Omul de afaceri turc Ahmet Caliskan, de la "Global Energy Group", a confirmat informaţiile publicate, de ziarul BURSA, referitoare la faptul că grupul său este interesat să dezvolte terminalul GNL (gaze naturale lichefiate) de la Constanţa. The Global Energy Group a precizat, însă, că încă nu are un sprijin guvernamental pentru acest proiect. "Suntem interesaţi să dezvoltăm un terminal GNL în România şi să asigurăm şi furnizarea de gaze", ne-a declarat Ahmet Caliskan. Domnia sa a adăugat: "Însă, asemenea proiecte necesită o susţinere puternică la nivel guvernamental (permise, garanţii guvernamentale etc.) şi stabilitate politică, ceea ce nu vedem deocamdată în această ţară. Suntem în aşteptare. Când şi dacă vom vedea dorinţă guvernamentală şi stabilitate politică, suntem pregătiţi cu experienţa şi capacitatea noastră financiară, comercială şi tehnică".
Potrivit omului de afaceri turc, în cazul României, un proiect start-up ar avea un buget de aproximativ 500 de milioane de dolari. "125 - 150 milioane de dolari ar fi investiţia noastră privată cash, 250 de milioane de dolari ar veni de la creditorii noştri internaţionali obişnuiţi şi 100 de milioane de dolari de la băncile locale din România", a adăugat domnul Caliskan. Potrivit domniei sale, "Global Energy Group" dezvoltă, în acest moment, terminale GNL în trei ţări: "În două dintre acestea, este vorba despre proiecte integrate - terminal plus alimentare, iar în cea de-a treia este vorba numai despre terminal. Suntem conectaţi la surse şi avem deja modele aplicabile. Ne finanţăm proiectele 25-30% din investiţie privată. Majoritatea investiţiei vine pe canalele noastre obişnuite, adică bănci multilateral dezvoltate şi bănci comerciale".
La Constanţa este nevoie de un terminal GNL pentru proiectul AGRI. (sursa bursa.ro)

Lipsa lichidităţilor din piaţă cu care se confruntă companiile de la noi, conduce la o încasare dificilă a creanţelor proprii şi determină companiile să caute soluţii cu ajutorul cărora să se protejeze împotriva unor dezechilibre financiare ale partenerilor, cu efecte asupra propriilor afaceri, reiese dintr-un comunicat remis redacţiei.
Indicatorii cu ajutorul cărora grupul Coface monitorizează şi analizează evoluţia comportamentului de plată al companiilor, arată o restrângere a lichidităţii aflate la dispoziţia companiilor în anul 2012, situaţie care s-a accentuat în ultima perioadă. Investiţiile pe termen lung sunt direct impactate de înrăutăţirea condiţiilor de finanţare. Companiile mici şi mijlocii au un potenţial de finanţare limitat, iar companiile medii şi mari înregistrează vulnerabilităţi faţă de şocurile externe.

Bucuresti - ROMANIA -- Guvernul nu sustine proiectele de lege privind insolventa persoanelor fizice, a declarat purtatorul de cuvant al Executivului, Andrei Zaharescu. Potrivit acestuia, sunt doua legi: una initiata de 13 senatori PDL, iar cealalta de deputatul PNL Eugen Nicolaescu. In acest moment, proiectele de lege se afla in dezbatere in Parlament.
Potrivit acestora, procedura insolventei are ca scop acoperirea creantelor contra debitorului, iar in caz de faliment personal, bunurile debitorului vor fi lichidate in vederea acoperirii datoriilor sale, potrivit Agerpres.
Procedura insolventei se deschide la cererea debitorului care odata cu cererea recunoaste cu buna credinta ca se afla in stare de insolventa, sau la cererea creditorului care detine o creanta certa, lichida si exigibila contra debitorului.
Deschiderea procedurii insolventei pentru persoane fizice, precum si celelalte procese si proceduri aferente sunt in competenta teritoriala a tribunalului in raza teritoriala a caruia isi are locuinta statornica, domiciliul sau resedinta debitorul.
Proiectul de lege mai stabileste ca debitorul de buna credinta care, fie prin plan, fie prin plata anticipata, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totala a creantelor acceptate in lista creditorilor, va beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si evidentele publice a consecintelor juridice ale insolventei.

Venirea în România a celor mai importanţi lideri europeni, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a mai multor comisari, inclusiv a Vivianei Reding, deosebit de critică faţă de România în ultima vreme, a cancelarului german Angela Merkel, pune Bucureştiul pe harta politică europeană a acestor zile. PDL, partidul gazdă al reuniunii (împreună cu UDMR), are toate motivele să se mândrească cu performanţa, dar nu trebuie uitat că România a fost aleasă ca ţară de desfăşurare a reuniunii pe când democrat-liberalii erau la putere. Între timp, aceştia au pierdut guvernarea şi au trecut şi printr-un moment delicat odată cu suspendarea lui Traian Băsescu şi un rezultat mai puţin mulţumitor la locale.
Miercuri vor lua cuvântul Jose Manuel Barroso, Angela Merkel, Herman Van Rompuy, Traian Băsescu. Alături de aceştia vor mai avea discursuri Wilfried Martens, liderul PPE din PE francezul Joseph Daul, premierul moldovean Vlad Filat, secretarul PPE Antonio Lopez-Isturiz, preşedintele APCE Jean-Claude Mignon, premierul Spaniei Mariano Rajoy, fostul preşedinte al Georgiei Mihail Saakashvili, premierul grec Antonis Samaras, vicecancelarul austriac Michael Spindelegger, premierul polonez Donald Tusk.
PPE este în acest moment cea mai influentă familie politică în Europa: are şefi de state şi guverne în 16 ţări membre UE şi în şapte ţări non-UE, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, 13 membrii ai Comisiei Europene şi 271 de membrii ai PE.

Potrivit Daily Mail, Marea Britanie se află pe punctul de a părăsi Uniunea Europeană. Michael Gove, secretar de stat în Educaţie, a spus că, dacă s-ar organiza un referendum în acest moment privind ieşirea Marii Britanii din UE, el ar vota “da”. “Daţi-ne înapoi suveranitatea sau ieşim”, a declarat Gove. Secretarul a precizat că Marea Britanie ar prospera pe cont propriu, la fel ca alte ţări europene care nu sunt în UE, cum ar fi Elveţia ori Norvegia. Daily Mail scrie că Gove, “unul dintre cei mai apropiaţi confidenţi ai lui Cameron”, a discutat cu premierul un plan detaliat cu privire la ieşirea din UE, iar Cameron ar urma să anunţe formal acest lucru în cursul acestei luni. ”Nenumăraţi premieri britanici au declarat că vor să recapete puterea în ceea ce priveşte deciziile din justiţie, piaţa muncii, sănătate, siguranţă, pescuit sau alte domenii în care deciziile sunt luate acum de UE”, a anunţat o sursă din anturajul cabinetului britanic, pentru Daily Mail și reluată de gandul.info. ”Cove crede că e timpul să o spunem răspicat, cu cuvinte simple: nu mai tolerăm birocraţia din UE. Trebuie să le spunem că, dacă nu ne dau înapoi puterea, vom pleca. Nu avem de ce să ne fie frică, suntem o ţară cu relaţii comerciale importante, iar acest lucru ne dă o putere mare în Uniunea Europeană, fie că rămânem, fie că o părăsim”, a declarat sursa menţionată.

Cu putin înainte de summit-ul Consiliului European, Parisul şi Madridul au semnat o declaraţie comună, în urma unei întâlniri la nivel înalt la Palatul Elysée.

Subiectul: uniunea bancară, aşteptată cu nerăbdare de Spania şi de pieţele financiare, tărăgănată de Germania, din raţiuni politice interne, scrie Le Figaro. Preşedintele François Hollande şi premierul Mariano Rajoy au transmis un avertisment cancelarului german, Angela Merkel: „Nu există niciun motiv pentru care cele decise în iunie să nu poată fi puse în aplicare în decembrie“, a spus preşedintele socialist francez. Germania doreşte să amâne intrarea în vigoare a autorităţii unice de supraveghere bancară în Europa, primul pas către uniunea bancară completă, până la finele lui 2014. Mai mult, Berlinul vrea limitarea atribuţiilor acestei instituţii la bănci sistemice. Observatorii sunt de părere că, astfel, Guvernul se pregăteşte de alegerile parlamentare şi vrea să creeze condiţii propice pentru băncile regionale germane, „Landesbanken“, care sunt foarte apropiate de mediul politic regional din Germania. Amânarea proiectului de uniune bancară ar provoca mari probleme pe pieţele financiare pentru Madrid, care deja a primit 100 de miliarde de euro, pentru a-şi salva sectorul bancar. Fără un început de uniune bancară (deci mutualizarea datoriilor), Spania ar trebui să garanteze cu fonduri proprii acel pachet de asistenţă, ceea ce ar avea ca urmare o creştere a datoriei sale suverane, aminteşte Le Figaro.