Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană

Grecia poate primi următoarea tranşă a ajutorului extern de la creditorii internaţionali doar după acoperirea deficitului din buget, notează revista germană Der Spiegel, citată de MarketWatch. Oficialii zonei euro admit deja că cel de-al doilea program de ajutor extern convenit cu Grecia la începutul anului s-a îndepărtat puternic de obiective. Guvernul elen aşteaptă încă din iunie o tranşă de 31 miliarde de euro de la fondul de urgenţă al zonei euro şi de la FMI, în timp ce recesiunea economică a devenit mai puternică decât se anticipa. Premierul elen, Antonis Samaras, a întrebat de mai multe ori dacă Troica creditorilor externi - Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană - ar accepta ştergerea unei noi părţi a datoriei ţării, potrivit Der Spiegel. Între timp, un nou conflict a izbucnit între guvernul german şi Comisia Europeană, referitor la momentul în care se poate vota asupra unui nou ajutor financiar pentru Grecia. În timp ce Comisia vrea ca problema să fie decisă la Consiliul European de la mijlocul lunii octombrie, Berlinul consideră că date sigure vor fi disponibile cel mai devreme în noiembrie, scrie revista. Un purtător de cuvânt al executivului comunitar a declarat, vineri, că delegaţia reprezentanţilor creditorilor internaţionali ai Greciei, care supraveghează programul de ajutor financiar al ţării, va lua "o pauză" în negocierile cu guvernul de la Atena, urmând să revină într-o săptămână. Cotidianul elen Kathimerini a scris vineri, citând oficiali şi diplomaţi din UE, că raportul Troicii ar putea fi amânat până după 6 noiembrie, pentru că se doreşte evitarea oricărui şoc în economia mondială înainte de alegerile din Statele Unite. Raportul era aşteptat în cursul lunii următoare, posibil înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro de pe 8 octombrie. Analiza va reprezenta o bază pentru decizia de a furniza o nouă tranşă de ajutor Greciei, în lipsa căreia statul elen ar putea rămâne fără bani pentru salarii şi pensii, să intre în incapacitate de plată şi să fie nevoit să părăsească zona euro.

RAPORT BANCA NATIONALA - highlights

• Creditul in lei s-a majorat cu 0,4 la suta mai arta datele BNR, in timp ce creditul in valuta exprimat in lei s-a redus cu 2,7 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta s-a diminuat cu 0,3 la suta).

• La 31 august 2012, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 5,7 la suta (1,7 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011, pe seama majorarii cu 4,3 la suta a componentei in lei (0,4 la suta in termeni reali) si cu 6,5 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 0,8 la suta).

• Creditul guvernamental s-a diminuat in luna august 2012 cu 2,9 la suta, pana la 76590,0 milioane lei. La 31 august 2012, creditul guvernamental a inregistrat o crestere de 18,6 la suta (14,2 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.

• Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali au scazut in luna august 2012 cu 0,5 la suta fata de luna iulie 2012, pana la nivelul de 193722,7 milioane lei.

• Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei s-au redus cu 0,8 la suta, pana la 74,99 miliarde lei. La 31 august 2012, depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au inregistrat o crestere de 10,6 la suta (6,4 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.
• Depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 0,3 la suta, pana la 50,96 miliarde lei. La 31 august 2012,d epozitele in lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 2,8 la suta (-1,1 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.

• Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, au scazut cu 0,4 la suta, pana la nivelul de 67,76 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au majorat cu 2,1 la suta, pana la 15,19 miliarde euro).
• Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 11,7 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor s-au majorat cu 5,8 la suta); depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 11,8 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 5,9 la suta)
• depozitele in valuta ale persoanelor juridice exprimate in lei s-au majorat cu 11,5 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice au crescut cu 5,6 la suta).

 Preşedintele Parlamentului grec a luat decizia de a se suspenda temporar din funcţie, până la finalizarea unei anchete demarate împotriva sa şi a mai multor politicieni, în legătură cu acuzaţii de spălare de bani, se arată într-un comunicat al biroului său, potrivit AFP, conform surselor de presă.
Evangelos Meimarakis, fost ministru al Apărării şi fost secretar al partidului conservator Noua Democraţie, a fost citat într-un raport publicat de un cotidian, care îl acuză pe el şi pe alţi oameni politici că au făcut achiziţii imobiliare, cu scopul de a spăla mai multe miliarde de euro, în perioada 2005-2008.
Preşedintele Parlamentului şi alţi doi foşti miniştri ai partidului conservator menţionaţi în raport au negat orice implicare.

Inregistrările serviciilor secrete britanice spulberă astfel mitul că numai ofiţerii SS şi colaboratorii apropiaţi ai lui Hitler poartă responsabilitatea pentru crimele de război, violurile şi pentru alte fapte reprobabile comise în al doilea Război Mondial, informează dailymail.co.uk.

Între 1940 şi 1945, britanicii şi americanii au ascultat aproximativ 13.000 de germani şi mai multe sute de soldaţi italieni de toate rangurile şi din toate serviciile - mulţi dintre ei în centrul de detenţie pentru prizonieri de război din Parcul Trent, în nordul Londrei.

Transcrierile înregistrărilor luate cu microfoane ascunse la prizonierii de război au fost adunate într-o carte: "Înregistrările secrete ale prozonierilor germani de război din al doilea Război Mondial" (On Fighting, Killing and Dying: The Secret Second World War Tapes of German POWs)

S-a sperat ca aceste înregistrări să dezvăluie secrete militare de importanţă strategică, în schimb, acestea conţineau conversaţii deschise şi necenzurate între soldaţi despre experienţe de război - de multe ori ca să se laude.

Prizonierii de război nu numai că vorbeau în detaliu despre violenţe extreme, ci şi arătau un fel de bucurie tulburătoare. "Îmi plăcea să împuşc orice - femei, copii. Era un fel de sport", mărturisea un soldat, în timp ce altul îşi recunoştea pasiunea pentru "a arunca bombe": "Adoram să arunc bombe. Te face să simţi furnicături, e un sentiment extraordinar. E la fel de plăcut ca atunci când împuşti pe cineva".

Angela Merkel si Francois Hollande si-au reafirmat sambata diferentele in materie de supervizare bancara in Uniunea Europeana, pe fondul frumoaselor declaratii legate de indestructibila prietenie franco-germana, scrie AFP.  "Cu cat mai repede, cu atat mai bine", a spus presedintele francez, intr-o conferinta comuna alaturi de cancelarul german, la Asberg (sud-vestul Germaniei). Va dura "cat va trebui", a replicat Angela Merkel.  Parisul doreste ca tarile europene sa se doteze cu un astfel de mecanism din ianuarie 2013, in timp ce Germania pare mai putin presata.  Chestiunea este de a sti "cum sa facem pentru a tine cont de toate institutiile posibile", a adaugat Hollande, dupa un dejun de lucru cu Merkel la Ludwigsburg, nu departe de Asberg, unde aniversau al 50-lea discurs istoric al generalului de Gaulle adresat tineretului german.  Ca si Comisia Europeana, Parisul doreste sa incredinteze Bancii Centrale Europene (BCE) supervizarea celor circa 6.000 de banci ale zonei euro, in timp ce Berlinul prefera sa limiteze aceasta sarcina doar pentru marile institutii financiare.  "Pentru mine, importanta este calitatea. Nu serveste la nimic sa faci lucrurile foarte repede pentru ca apoi sa nu functioneze", a explicat Angela Merkel.  "Trebuie sa fii serios, trebuie calitate si vom vedea in timp cat va dura (...) Vom cere ministrilor nostri de finante sa lucreze atat de repede cat este posibil", a precizat ea.- sursa hotnews

Euforia generată de QE3, după cum este alintată noua iteraţie a programului de stimulare monetară a economiei Statelor Unite, a fost moderată (n.a. oare a pierit încrederea în Federal Reserve?), dar laudele au fost aproape unanime, cel puţin după cum relatează mass-media.  Investitorul elveţian Marc Faber a fost una dintre vocile extrem de critice. Într-o emisiune recentă a televiziunii Bloomberg, el a declarat că "Fed-ul va distruge lumea".   Dar de ce ar vrea Federal Reserve să distrugă lumea? L-au mituit ecologiştii habotnici pentru a elimina ameninţarea pe care o reprezintă umanitatea pentru maica Gaia? Acestea sunt întrebări la care vor răspunde istoricii viitorului.   Marc Faber a mai declarat în interviul acordat Bloomberg că este "fericit deoarece preţurile activelor din portofoliul său cresc", dar, în calitate de cetăţean responsabil, este deosebit de îngrijorat deoarece "politicile monetare ale Statelor Unite vor distruge lumea". Investitorul elveţian arată că "sub acoperirea bunelor intenţii", ultima decizie a Federal Reserve va conduce la o criză sistemică, urmată de un colaps economic.  Majoritatea analiştilor de peste Ocean au fost prinşi pe picior greşit de către Ben Bernanke, aceştia fiind convinşi că o nouă relaxare cantitativă nu va fi anunţată atât de aproape de alegerile prezindenţiale.  Deşi Fed-ul a precizat că decizia nu are niciun caracter politic, este greu de crezut acest lucru. Nu trebuie să uităm că Partidul Republican a anunţat că nu îi va prelugi mandatul lui Bernanke, în condiţiile în care va câştiga alegerile.  Comitetul de Politică Monetară al Federal Reserve a decis, cu 11 voturi pentru şi unul împotrivă, să renunţe la orice urmă de prudenţă şi să treacă la expansiunea monetară nelimitată.