Cu putin înainte de summit-ul Consiliului European, Parisul şi Madridul au semnat o declaraţie comună, în urma unei întâlniri la nivel înalt la Palatul Elysée.

Subiectul: uniunea bancară, aşteptată cu nerăbdare de Spania şi de pieţele financiare, tărăgănată de Germania, din raţiuni politice interne, scrie Le Figaro. Preşedintele François Hollande şi premierul Mariano Rajoy au transmis un avertisment cancelarului german, Angela Merkel: „Nu există niciun motiv pentru care cele decise în iunie să nu poată fi puse în aplicare în decembrie“, a spus preşedintele socialist francez. Germania doreşte să amâne intrarea în vigoare a autorităţii unice de supraveghere bancară în Europa, primul pas către uniunea bancară completă, până la finele lui 2014. Mai mult, Berlinul vrea limitarea atribuţiilor acestei instituţii la bănci sistemice. Observatorii sunt de părere că, astfel, Guvernul se pregăteşte de alegerile parlamentare şi vrea să creeze condiţii propice pentru băncile regionale germane, „Landesbanken“, care sunt foarte apropiate de mediul politic regional din Germania. Amânarea proiectului de uniune bancară ar provoca mari probleme pe pieţele financiare pentru Madrid, care deja a primit 100 de miliarde de euro, pentru a-şi salva sectorul bancar. Fără un început de uniune bancară (deci mutualizarea datoriilor), Spania ar trebui să garanteze cu fonduri proprii acel pachet de asistenţă, ceea ce ar avea ca urmare o creştere a datoriei sale suverane, aminteşte Le Figaro.

Plăţile pentru proiectele derulate în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) s-au deblocat, conform unui comunicat transmis luni de Ministerul Economiei (MECMA).

Astfel, începând de luni, se reia decontarea sumelor către beneficiarii programului, valoarea totală a plăţilor din perioada următoare ridicându-se la 133 milioane de lei (peste 29 milioane de euro).

Pe parcursul celor 5 luni în care plăţile au fost suspendate, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice a semnat 1.725 de contracte de finanţare reprezentând 100% din proiectele Întreprinderilor Mari şi Cercetării, 77% din cele ale Energiei, 59% din cele ale IMM.
"Deşi la preluare am descoperit peste un miliard de lei plăţi nedecontate către Comisia Europeană şi aproximativ 3.700 de proiecte "uitate" de mai bine de doi ani, am reuşit să schimbăm complet situaţia. Obiectivul general al POS CCE îl constituie creşterea productivităţii întreprinderilor locale, acestea fiind, practic, motorul economiei româneşti", a declarat Nicolae Rotileanu, secretar de stat responsabil cu gestionarea fondurilor europene în cadrul Ministerului Economiei.

Din demersurile de debirocratizare şi simplificare a procedurilor face parte şi eliminarea obligativităţii scrisorii de confort pentru semnarea contractului între autoritate şi beneficiari, precum şi procesarea cererilor de rambursare prin proceduri simplificate, potrivit MECMA.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene. Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice. POS CCE acoperă domenii precum Sistemul productiv şi retehnologizarea IMM-urilor şi întreprinderilor mari, Cercetare/Dezvoltare, IT şi Comunicaţii, Energie.

 Noua metodologie de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice propusă de ANRE presupune, de asemenea, analiza necesarului investiţional pentru lucrările necesare reţelei de transport..... Domnul Havrileţ a adăugat: "Operatorul va avea sarcina de a interconecta cu reţelele vecine, ceea ce înseamnă că va trebui să realizeze întăriri ale sistemului. Astfel, va trebui să analizăm necesarul de investiţii. Totodată, dacă există probleme de siguranţă, trebuie să luăm în considerare propunerile de cheltuieli ale operatorului sistemului, cheltuieli ce se vor reflecta în preţul final".
Majorarea tarifelor de transport se operează în paralel cu liberalizarea pieţei energiei electrice.
"Liberalizarea pieţei energiei electrice înseamnă dereglementarea ei, adică plata unui preţ real pentru energia electrică", a spus Niculae Havrileţ.
Conform Legii energiei electrice şi a gazelor naturale aprobată pe 10 iulie 2012, calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pe piaţa energiei electrice pentru clienţii finali va începe de la 1 septembrie 2012 pentru clienţii non-casnici şi de la 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici.
Termenele finale pentru furnizarea de energie electrică în regim reglementat se realizează până la 31 decembrie 2013 pentru clienţii non-casnici, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 pentru clienţii casnici.

....neincrederea si incertitudinile politice ...

Zona euro - principalul factor de risc. Conform celui mai recent raport cu privire la pietele financiare intocmit de Fondul Monetar, tarile din zona euro constituie in continuare principalul risc pentru stabilitatea pietelor globale in special pentru ca au crescut diferentele economice si financiare dintre centrul lor si periferie. Amplificarea acestui clivaj din interiorul zonei euro are consecinte dramatice, a subliniat Jose Vinals, seful departamentului pentru pietele de capital al FMI. Potrivit lui "neincrederea si incertitudinile politice au generat o masiva retragere de capital din tarile situate la periferia zonei euro". E vorba de un proces in sine neobisnuit pentru un spatiu monetar unitar. In plus, acest fenomen a determinat "cresterea masiva a costurilor procurarii de credite proaspete deopotriva pentru tarile in cauza, pentru bancile lor, pentru persoanele particulare si intreprinderi". Iar aceasta scumpire a creditelor a provocat aparitia unei "periculoase spirale economice descrescatoare", scrie Deutsche Welle.

 Banca Comercială Romană (BCR) va opri temporar sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri in această noapte, intre ore 01:00 a.m si 05:00 a.m., anunţă banca printr-un comunicat de presă.
Fluctuaţiile disponibilităţii din reţeaua de ATM, MFM, POS şi carduri BCR vor fi generate de derularea unor procese specifice ce privesc îmbunătăţiri aduse sistemului informatic BCR.

Banca Naţională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic un set de monetărie cu anul de emisiune 2012, cu medalie din argint, dedicat aniversării a 100 de ani de la începerea construirii clădirii Muzeului Etnografic Românesc, astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MŢR), anunţă BNR printr-un comunicat remis redacţiei.
Setul de monetărie va conţine monedele româneşti aflate în circulaţie: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani şi comemorative de 50 bani, Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân şi Neagoe Basarab, precum şi o medalie din argint.Tirajul aprobat al emisiunii este de 1.000 de exemplare....Prin dezvoltarea unui mediul favorabil pentru holdinguri, ţara noastră ar putea atrage investiţii străine, păstra capitalul pe plan local şi ar putea beneficia de efecte secundare de antrenare pe verticală în sectoare precum serviciile profesionale şi bancare, imobiliare şi HORECA, este de părere Gabriel Biriş, vice-preşedintele Forţei Civice, care propune optimizarea actualului cadru legislativ pentru atragerea acestor formate de business în ţara noastră.
Cum avem deja o cotă de impozit pe profit rezonabilă şi am semnat un număr semnificativ de convenţii privind evitarea dublei impuneri, prima măsură care se impune este cea de exceptare a câştigurilor de capital de la impozitul pe profit, a explicat Gabriel Biriş.
"Este o iluzie că putem colecta impozit pe profit din câştigurile de capital când am semnat aproape 100 de convenţii de evitare a dublei impuneri care, în majoritate, prevăd taxarea acestor câştiguri în ţările respective, iar în general este destul de uşor să-ţi reduci participaţiile pentru a nu plăti impozitul", a declarat domnia sa, subliniind că ulterior se poate permite şi consolidarea fiscală la nivelul holdingurilor.

Datoria publică acumulată de ţările bogate se apropie de nivelurile atinse în perioade de război şi constituie cea mai mare ameninţare la adresa economiei globale, a avertizat vineri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Directorul FMI a adăugat că povara datoriilor lasă guvernele la mila pieţelor financiare şi trebuie să fie redusă.

'Cel mai mare obstacol la adresa creşterii va fi fără îndoială imensa moştenire creată de datoria publică care a atins, în medie, 110% din Produsul Intern Brut în ţările dezvoltate, un nivel similar cu cel din perioadele de război', a declarat Christine Lagarde la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. 'Acest lucru lasă guvernele expuse la modificările bruşte de încredere... aşa cum vedem să se întâmplă în zona euro. În plus, limitează acţiunile guvernelor, în special atunci când este vorba de construirea infrastructurii pentru secolul 21 în timp ce menţin politicile sociale ale secolului 20', a adăugat Lagarde.

Potrivit estimărilor publicate săptămâna aceasta de FMI, datoria publică a ţărilor dezvoltate ar urma să treacă de 110% din PIB în acest an pentru a ajunge la 113% în 2013. În cazul Japoniei, datoria publică a ajuns ls 236,6% din PIB în 2011.

Directorul FMI a apreciat că reducerea datoriei publice este vitală, adăugând însă că acest lucru va fi incredibil de dificil fără creştere economică. În acest sens, Christine Lagarde a subliniat că trebuie găsit ritmul adecvat de reducere a deficitelor.