Presedintele executivului european, Jose Manuel Barroso, a anuntat miercuri noul pachet de propuneri ale Uniunii Europene (UE) in ceea ce priveste supraveghere bancara la nivelul zonei euro. Conform propunerilor Comisiei Europene, Banca Centrala Europeana (BCE) isi va spori responsabilitatile, ajungand treptat sa aiba rolul de supraveghetor al tuturor bancilor din zona euro. In prima faza, incepand cu iulie 2013, BCE va monitoriza doar bancile cele mai importante din zona euro, asa-numitele banci sistemice, urmand ca dupa ianuarie 2014 aceasta sa supravegheze toate bancile uniunea economica si monetara europeana. Le Figaro vorbeste despre o miscare federalista de mare amploare, explicand ca cele 17 tari din Zona Euro vor ceda catre BCE suveranitatea in ceea ce priveste controlul asupra bancilor private si publice.
In acelasi timp, printre propunerile Comisiei este prezent si un mecanism la care tarile din afara zonei euro pot sa adere in mod voluntar.
Presa internationala despre propunerile lui Barroso:EUObserver: BCE va deveni liderul suprem al uniunii bancare din 2013

Wall Street Journal: BCE va deveni politistul pietei bancareLe Figaro: Barroso impinge UE spre un sistem federal

Jose Manuel Barroso a subliniat totodată faptul că ţările din Uniunea Europeană trebuie să realizeze faptul că se află împreună în această criză şi trebuie să depună eforturi împreună pentru a ieşi din ea.

“Europa are nevoie de o nouă direcţie", a mai spus Barroso, adăugând că “ideile vechi nu vor mai funcţiona şi o uniune politică mai strânsă este necesară pentru a salva moneda euro".

Modificarea Tratatului UE : Crearea acestei federaţii a statelor-naţiune va cere, în final, un nou Tratat, ceea nu este uşor, dar o uniune monetară, economică şi politică poate fi începută sub tratatele actuale, dar poate fi dusă la bun sfârşit numai cu o schimbare a tratatelor, a spus oficialul european.

"UNIUNEA EUROPEANA"--Ministrul de finanțe irlandez, Michael Noonan, a declarat pentru Reuters că țara sa nu intenționează să participe la programul de cumpărare de obligațiuni anunțat joi de președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.... Noonan a atras atenția că în momentul de față Irlanda are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, iar până la încheierea acestuia, în decembrie 2013, nu intenționează să intre în programul propus de BCE. Ulterior ar putea fi luată decizia de a participa, dar doar în caz de urgență. Ministrul de finanțe irlandez a mai precizat că dacă partenerii europeni vor fi de acord cu tăierea unei părți a datoriei băncilor irlandeze, așa cum se discută în prezent, țara ar putea reveni pe piețele de obligațiuni pe termen lung, nemaiavând nevoie de împrumuturi de urgență.
Potrivit acestuia, nu mai este o prioritate pentru Guvernul irlandez participarea Băncii Centrale Europene la finanțarea pe termen mediu a băncilor locale.

Criza datoriilor din zona euro este departe de a fi terminata si Europa trebuie sa isi pastreze credinta in moneda unica, a declarat marti directorul general adjunct al Fondului Monetar International, Zhu Min, la intrunirea Forumului Economic Mondial (FEM), desfasurat la Tianjin, in China, citat CNBC...."In general, as spune ca nu s-a terminat criza. Suntem in continuare in mijlocul ei si exista o cale de scapare" a spus Zhu. "Dar se misca in directia corecta - acest lucru este foarte important. Trebuie sa avem incredere si ar trebui ne incredem in moneda euro", a adaugat el. Criza datoriilor suverane din Europa domina peisajul european de mai mult de trei ani si, in ansamblu, investitorii se asteapta economia celor 17 state membre ale zonei euro sa intre in recesiune in 2012, pe fondul esecurilor inregistrate in ceea ce priveste rezolvarea crizei datoriilor suverane si in revenirea pe crestere economice. O a doua recesiune pe continent in trei ani ar fi o veste proasta pentru economia globala, precizeaza Zhu.

Lumina verde pentru instaurarea celui de al "PATRULEA REICH"...o zi fatidica pentru Europa Crestina

Curtea supremă de la Karlsruhe a avizat participarea guvernului la fondul de urgenţă de 500 miliarde euro al statelor din zona euro şi pactul de disciplină fiscală semnat de 25 de lideri europeni în prima parte a acestui an.

Condiţiile stabilite de Curte se referă la expunerea financiară pe care şi-o poate asuma guvernul german faţă de fond, care nu poate depăşi plafonul de 190 miliarde euro stabilit iniţial fără aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului.

Judecătorii au respins totodată o clauză de confidenţialitate din tratatul de înfiinţare a fondului de urgenţă, hotărând că orice decizie a MES trebuie avizată de ambele camere ale Parlamentului german.

Bursele europene şi moneda euro au crescut după citirea hotãrârii, iar tranzacţiile futures pe indicele S&P 500 al bursei de la New York afişează de asemenea aprecieri, potrivit MarketWatch.

Indicele Stoxx 600 al celor mai importante acţiuni europene este în urcare cu 0,4%, după ce a deschis în stagnare în aşteptarea deciziei.

Indicele DAX 30 al bursei de la Frankfurt a câştigat 0,8%, în timp ce CAC 40 - Paris este în urcare cu 0,6%.

La Londra, indicele FTSE 100 a avansat cu 0,2%.

Cursul euro afişează un avans uşor faţă de dolar, de la 1,2857 dolari la 1,2901 dolari pe euro.

Cotaţiile internaţionale ale aurului şi petrolului sunt de asemenea în creştere. Uncia de aur s-a apreciat cu 0,5%, la 1.744 dolari, iar barilul de ţiţei cu livrare în octombrie a avansat cu 0,5%, la 97,67 dolari.

Banca Mondiala se declara ingrijorata de amploarea muncii la negru intr-o serie de tari din Europa de Est, care priveaza aceste state de resurse "cruciale" in momentul in care impactul crizei din Zona Euro se face simtit, potrivit unui raport publicat luni si citat de AFP.In 2007, economia gri avea o pondere de aproape 30% din PIB in Romania
"Este crucial sa fie integrati (in sectorul legal, n.r.) muncitorii si intreprinderile din economia informala, pentru a asigura pe termen lung cresterea economica in Europa de Est", subliniaza Banca Mondiala, care noteaza ca aceste tari emergente sunt deja afectate de criza euro si de imbatranirea populatiei.   Potrivit acestui raport, ponderea sectorului informal reprezenta in 2007 aproape 40% idn produsul intern brut (PIB) in Bulgaria, aproape 30% in Romania si peste 20% in Ungaria, privand aceste state de surse de finantare pentru bugetul lor si pentru sistemul de protectie sociala.   "Noii membri ai Uniunii Europene nu pot pur si simplu sa-si permita sa aiba o atat de mare economie informala, nici pe termen scurt, din cauza ingrijorarilor bugetare, nici pe termen lung, din cauza bazei populatiei active", a explicat Katarina Mathernova, o experta a Bancii Mondiale, citata intr-un comunicat.  Pentru a integra acest sector informal in economia declarata, reprimarea nu este suficienta, avertizeaza BM, care solicita masuri fiscale pentru a face circuitul legal "mai atractiv", in special prin limitarea impozitarii muncii.   Pentru a compensa lipsa de venituri care ar rezulta pentru state, expertii Bancii Mondiale cred ca un impozit progresiv asupra proprietatilor ar fi "promitator".

Divizia americană de tranzacţii cu energie electrică din cadrul "Deutsche Bank" AG va fi amendată cu 1,5 milioane de dolari şi va fi nevoită să renunţe la 123.198 dolari din profit, ca urmare a manipulării pieţei de profil din SUA, potrivit Comisiei Federale de Reglementare a Energiei (FERC).
Autoritatea arată că "Deutsche Bank Energy Trading" LLC a depus informaţii false cu privire la tranzacţiile sale din California, în perioada 29 ianuarie - 24 martie 2010. Oficialii FERC au declarat: "Angajaţii Deutsche Bank au conceput şi executat o schemă frauduloasă".
În decembrie anul trecut, agenţia a emis o hotărâre preliminară în care arată că "Deutsche Bank" a manipulat piaţa energiei electrice din California.
"Deutsche Bank" consideră că aceste concluzii ale FERC sunt "eronate" şi intenţionează să le conteste, conform purtătorului de cuvânt al băncii, Amanda Williams. Banca trebuie să răspundă concluziilor agenţiei americane în termen de 30 de zile.

 

Deuchland Uber alles - Cancelarul german Angela Merkel a cerut gasirea unei "solutii" pentru a impiedica un exit al Greciei din Zona Euro in aceasta toamna, sustine revista Der Spiegel, in avampremieraEuro si ca vreau ca ea sa ramana acolo", a declarat Merkel ea la Berlin cu ocazia intalnirii cu Samaras.
Vineri, la Viena, Angela Merkel a salutat conditiile impuse de Banca Centrala Europeana (BCE) in noul sau program de cumparare a obligatiunilor menit sa ajute la rezolvarea crizei datoriilor editiei de luni, potrivit AFP.
"Trebuie sa gasim o solutie pentru Grecia", le-a spus Merkel saptamana trecuta celor din anturaj sau, scrie saptamanalul german fara sa citeze vreo sursa. Merkel ar fi facut aceste declaratii inaintea ultimei misiuni a troicai creditorilor internationali ai Greciei (UE, Banca Centrala Europeana si FMI) la Atena. Potrivit Der Spiegel, cancelarul si echipa de consilieri se tem ca o iesire a Atenei din Zona Euro ar putea declansa un efect de domino similar cu falimentul bancii Lehman-Brothers in 2008.
Costul pe care Germania l-ar suporta in cazul unui astfel de scenariu este estimat la 62 de miliarde de euro, aminteste saptamanalul, adaugand ca Merkel, care si-a reiterat opozitia fata de o posibila renuntare a Greciei la euro, considera aceasta optiune drept una incarcata de consecinte politice.
Potrivit cotidianului german, consilierii cancelarului se tem ca guvernul de la Berlin ar putea fi constrans, in aceste conditii, sa puna in aplicare o uniune a datoriilor pentru a stabiliza economiile italiene si spaniole. Cancelarul vrea totodata sa impiedice aplicarea unui al treilea program de ajutor pentru Atena, pentru care ea considera ca nu va mai obtine sprijinul majoritatii in Bundestag (Camera inferioara a Parlamentului german), continua Der Spiegel. Publicatia germana scrie ca Merkel ar fi in favoarea unei adaptari a programului in curs, prin cresterea transelor de credit pe viitor si reducerea valorii celor cu scandenta mai indepartata.
La sfarsitul lunii august, cancelarul l-a asigurat pe premierul grec Antonis Samars de sustinerea sa si a aparat locul Greciei in Zona Euro.
"De la inceputul crizei, am spus intotdeauna clar ca Grecia face parte din Zona .

BCE a menţinut joi dobânda de politică monetară la 0,75% şi a anunţat un plan de achiziţii directe de obligaţiuni pentru reducerea costurilor de împrumut ale statelor cu datorii mari din zona euro. În trimestrul al doilea, economia zonei euro s-a contractat cu 0,2% faţă de trimestrul precedent, când avansul a fost zero. "Indicatorii arată activităţi economice slabe până la sfârşitul acestui an, într-un mediu de incertitudini sporite. Analizând dincolo de viitorul imediat, anticipăm că economia zonei euro se va redresa foarte lent", potrivit BCE. Instituţia a explicat că ritmul de creştere va fi afectat de procesul necesar de echilibrare a balanţelor contabile în sectorul financiar şi cel non-financiar, de şomajul ridicat şi de redresarea globală inegală. Riscurile de înrăutăţire a perspectivelor economice sunt legate de tensiunile de pe unele pieţe financiare din zona euro şi de posibila extindere în economia reală a regiunii. Aceste riscuri ar trebui să fie ţinute sub control de acţiuni eficiente ale tuturor liderilor din zona euro, potrivit băncii centrale. BCE a majorat uşor estimările referitoare la inflaţie, pentru care anticipează un nivel cuprins între 2,4% şi 2,6% în acest an şi de 1,3% şi 2,5% în 2013.