Monica Macovei ....

"Iată ce text interesant găsim într-o mărturie a generalului Chiţac care foloseşte în apărarea sa, pentru a afirma că poliţia nu a comis violenţe împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii, o declaraţie a procurorului…Monica Macovei", scrie Varujan Vosganian pe blog.

« Am luat contact cu problema Piaţa Universităţii în mai multe etape. Prima etapă a fost în ziua de 13 iunie 1990. Eram procuror la fosta procuratură a sectorului 1 şi, împreună cu alţi doi colegi din aceeaşi unitate am fost trimisă la Unitatea Militară de la Măgurele, unde am întâlnit câţiva colegi de la fosta Procuratură a Municipiului Bucureşti, Alexandru Ţuculeanu, Cornel Popescu, Emil Dinu.

La Măgurele am văzut în curtea unităţii că cei ridicaţi din Piaţa Universităţii stăteau la mese şi scriau unele declaraţii sub supravegherea unor poliţişti. Nu am văzut niciun act de violenţă. Citind aceste declaraţii am spus: Nu rezultă comiterea niciunei infracţiuni. Toată lumea pleacă acasă.”

Câtă veselie! Cu alte cuvinte, în 13 iunie totul a fost roz, şi raziile poliţiei printre corturile manifestanţilor, şi asaltul Facultăţii de Arhitectură şi întreg simulacrul de după aceea. Nu a existat niciun act de violenţă. Realitatea povestită de cei reţinuţi la Unitatea Militară de la Măgurele e cu totul alta. Dar oare procurorul Monica Macovei nu s-a întrebat de ce a fost folosită o unitate militară pentru a interoga persoane paşnice arestate din Piaţa Universităţii? Acesta e statul de drept pe care îl promovează doamna Monica Macovei, cea care apăra poliţia agresoare în 13 iunie 1990?

Aţi citit vreodată, doamnă fostă procuror, mărturiile arestaţilor de la Măgurele, din zilele următoare? Cum erau bătuţi de cordoane de poliţişti prin care erau siliţi să treacă? Cum erau terorizaţi cu câîni şi cum erau bătuţi atunci când cereau să iasă pentru a-şi face necesităţile? Cum cei mai mulţi au fost nevoiţi să doarmă pe beton, în hangarul de avioane nopţi în şir? Cum minerii făceau razii printre ei, ca să-i înfricoşeze? Cum la plecare au fost ameninţaţi că dacă spun ceva vor fi căutaţi şi arestaţi din nou? Cum v-aţi simţit ca procuror când marele eminescolog Petru Creţia a fost bătut bestial, împreună cu alţe sute de cetăţeni ai Bucureştiului? Când fântâna arteziană de la Piaţa Universităţii a fost umplută cu trupurile lipsite de simţire ale celor măcelăriţi în Piaţa Universităţii? Chiar n-aţi văzut acte de violenţă? Astea sunt valorile pe care le apăraţi ca procuror al Republicii, doamna Macovei? În numele lor ne daţi astăzi lecţii?

Înţeleg, din declaraţia dumneavoastră, că aţi luat act cu “problema” Piaţa Universităţii în mai multe etape. Nu vreţi să ne povestiţi câte ceva şi despre celelalte etape în care aţi luat act cu “problema” respectivă?

Ordonanţă de urgenţă (OUG) care modifică Legea referendumului, adoptată în seara de miercuri 5 iulie de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit noului act normativ, demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum. Astfel, prin modificarea adusă de Executiv se revine la forma iniţială a legii, adică referendumul se validează cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mircea Duşa, a afirmat, conform Agerpres că PDL a operat modificări în prealabil pe această lege astfel încât “un referendum să nu poată fi validat niciodată în România”. El a precizat că se va modifica şi prevederea similară din lege referitoare la referendumul în cazul primarilor, dar “prin lege“, pentru că “nu există acum o urgenţă legată de organizarea referendumului în cazul primarilor”.

Alta tara care va fi delapidata curind

Austria a devenit  a opta ţară UE care a aprobat aderarea Croaţiei la blocul european. La 23 ianuarie, o majoritate copleşitoare (peste 67% din voturi) a croaţilor a spus "da" aderării statului lor la UE în cadrul unui referendum, pentru ca ţara lor să devină al 28-lea stat membru al UE. Cele 27 de state membre ale UE trebuie să ratifice tratatul de aderare, aprobând integrarea Croaţiei în blocul european, prevăzută pentru 1 iulie 2013. După Slovenia, în 2004, Croaţia va deveni astfel a doua dintre cele şase foste republici iugoslave care aderă la UE, o perspectivă oferită tuturor statelor din Balcanii occidentali. UE a autorizat la 29 iunie începerea negocierilor de aderare cu Muntenegru. Serbia a obţinut statutul de stat candidat în martie anul trecut, însă nu a obţinut încă aprobarea pentru începerea negocierilor de aderare, la fel ca şi Macedonia, care a obţinut statutul de candidat din 2005. Totuşi, în pofida recomandărilor favorabile ale Comisiei Europene (CE), Grecia împiedică începerea negocierilor cu Skopje, din cauza diferenţelor cu privire la numele fostei republici iugoslave care, conform Atenei, face parte din patrimoniul său istoric. La rândul său, Bosnia-Herţegovina, care se confruntă cu dispute politice constante, nu a prezentat încă în faţa Bruxelles-ului o cerere de obţinere a statutului de candidat.

Criza, criza ...si iar criza...

Criza datoriilor din Zona euro s-ar putea incheia daca acordurile convenite la summitul Uniunii Europene de saptamana trecuta sunt puse in aplicare si daca Banca Centrala Europeana (BCE) da un mic impuls, estimeaza agentia de rating Standard & Poor`s (S&P) .
"Situatia datoriei suverane a Zonei euro s-ar putea schimba dupa summit-ul din 29 iunie. Acordurile (n.r. incheiate la Bruxelles) ar trebui sa ajute la stabilizarea Zonei euro si ar trebui sa impiedice orice deteriorare suplimentara a situatiei datoriilor suverane, scrie agentia intr-un raport citat de Reuters.
BCE, al carei Comitet de politica monetara se intruneste joi, ar putea reduce rata dobanzii la un nou minim record pentru a sprijini activitatea economica si de creditare.
S&P sugereaza totusi persistenta unor riscuri grave daca acordurile de la Bruxelles nu vor fi puse in aplicare, adaugand ca ar putea urma noi reduceri de ratinguri.
Agentiile de rating au fost adesea acuzate de la inceputul crizei datoriilor ca au agravat situatia prin retrogradarea ratingurilor tarilor aflate in dificultate.

AMUZANT : SE VORBESTE DESPRE TRAIAN BASESCU LA TRECUT

AMUZANT :  -"Presedintele Romaniei a fost un mare sustinator al angajamentelor din acordul cu FMI si noul Guvern este de asemenea un sustinator si cred ca este rolul nostru de a fi un factor de stabilitate si nu sa ne amestecam in turbulentele politice interne. Sincer sa va spun nu vad un impact", a declarat miercuri Francois Rantrua, seful biroului Bancii Mondiale in Romania intrebat despre scena politica din Romania si masurile de suspendare a presedintelui Basescu. Acesta a spus ca si in tara sa, Franta, au existat nenumarate turbulente si tensiuni la alegerile prezidentiale, dar ca politicienii sunt profesionisti si responsabili pentru ca de asta fac aceasta munca. "Am incredere ca politicienii romani sunt destul de profesionisti si responsabili", a spus oficialul Bancii Mondiale.

UPS.....

Circa o sută de deputaţi iranieni au semnat un proiect de lege care prevede interzicerea tranzitului prin strâmtoarea Ormuz a produselor petroliere destinate ţărilor europene care au impus un embargou petrolier Iranului, începând de pe 1 iulie, transmite AFP. “Acest proiect de lege este un răspuns la sancţiunile petroliere ale UE împotriva Republicii Islamice”, a declarat Ebrahim Agha Mohammadi, membru al comisiei de politică externă a parlamentului, citat de agenţia Mehr.

“Potrivit proiectului, guvernul trebuie să împiedice tranzitul petrolierelor care transportă hidrocarburi către ţările care au impus sancţiuni petroliere Iranului”, a spus deputatul.  UE a decretat embargou total achiziţionării şi transportuluui de petrol iranian, începând cu 1 iulie. Companiile europene de asigurare, care acoperă 90% din transportul mondial de petrol, nu vor mai asigura transporturile care provin din Iran. Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că anunţatrea acestui embargou începând din ianuarie 2012 a dus la o scădere cu 30% a exporturilor iraniene.  Iranul a ameninţat de mai multe ori că va închide strâmtoarea Ormuz, pe unde tranzitează 35% din petrolul mondial transportat pe cale maritimă. Responsabili politici şi militari de la Teheran au afirmat însă de fiecare dată că nu au o asemenea intenţie.