierile viitoare presupune o tăiere de 100 de miliarde de euro faţă de cel precedent.

Cu toate acestea, potrivit preşedintelui Traian Băsescu, România a reuşit să-şi îndeplinească din obiectivele cu care a venit la Bruxelles. "Ştiu cert că în momentul de faţă pentru 2014-2020 agricultorii români vor avea o creştere graduală la plăţile directe de cel puţin 5 miliarde de euro. Deci, la cele 5,5 deja existente se mai adaugă alte cinci miliarde", a spus şeful statului.

De asemenea, a precizat Băsescu, s-a reuşit readucerea cofinanţării la 85% faţă de 75% cum era în varianta iniţială, precum şi eligibilitatea TVA. "TVA eligibilă şi cofinanţare de 85% înseamnă pentru bugetul anual al României între 2,2 şi până la 2,4 miliarde de euro anual. S-a acceptat şi o prefinanţare de 4%, deci acele plăţi în avans. Sigur, la infrastructură este mult, iar la bugetul de stat este destul de mult, dar îmi propun ca în acest interval de negociere să ajungem măcar la 7% prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important. Dacă rămânem în acord cu instituţiile financiare, am introdus deja top-up-ul de la 85% la 95% şi doar 5% rămâne să ajungă contribuţia românească. Aceasta ar fi condiţiile pe care noi le-am vizat cu prioritate", a mai spus Băsescu.

Preşedintele a insistat că aceste lucruri stabilite în decursul celor două zile de negocieri nu vor suporta modificări în discuţiile viitoare. "Documentul de azi-noapte rămâne un document bază, adică cele asupra cărora deja s-a convenit, aşa rămân", a spus Băsescu. El a precizat că până acum s-au găsit soluţii "mai mult sau mai puţin acceptate" pentru 70 din cele 100 de miliarde ce trebuie reduse din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, pentru restul urmând să se ia decizii în următoarele întâlniri ale liderilor europeni. "Nu s-a ajuns la un buget al UE, dar s-au făcut progrese", a apreciat şeful statului.

Banca Comercială Romană (BCR) extinde conceptul de Self Service prin instalarea unei reţele de 400 de ghişee automate, valoarea investiţiei ridicandu-se la circa 2 milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
"BCR a derulat cel mai ambitios plan de dezvoltare a unei reţele de Self Service - Cash In dintre toate băncile româneşti. Am reuşit instalarea şi punerea în funcţiune a celor 400 de ghişee automate într-o perioadă de timp extrem de scurtă. Printre principalele avantaje ale utilizării ghişeelor automate se numără rapiditatea în efectuarea tranzacţiilor, durata unei operaţiuni reducându-se de la circa 4 minute la mai puţin de 40 de secunde", a declarat Bogdan Marin, Director executiv Directia Managementul Canalelor Retail, BCR.

Preşedintele Romaniei Traian Băsescu a declarat, la finalul Consiliului European de la Bruxelles: "Nu s-a ajuns la un buget al UE pentru 2014 - 2020, dar în mod categoric s-au făcut progrese pentru că în timp ce pentru unele state esenţial este nivelul de contribuţie, pentru altele e nivelul bugetelor de coeziune sau pentru PAC".
"Solicitările de reducere a bugetului venite din partea statelor contributoare variau între 50 miliarde şi 200 miliarde. Măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de 100 miliarde faţă de propunerea Comisiei. Un alt element pe care îl consider foarte important e că până în prezent s-au găsit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate pentru reducerea a 70 mld. Urmează ca până la următorul consiliu să se găsească soluţii pentru alte 30 miliarde", a precizat Băsescu.
Preşedintele a menţionat: "Pentru noi era esenţial să asigurăm condiţiile de cofinanţare naţională la banii europeni, în primul rând. Inclusiv în 2011 dar şi în 2010 odată cu intrarea într-un proces puternic de restructurare bugetară, declanşat în mai 2010, tot timpul noi am obţinut unele facilităţi, cum ar fi includerea TVA în cheltuieili eligibile, cofinanţarea până la 95% cu bani europeni prin realizarea unui top up de 10% peste cei 85% pe care deja îi aveam".
"Prefinanţarea a crescut de la 6 la 9 pentru România, toate lucrurile acestea ne-au permis să avem în buget banii necesari cofinanţării bugetelor europene şi să facă utilizabili banii europeni. În momentul de faţă, în aceste două zile, România a reuşit să-şi generalizeze aceste facilităţi pentru bugetul 2014 - 2020. Unele le-au avut şi alte state, dar acum sunt generalizate pentru toate ţările, iar pentru noi lucrurile arătau foarte rău în propunerea iniţială", a adăugat domnia sa.
* Angela Merkel: "E greu de estimat de cât timp vom avea nevoie pentru a ajunge la un acord"
Angela Merkel a declarat: "Când am ajuns aici, am crezut că sunt multe păreri diferite pe care nu le putem depăşi, dar am ajuns la un oarecare consens şi dorinţa de a ajunge la un acord. Am discutat părerile pro şi contra, dar am considerat că ne mai trebuie timp şi că nu trebuie să grăbim procedura. E greu de estimat de cât timp vom avea nevoie pentru a ajunge la un acord. Am discutat reducerea costurilor, ce alte corecturi se mai pot face."
* Van Rompuy: "Negocierile sunt complexe, nu putem ajunge la un acord în două zile"
Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a declarat: "Vom continua munca în săptămânile următoare pentru a ajunge la un acord. Ultimele negocieri au arătat că poate exista un acord, probabil la începutul anului viitor. Trebuie să lucrăm pe un buget moderat, banii trebuie atent cheltuiţi".
"Am fost de acord cu toţii că acest buget trebuie să fie concentrat pe creşterea economică. Negocierile sunt complexe, nu putem ajunge la un acord în două zile", a menţionat Rompuy.

 EUROPA-Drumul Lituaniei către aderarea la zona euro va dura, probabil, mai mult decât era aşteptat, conform unui economist al băncii centrale a ţării, care arată că victoria unui partid anti-austeritate în alegerile din octombrie a creat incertitudine în privinţa reducerii cheltuielilor publice şi a îndeplinirii criteriilor datoriilor, respectiv a ţintelor de inflaţie.

Spania a plasat ieri titluri de stat în valoare de 4,94 miliarde euro (6,32 miliarde dolari), la randamente aproa­pe neschimbate faţă de luna trecută, în condiţiile în care miniştrii de finanţe din zona euro se pregăteau să discute pe marginea finanţării Greciei. Suma obţinută a depăşit ţinta maximă avută în vedere de guvernul spaniol: 4,5 miliarde euro.
Trezoreria de la Madrid a vândut titluri de 4,22 miliarde euro cu maturitatea la 12 luni, la un randament mediu de 2,797%, comparativ cu 2,823% la licitaţia anterioară, din 16 octombrie. Totodată, Spania a plasat titluri de 0,71 miliarde euro cu scadenţa la 18 luni, la un randament de 3,034%, comparativ cu 3,022% luna trecută. Cererea pentru bondurile pe un an a fost de 2,12 ori mai mare decât oferta, iar pentru cele pe 18 luni - de 5,72 ori. La licitaţiile de luna trecută, cererea pentru titlurile pe un an a fost de 2,71 ori mai mare decât oferta, iar pentru cele pe 18 luni - de 3,04 ori.
Spania va reveni pe pieţele obligaţiunilor în 22 noiembrie, când are programată o emisiune de obligaţiuni în sumă de 3,5 miliarde euro, cu maturităţi în 2015, 2017 şi 2021.
Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a afirmat recent că cea mai mare problemă a ţării sale o reprezintă cos­turile de finanţare.

Şefii de multinaţionale din Franţa au tot mai puţină încredere în oportunităţile de la noi şi ar investi aici doar în sectorul financiar. Turismul, serviciile şi comerţul sunt percepute cel mai slab.

Un nou barometru de conjunctură economică, prezentat ieri de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER), arată că investitorilor din Hexagon le-a scăzut gradul de încredere în economia românească, pe fondul deteriorării climatului politic şi economic din ţara noastră. Din opt sectoare de bază ale economiei, doar patru (financiar, energie, construcţii şi agricultură) întrunesc aprecieri în creştere faţă de ediţiile anterioare ale barometrului. Celelalte sectoare, adică turismul, industria, comerţul şi serviciile, sunt văzute mai prost în prezent decât la mijlocul anului. Media generală a percepţiei a scăzut de la 3,21 puncte de notare în 2011 la 3,08 puncte în 2012.

Marea îngrijorare: scade consumul

Sectoarele cele mai afectate de scăderea încrederii investitorilor francezi sunt turismul şi comerţul. Turismul a pierdut din cauza „diminuării activităţii înafara sezonului“, iar comerţul – din cauza „întârzierii relansării consumului“, potrivit barometrului CCIFER. În schimb, evoluţia sectorului financiar-bancar este văzută „cel mai optimist“.